În ultimele ședințe ale pieței valutare se observă o tendință de apropiere a cursului euro de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în data de 19 mai 2023. La această evoluție contribuie revenirea cererii de monedă americană, investitorii anticipând întârzierea momentului în care Rezerva Federală va decide o primă tăiere a dobânzii de politică monetară din Statele Unite.

Pe plan local, leul este afectat de situația socială încordată, la care contribuie protestul transportatorilor și fermierilor, dar și de adâncirea deficitelor de cont curent și comercial, în timp ce economia românească nu mai este la fel de performantă.

Ultimul raport al Băncii Mondiale (Perspective Economice Globale) anticipează o încetinire a economiei românești, față de previziunile anterioare, la 3,3% la sfârșitul acestui an, în timp ce pentru 2025 se anticipează un avans de 3,8%.

Pe acest fond cursul euro a crescut de la 4,9736 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9769 lei, vineri, pentru ca lunea aceasta să scadă marginal la 4,9768 lei, când cotațiile din piață au urcat la 4,976 – 4,978 lei.

Pentru a menține o cerere de lei constantă, BNR a decis recent să mențină rata de politică monetară la 7%, valoare stabilită în ianuarie trecut.

Ciclul de scădere a indicilor ROBOR s-a întrerupt joi, odată cu apropierea de data de 25 ale lunii, când companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, iar cererea de lei se majorează.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,14%, cea mai mică valoare începând cu data de 10 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,17%, cel mai redus nivel începând cu data de 6 iunie 2022. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,18%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.

Lunea aceasta, s-a desfășurat o licitație de obligațiuni cu una din cele mai lungi scadențe emise de statul român, ianuarie 2038. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei, însă interesul băncilor și ale clienților acestora nu a fost foarte mare, astfel că Trezoreria a atras doar 343 milioane lei la un randament mediu anual de 6,43%.

Suma totală împrumutată de stat de la începutul lunii este de peste 8 miliarde de lei.

Euro a scăzut de la 1,0968 dolari, la începutul perioadei analizate, la 1,0846 – 1,0907 dolari, vinerea trecută, pentru ca lunea aceasta să urce la 1,0880 – 1,0910 dolari. Pe plan local, cursul monedei americane a crescut de la 4,5481 la 4,5762 lei, cel de la debutul acestei săptămâni fiind stabilit la 4,5705 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut lunea aceasta la 297,4521 lei, efect al deprecierii metalului galben la 2.020 – 2.030 dolari/uncie.

Bitcoin a dovedit, o dată în plus, că este un activ speculativ. Criptomoneda a crescut la aproape 50.000 dolari, în data de 11 ianuarie, atunci când SEC (Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite) a aprobat înființarea a 10 ETF-uri bazate pe bitcoin. Această decizie a provocat migrarea investitorilor către activele listate la bursă, și a depreciat criptomonedele. În doar câteva zile, bitcoin a scăzut până la 40.382 dolari iar ethereum la 2.362 dolari.

Analiza cuprinde perioada 15 – 22 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Menținerea unui nivel mai ridicat al aversiunii față de risc a continuat să pună presiune pe monedele de la marginea zonei euro.

Se pune astfel întrebarea: cât va mai ține BNR cursul sub maximul istoric de 4,9783 lei, atins în data de 19 mai 2023? Reamintim că bugetul de stat din acest an este construit pe un curs mediu anual estimat de către Comisia Națională de Prognoză la 5 lei/euro.

Cotațiile din piața locală au urcat la 4,975 – 4,977 lei, iar media monedei unice a crescut de la 5,9752 la 5,9765 lei.

Piața monetară a fost stabilă joi, iar indicii ROBOR au stagnat la valorile stabilite în ședința precedentă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,14%, cea mai mică valoare începând cu data de 10 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,17%, cel mai redus nivel începând cu data de 6 iunie 2022. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,18%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.

Lichiditatea ridicată din piața monetară, în condițiile în care băncile se feresc să împrumute economia, dar și cererea mare de titluri de stat românești din partea străinilor, au permis Finanțelor să se împrumute joi cu 900,3 milioane lei, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, scadente în ianuarie 2025, la un randament mediu anual de 6,01%. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 400 milioane lei iar totalul cererii s-a ridicat la 1,3 miliarde lei

Reducerea pariurilor pe o decizie mai rapidă a Rezervei Federale americane de a reduce dobânda de politică monetară, a temperat aprecierea euro, manifestată până la jumătatea acestei luni. Moneda americană se menținea aproape de maximul ultimelor 5 săptămâni și fluctua între 1,0877 și 1,0907 dolar/euro. În piața locală, media monedei americane a scăzut de la 4,5762 la 4,5679 lei.

Scăderea monedei elvețiene la 0,94 franc/euro a depreciat cursul acesteia la 5,2832 lei, minim al ultimelor aproape patru săptămâni. Media lirei sterline a scăzut marginal la 5,7961 lei.

Aprecierea monedei americane a împins în jos cotațiile metalului galben la 2.006 – 2.014 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a coborât la 295,3822 lei.

Monedele din regiune s-au depreciat de la începutul săptămânii cu mai mult de 0,5%. Media celei maghiare a fost stabilită joi la 381,74 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4016 zloți/euro.

Chiar dacă recent aprobatele ETF-uri pe bitcoin au atras circa 2 miliarde de dolari, cotațiile criptomonedei au scăzut la 42.331 – 42.877 dolari. Pierderile ethereum erau mai mici și se tranzacționa între 2.502 și 2.544 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În Ședința de Guvern din 18 ianuarie 2024 a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la categoriile de permis de conducere disponibile în România pentru tractoare și vehicule agricole.

Prezentul act normativ vizează următoarele:

1. Echivalarea permisului categoria B cu permisul Tr1, categorie nou introdusă, care va permite conducerea tractoarelor agricole sau forestiere cu o viteză maximă de 40 km/h pe drumurile publice.

2. Înscrierea echivalării categoriilor B și Tr cu categoria Tr1 în permisul de conducere pentru noile emisiuni, dar nu mai devreme de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, fără examinare de către autoritatea competentă.

Motivele care au stat la baza adoptării prezentei Ordonanțe de Urgență sunt următoarele:

1. Planul Național Strategic pentru exercițiul financiar 2023-2027 prevede o creștere semnificativă a parcului de utilaje agricole, fapt ce generează o disproporționalitate între numărul de utilaje și personalul specializat.

2. Absența legislației care să permită conducerea utilajelor agricole cu permise de conducere de categorie B duce la migrația forței de muncă către țările UE.

3. Neadoptarea rapidă a măsurilor legislative propuse ar afecta negativ execuția lucrărilor agricole la timp în perioadele optime.

Ordonanța de Urgență este esențială pentru a evita impactul negativ asupra sectorului agricol și a se asigura că România rămâne un sector proeminent în securitatea alimentară. În acest sens, este necesar să se acționeze cu celeritate pentru a soluționa această situație de urgență și a preveni consecințele negative asupra interesului public și a dezvoltării sustenabile a sectorului agricol.

În Ședința de Guvern din 18 ianuarie 2024 a fost aprobată Ordonanța privind instituirea unei scheme de ajutor de stat de sprijinire a întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole vegetale, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Prezentul act normativ vizează acordarea unui grant direct, în vederea compensării parțiale a creșterii costurilor de producție, recoltare, transport și depozitare a recoltei agricole vegetale primare obținută la culturile înființate în toamna anului 2022.

Grantul direct din cadrul prezentei scheme reprezintă o plată compensatorie pe suprafață care constă în echivalentul în lei a 100 euro / hectar, ce se acordă unei întreprinderi care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru suprafețe de teren arabil cultivate în toamna anului 2022, pentru un număr maxim de 162.640 beneficiari.

Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăși echivalentul în lei a 280.000 euro. Cursul de schimb valutar euro/lei pentru calcularea valorii totale maxime/ cuantumului este cel comunicat de Banca Națională a României la data de 1 august 2023, respectiv de 4,9334 lei/euro.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei sunt de 1.200.000.000 lei reprezentând echivalentul a 243.239.956 euro, care se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2024. Plata sumelor reprezentând ajutorul de stat menționat de prezenta schemă se efectuează până la data de 30 iunie 2024 inclusiv.

Beneficiarii sunt întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole vegetale, respectiv producători agricoli înregistrați în Registrul agricol și în Registrul unic de identificare, care utilizează suprafețe de teren arabil, individual sau în forme de asociere în scopul obținerii producției de cereale și semințe oleaginoase.

Condițiile de eligibilitate sunt următoarele:

a) depunerea unei cereri de plată în anul 2023, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha, pentru una sau mai multe dintre culturile prevăzute în anexa nr. 1 până la termenul limită de depunere din anul 2023

b) beneficiarii nu sunt în dificultate, respectiv în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Așa cum MF a precizat în cursul săptămânii trecute, pentru identificarea unor posibile îmbunătățiri care să asigure sinergia platformelor de facturare furnizate de companiile care oferă servicii de contabilitate cu sistemul e-Factura, experții instituției au invitat reprezentanții acestor companii să colaboreze pentru a optimiza soluțiile tehnice, astfel încât adaptarea la sistem să fie cât mai fluidă și eficientă.

În acest sens, în cursul acestei săptămâni au fost organizare două întâlniri în format online, la care au participat aproximativ 175 persoane. În cadrul discuțiilor s-a pus accentul pe monitorizarea evenimentelor care au loc în aplicații, a eventualelor erori punctuale întâmpinate, și pe soluționarea sesizărilor primite de către echipa de asistență. Întâlnirile în acest format vor fi organizate zilnic în următoarea perioadă, pentru a evalua orice posibile îmbunătățiri care pot să sprijine creșterea eficienței operaționale a e-Factura.

Un alt demers pentru a eficientiza interacțiunea cu utilizatorii finali este organizarea, în zilele 23 și 25 ianuarie, unor webinarii în care aceștia pot adresa orice nelămuriri și primi răspunsuri din partea experților Agenția Națională de Administrare Fiscală/Centrul Național pentru Informații Financiare.

Modificările aduse sistemului e-Factura

Precizăm că, de la 1 ianuarie 2024 și până în prezent, s-au efectuat o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF, pe baza feedback-ului primit de la utilizatori.

O altă modificare importantă este că din 16 ianuarie sistemul nu mai permite introducerea facturilor duplicat.

În continuare, un nou pas la care se lucrează este posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului (autofacturarea).

„Puțini credeau că vom fi a patra țară din Uniunea Europeană care reușeste să implementeze acest sistem, despre care am spus de la bun început că este vital pentru lupta noastră cu evaziunea. Iată că până acum nu au fost intervale de timp în care sistemul să nu funcționeze. Echipa CNIF/ANAF a început să lucreze de aproape cu firmele care oferă servicii de contabilitate cu sistemul e-Factura, pentru ca orice îmbunătățiri care pot să facă mai ușoară viața contribuabililor să fie implementate. Nu excludem că pot să apară dificultăți și că pot fi identificate aspecte care necesită îmbunătățiri, tocmai de aceea abordarea este una cât se poate de constructivă; suntem lângă contribuabili și nu se aplică niciun fel de sancțiuni până în aprilie. Ne-am angajat să fim flexibili și receptivi la feedback, cred că asta este cel mai important. În final, cu siguranță vom depăși toate dificultățile și ne vom asigura că sistemul e-Factura este o soluție robustă și adaptabilă la nevoile în continuă schimbare ale mediului de afaceri”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

În contextul implementării cu caracter obligatoriu a sistemului RO e-Factura de la 1 ianuarie 2024 în relaţia business-to-business (B2B), până în prezent, peste 10 milioane de facturi au fost înregistrate cu succes în sistemul e-Factura, în valoare totală de 45 miliarde de lei.

Statusul facturilor expediate este actualizat la fiecare 30 de minute 

Implementarea e-Factura

Reamintim că, în situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.

Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal.

În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în perioada ianuarie-decembrie 2023, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1324,11 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 150,82 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pe bugete, situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 526,15 milioane lei,cu 68,75 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit: 91,19 milioane lei;

– impozit pe venit: 210,32 milioane lei;

– TVA : 60,78 milioane lei;

– accize: 1,67 milioane lei;

– alte venituri: 162,19 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 797,96 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 82,07 milioane lei, față de perioada ianuarie-decembrie a anului 2022.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-decembrie 2023 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat: 552,09 milioane lei ;

– bugetul asigurărilor de șomaj: 15,88 milioane lei ;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 229,99 milioane lei.

În anul 2023, TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 94,00 milioane lei.