Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță prelungirea până la data de 15 februarie 2024, ora 23:59, a sesiunii de depunere a solicitărilor de finanțare prin Schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

Reamintim că apelul de primire a cererilor de finanțare s-a deschis în data de 20 noiembrie 2023 și că pentru această schemă se aplică anunț concurențial, astfel încât depunerea propunerilor de proiecte are la bază procedura de ofertare concurențială și vor fi depuse și evaluate conform procedurii competitive pe baza punctajului obținut după încheierea sesiunii de depunere.

Alocarea stabilită prin schema de energie pentru sesiunea în curs este de 150 de milioane de euro, împărțită în funcție de capacitățile instalate la nivelul întreprinderii. Astfel, sunt alocați 100 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici de 1 Megawatt (MW), din care 10 milioane de euro pentru energie eoliană și 90 de milioane de euro pentru energie solară. Pentru capacități instalate mai mari de 1MW alocarea totală este de 50 de milioane de euro, din care pentru energie eoliană alocarea este de 10 milioane de euro, iar pentru energie solară de 40 milioane de euro.

Valoarea ajutorului de stat este 100% nerambursabilă, iar potențialii beneficiari pot depune mai multe proiecte, doar dacă investițiile vizează locuri de consum diferite, cu încadrarea în limita sumei de 20.000.000 euro/ beneficiar.

Pentru energie eoliană, finanțarea este de maximum 1.400.000 de euro/ MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 700.000 euro/ MW capacități instalate mai mari de 1 MW. Pentru energia solară, valoarea sprijinului este de până la 1.000.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de până la 500.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Beneficiarii eligibili pentru Schema de Energie pot fi întreprinderile din sectorul agricol, întreprinderile din sectorul industriei alimentare, legal constituite și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), precum și Organizații/ federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare (OUAI/ FOUAI), constituite conform legii.

În vederea întocmirii documentației necesare accesării acestei finanțări, solicitanții au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente Schemei de ajutor de stat pentru energie regenerabilă pe pagina oficială a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, precum și pe site-ul MADR, aici: https://shorturl.at/dnvF5.

Finanțarea pentru Schema de energie este asigurată din Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, administratorul schemei de ajutor de stat fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marţi la 6,11% pe an, de la 6,13% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 era de 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,14%, de la 6,16% luni, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 6,15% de la 6,16%.

Sursa www.agerpres.ro

Ministerul Finanţelor continuă eforturile de îmbunătăţire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate şi cu reprezentanţii mediului de afaceri.

În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcţiei de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului.

Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcţionalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuţiilor cu experţii MF/ANAF.

Un alt aspect important semnalat de contribuabili a fost imposibilitatea accesării sistemului în situaţiile în care au loc lucrări de mentenanţă la nivelul Spaţiului Privat Virtual. În acest sens, echipa CNIF a identificat operaţiunile tehnice necesare astfel încât contribuabilii să poată utiliza e-Factura în mod normal, chiar şi în perioadele în care sunt în desfăşurare lucrările de mentenanţă.

"Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultăţile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanţă. În consecinţă, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluţii şi a asigura că e-Factura rămâne accesibilă şi funcţională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Aşa am ajuns să implementăm şi autofacturarea, dar şi să efectuăm o serie de corecţii la aplicaţia de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanţii platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuţii", a explicat ministrul Marcel Boloş.

Dincolo de acestea, furnizorii de servicii de contabilitate au cerut să poată filtra facturile în baza anumitor criterii specifice. Această facilitate a fost introdusă printr-o modificare la apelul de listă facturi disponibile de la serviciile web apelabile automat prin API.

Amintim că Ministerul Finanţelor a anunţat că din 16 ianuarie nu mai pot fi introduse facturi duplicat în sistemul e-Factura.

În contextul implementării cu caracter obligatoriu a sistemului RO e-Factura de la 1 ianuarie 2024 în relaţia business-to-business (B2B), până în prezent, peste 18 milioane de facturi au fost înregistrate cu succes în sistemul e-Factura, în valoare totală de 75 miliarde de lei.

Noi webinarii, organizate în luna februarie

Pentru a eficientiza interacţiunea cu utilizatorii finali, în zilele 7 şi 8 februarie sunt organizate noi webinarii în care se pot adresa orice nelămuriri şi primi răspunsuri din partea experţilor din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală/Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare.

Până în prezent, alte patru astfel de cursuri online au fost organizate, pentru toate fiind atinsă capacitatea maximă de înscriere de 1.000 persoane.

Implementarea e-Factura

Reamintim că în situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcţional timp de minimum 24 de ore, obligaţia de transmitere prevăzută la art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.

Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal.

În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu se sancţionează.

Biroul de relaţii cu mass-media

Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, în timp ce zlotul polonez s-a depreciat față de euro de la începutul lunii cu circa 0,2% iar forintul maghiar cu aproape 3,1%, fragilizat de posibilitatea ca fondurile europene destinate Ungariei să fie din nou blocate.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9770 la 4,9769 lei, în timp ce transferurile din piața locală se realizau între 4,976 și 4,978 lei.

Scenariul macroeconomic central realizat de analiștii Băncii Transilvania anticipează că „nivelul mediu anual pentru euro/leu ar putea crește de la 4,95 în 2023 la 5,04 în 2024 și 5,08 în 2025”.

Pe de altă parte, barometrul Moneycorp privind starea economiei româneşti indică faptul că mai mult de jumătatea dintre executivii companiilor locale intervievați, anticipează faptul că euro va depăși anul acesta pragul de 5 lei, iar unii dintre ei văd media de la finalul anului la 5,05 lei. Totodată, există posibilitatea ca BNR să încerce, într-un an cu un ciclu complet de alegeri și multe acțiuni populiste din partea Guvernului, să țină cursul sub 4,95 lei.

A continuat evoluția ascendentă a indicilor ROBOR care se apropie de valoarea indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care este până la sfârșitul lunii martie de 5,97%.

Această tendință poate fi pusă atât pe seama nivelului ridicat al lichidității din piață cât și pe perspectiva tăierii dobânzii de referință a BNR odată cu intrarea inflației pe o pantă descendentă mai pronunțată, după creșterea anticipată a prețurilor de la începutul anului.

„Conform prognozelor curente banca centrală ar putea decide diminuarea ratei de dobândă de politică monetară la 6,00% la final de 2024 și 4,50% la sfârșit de 2025”, se arată în scenariul macroeconomic al Băncii Transilvania.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,13 la 6,11%, cea mai mică valoare începând cu data de 8 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare a coborât de la 6,16 la 6,14%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022. La rândul său, indicele la 12 luni a alunecat de la 6,16 la 6,15%, o valoare apropiată fiind atinsă în 23 mai 2022.

Evitarea „la mustață” a intrării zonei euro în recesiune, conform datelor prezentate de Eurostat, a stimulat euro, care se tranzacționa în culoarul 1,0811 – 1,0848 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,6007 la 4,5925 lei.

Atenția pieței este îndreptată către decizia de politică monetară a Rezervei Federale americane. În acest moment, economiștii anticipează că Fed va decide o primă tăiere cu 25 puncte de bază a ratei de referință la ședința sa din mai, și ar putea fi urmată de alte trei sau patru cu o amplitudine asemănătoare.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,3232 lei iar cel al lirei sterline la 5,8226 lei.

Creșterea metalului galben la 2.032 – 2.039 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur la 300,5255 lei. Reamintim că în data de 4 decembrie 2023 prețul gramului a atins un record de 303,8212 lei iar uncia un maxim de 2.135,39 dolari.

Principalele criptomonede în funcție de volumele tranzacționate, bitcoin și ethereum, se apreciau la 43.146 – 43.829 dolari, respectiv la 2.298 – 2.331 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2023 s-a încheiat cu un deficit de 89,90 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, în scădere de la 5,76% cât a reprezentat soldul negativ al anului 2022, potrivit datelor afişate marţi de Ministerul Finanţelor.

Veniturile totale au însumat 521,45 miliarde de lei anul trecut, în creştere cu 13,3% de la an la an, pe fondul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 611,35 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13% comparativ cu anul precedent, menţinându-şi ponderea la nivelul de 38,6% din PIB.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/01/30/deficit-bugetar-de-5-68-din-pib-in-2023-ministerul-finantelor--1240344

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna noiembrie 2023 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna noiembrie 2023 cu 13,1% faţă de luna precedentă, şi creşterea cu 6,6% faţă de producţia industrială realizată în luna noiembrie 2022;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,1% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 9,1% comparativ cu luna noiembrie 2022;

- menţinerea la 5,1% a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie 2023 faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna noiembrie 2022;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 7,4 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 18,0 puncte procentuale faţă de luna noiembrie 2022;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 1 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 3 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor - vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, creşterea numărului deceselor generale şi menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an, faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna noiembrie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi a crescut numărul divorţurilor.

Producţia industrială realizată în luna noiembrie 2023 a înregistrat o scădere de 13,1% comparativ cu luna precedentă.

În luna noiembrie 2023, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,8% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna noiembrie 2023 a crescut cu 6,6% faţă de producţia industrială realizată în luna noiembrie 2022.

În perioada 1.I.-30.XI.2023, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 1,7%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie, părţi şi accesorii pentru maşini de multiplicat, industria alimentară, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea de mobilă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna noiembrie 2023, a fost de 6123 lei, mai mare cu 4,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 10,7% comparativ cu luna noiembrie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5091 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5893 lei în industrie şi construcţii şi de 6638 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna noiembrie 2023, a fost de 3815 lei, mai mare cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 9,1% comparativ cu luna noiembrie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3322 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3816 lei în industrie şi construcţii şi de 3988 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna noiembrie 2023 a fost de 7766 lei, iar cel net de 4765 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 1,6%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 101,6% pentru luna noiembrie 2023 faţă de luna precedentă, de 238,2% faţă de octombrie 1990 şi de 107,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii noiembrie 2023, a fost de 48836 persoane, mai mic cu 20 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1431 persoane faţă de luna noiembrie 2022.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,3 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii noiembrie 2023, era de 3855 persoane, în scădere cu 34 persoane faţă de luna precedentă (-0,9%).  

Comparativ cu luna noiembrie 2022, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 214 persoane (+5,9%).

La sfârşitul lunii noiembrie 2023, femeile reprezentau 47,9% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 374 persoane (9,7% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 134 persoane (3,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii noiembrie 2023 era de 3347 persoane, reprezentând 86,8% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (89,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie 2023, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,1% în luna octombrie 2023 şi 5,0% în luna noiembrie 2022).

Pentru femei, rata şomajului în luna noiembrie 2023 a fost de 5,4% (5,4% în luna octombrie 2023 şi respectiv în luna noiembrie 2022).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna noiembrie 2023 a fost de 4,8% (4,8% în luna octombrie 2023 şi 4,6% în luna noiembrie 2022).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii noiembrie 2023 existau 670 de locuri de muncǎ vacante, din care 386 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 284 erau pentru muncitori (42,4%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna noiembrie 2023, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, de creşterea numărului deceselor generale şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna noiembrie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi a crescut numărul divorţurilor.

Natalitatea. În luna noiembrie 2023, numărul născuţilor-vii a fost de 158, mai mic cu 43 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 25 faţă de luna noiembrie 2022.

Mortalitatea generală. În luna noiembrie 2023, numărul deceselor înregistrate a fost de 318, mai mare cu 1 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 10 faţă de luna noiembrie 2022.

Mortalitatea infantilă. În luna noiembrie 2023 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţă de luna precedentǎ şi a scăzut cu 1 faţă de luna noiembrie 2022.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -160 persoane în luna noiembrie 2023 (-116 persoane în luna octombrie 2023 şi -145 persoane în luna noiembrie 2022).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna noiembrie 2023, s-au înregistrat 80 căsătorii, mai puţine cu 81 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 4 faţă de luna noiembrie 2022.

Divorţialitatea. În luna noiembrie 2023 s-au înregistrat 50 divorţuri, mai puţine cu 3 faţǎ de luna precedentǎ şi mai multe cu 13 faţă de luna noiembrie 2022.

În luna septembrie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 26,3 milioane euro şi al importurilor CIF de 43,8 milioane euro, înregistrând un sold negativ de 17,5 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-17,3%) şi respectiv de (-55,3%) faţă de luna septembrie 2022, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+68,5%), respectiv de (+12,5%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IX.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (22,7%), metale comune şi articole din acestea (41,7%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (21,3%), materii textile şi articole din acestea (4,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,4%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.IX.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,9%), metale comune şi articole din acestea (48,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,9%), materii textile şi articole din acestea (2,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,5%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,1%), mijloace de transport (3,9%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,4%).

În luna noiembrie 2023 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut numărul de sosiri în structurile de primire turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna noiembrie 2023, a fost de 1687, mai mic cu 2,0% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 136,9% comparativ cu luna noiembrie 2022.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,7% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna noiembrie 2023, a fost de 2793, mai mic cu 23,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 134,3% comparativ cu luna noiembrie 2022.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,5% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna noiembrie 2023, a fost de 27,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 7,4 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 18,0 puncte procentuale comparativ cu luna noiembrie 2022.

În luna noiembrie 2023, s-au eliberat 26 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 1 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 3 faţă de luna noiembrie 2022.

Rata inflaţiei, a fost în luna noiembrie 2023 de -0,01% faţă de luna precedentă şi de 6,72% faţă de luna noiembrie 2022.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.11.2023 a fost de 0,6%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,4%).

În luna noiembrie 2023 faţă de luna anterioară, au scăzut preţurile mărfurilor alimentare (-0,16%), preţurile mărfurilor nealimentare (-0,07%) şi au crescut tarifele serviciilor (+0,39%).