În ședința Guvernului din data de 16 februarie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2023.

Astfel, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal, în sumă totală de 88.126.943 euro (echivalentul a 438.299.354 lei), se asigură din bugetul MADR pe anul 2024 și vor fi repartizate astfel:

- 84.881.472 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil;

- 5.500 euro, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

- 1.648.135 euro, pentru tutun;

- 83.643 euro, pentru hamei;

- 1.508.193 euro, pentru sfeclă de zahăr.

Cuantumurile per unitatea de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare eligibile pentru anul 2023, corespunzătoare ANT.

Prevederile prezentei hotărâri se aplică unui număr de circa 557.000 beneficiari de ANT.

Acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii contribuie la asigurarea capitalului financiar necesar pentru derularea activităţilor specifice din agricultură de către fermieri.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că marți, 13.02.2024, a efectuat plăți pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 403,124,402.23 lei, astfel:

• 63,685,988.61 lei din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru un număr de 1.581 fermieri;
• 335,444,300.18 lei din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru un număr de 71.561 fermieri;
• 66,535,729.32 lei cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) pentru un număr de 71.565 fermieri;
• 1,144,372.73 lei din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) pentru un număr de 284 fermieri.

Intervenții aferente sectoarelor vegetal și zootehnic pentru care se efectuează aceste plăți sunt următoarele:

1. plăţile directe decuplate prevăzute în PNS 2023-2027:

• PD-01: sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii – BISS în sumă de 45,223,651.02 lei pentru un număr de 1.536 fermieri;
• PD-02: sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii - CRISS în sumă de 3,247,697.40 lei pentru un număr de 1260 fermieri;
• PD-03: sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri – CIS-YF în sumă de 460,911.60 lei pentru un număr de 121 fermieri.

2. CIS, sprijinul cuplat pentru venit:

• PD-21: sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte în sumă de 6,402,556.58 lei pentru un număr de 197 fermieri;
• PD-22: sprijin cuplat pentru venit – carne vită în sumă de 2,122,174.37 lei pentru un număr de 39 fermieri;
• PD-23: sprijin cuplat pentru venit – bivoliţe de lapte în sumă de 83,958.89 lei pentru un număr de 19 fermieri;
• PD-24: sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine în sumă de 6,145,038.75 lei pentru un număr de 320 fermieri.

3. Măsura 10 - Agro-mediu şi climă (M.10) în sumă de 173,968,751.28 lei pentru un număr de 38.902 fermieri.
4. Măsura 11 - Agricultura ecologică (M.11):

• Submăsura 11.1 - Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică (sM.11.1) în sumă de 34,090,877.80 lei pentru un număr de 1.687 fermieri;
• Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică (sM.11.2) în sumă de 113,306,291.00 lei pentru un număr de 2.828 fermieri.

5. Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (M.13):

• Sub-măsura 13.1 - Plăţi compensatorii în zona montană în sumă de 74,586,692.42 lei pentru un număr de 60.266 fermieri;
• Sub-măsura 13.3 - Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice în sumă de 7,171,789.73 lei pentru un număr de 609 fermieri.

Asigurăm fermierii că depunem toate eforturile și demersurile necesare pentru realizarea tuturor plăților, în conformitate cu normele comunitare și legislația națională în vigoare.

Din cele 370.000 de joburi postate anul trecut pe eJobs.ro, 72.000 au fost part-time. Pentru anul acesta, însă, angajatorii au în plan preponderent angajări full-time, în condițiile în care doar 8,2% dintre respondenții celui mai recent sondaj eJobs.ro spun că vor crește numărul de joburi cu jumătate de normă scoase în piață. Mai mult decât atât, aproape 70% dintre aceștia declară că numărul de posturi part-time pe care le au în companie este destul de mic și că nu estimează nicio fluctuație în acest sens.

„Anul acesta, spre exemplu, din cele aproape 40.000 de joburi postate de la 1 ianuarie și până acum, 6.500 au fost part-time, ceea ce înseamnă că, procentual, până acum, suntem destul de aproape de 2023. Tot la aproximativ 15% se află și nivelul aplicărilor pentru aceste joburi, candidații, mai ales cei foarte tineri, fiind interesați de oportunitățile care le permit să acumuleze experiență în timpul studiilor. Dacă vorbim despre categorii de vârstă mai mari de 24-25 de ani, atunci vedem în special candidați care au deja un job și sunt în căutarea unei surse suplimentare de venit, respectiv un loc de muncă part-time”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Sondajul realizat în luna ianuarie, pe un eșantion de 170 de companii respondente, mai arată că 3,1% dintre angajatori vor avea mai puține joburi part-time noi pentru 2024, iar 22,4% încă nu știu cum vor evolua lucrurile din acest punct de vedere.

Un aspect interesant este faptul că, dacă la nivel general, aproximativ 5% din numărul total de joburi este reprezentat de cele remote, când vine vorba despre pozițiile part-time, procentul se dublează. Astfel, 10% din totalul joburilor part-time sunt remote. „Asta se întâmplă tocmai pentru că angajatorii înțeleg că majoritatea angajaților care vor să lucreze cu jumătate de normă au deja un job full-time sau au alte activități care le ocupă o bună parte din timp, cum ar fi studiile, și le-ar fi imposibil, prin urmare, să vină la birou”, explică Roxana Drăghici.

Domeniile cu cel mai mare număr de poziții part-time scoase în piață de la începutul anului sunt retail, servicii, arte / entertainment, call-center / BPO, advertising / marketing / PR și transport / logistică. Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs.ro, salariul mediu net pentru joburile cu jumătate de normă este de 3.000 de lei pe lună. Această medie include toate județele, toate domeniile și toate nivelurile de experiență.

Împărțite pe domeniile care angajează cel mai mult part-time, mediile salariale arată astfel: 2.200 de lei net pentru retail, 2.000 pentru call-center, 2.100 de lei pentru servicii, 3.000 de lei pentru arte / entertainment, 2.100 pentru advertising / marketing / PR și 2.500 de lei pentru transport / logistică.

Sondajul a fost derulat în luna ianuarie a acestui an, pe un eșantion de 170 de companii respondente.

În acest moment, peste 25.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro. Dintre acestea, 3.800 sunt part-time.

În ședința Guvernului din data de 16 februarie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru anul de cerere 2023.

Prezentul act normativ aprobă plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru anul de cerere 2023 și stabilește modalitatea de calcul a cuantumului per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Impactul bugetar este de circa 670.271.000 lei, respectiv 134.768.480 euro de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2024, reprezentând plăți naționale tranzitorii pentru anul de cerere 2023.

Facem precizarea că documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată, precum și condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt prevăzute în secțiunea a 2-a a Ordinului MADR nr. 80/2023, cu modificările și completările ulterioare, articolele 95-102.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor alocate fiecărei scheme la efectivele de animale eligibile, respectiv bovine și ovine/caprine sau la cantitățile de lapte eligibile.

Ca număr de beneficiari ai ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic estimăm circa 40.000 fermieri pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte, circa 112.000 fermieri pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și circa 45.000 fermieri pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

Acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii contribuie la asigurarea capitalului financiar necesar pentru derularea activităţilor specifice din sectorul de creștere a animalelor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe pagina de internet a instituției calendarul estimativ pentru lansarea sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II al Planului Strategic PAC 2023-2027 și pentru submăsurile 4.1 și 17.1 din PNDR 2014-2020.

Aceste sesiuni reprezintă o oportunitate de a accesa fonduri în domenii care vizează investiții în sectoarele vegetal, forestier, achiziții de utilaje, înființarea grupurilor de producători, irigații, transfer de cunoștințe și consiliere, cooperare și prime de asigurare.

Sesiunile de depunere proiecte se desfășoară în perioada martie-noiembrie 2024, fondurile disponibile fiind de aproximativ 1,4 miliarde Euro pentru intervențiile din PS 2023-2027 și 232 milioane Euro pentru măsurile din PNDR 2014-2020.

Documentele sunt disponibile aici:

https://shorturl.at/bkvX8

https://t.ly/lTJZV

Informații suplimentare și detalii specifice despre fiecare intervenție se regăsesc în secțiunea Dezvoltare Rurală a paginii www.madr.ro, precum și pe site-ul oficial al AFIR, www.afir.ro.

Leul nu a fost afectat la jumătatea săptămânii atât de creșterea inflației din ianuarie atât pe plan local cât și în Statele Unite.

Majorarea prețurilor din SUA a avut ca efect ieșiri de pe activele considerate riscante precum moneda unică sau cele de la marginea zonei euro. Astfel, media monedei maghiare s-a depreciat la 388,12 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3435 zloți/euro.

În schimb leul a rămas stabil iar cursul euro chiar a scăzut marginal de la 4,9761 la 4,9760 lei, în ciuda faptului că inflația din România a urcat în ianuarie la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, conform datelor publicate de INS.

Această evoluție era anticipată de BNR încă din ultima parte a anului trecut, ceea ce a determinat menținerea ratei de politică monetară la 7%/an, în comunicatul de presă care a urmat ședinței CA al băncii centrale se anticipa „perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent - sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte”.

Cursul monedei americane a urcat de la 4,6186 la 4,6505 lei, efect al deprecierii euro la 1,0695 – 1,0719 dolari. Comparativ cu sfârșitul anului trecut dolarul a câștigat aproape 15,5 bani.

Nivelul indicilor ROBOR nu a fost afectat de creșterea inflației sau de decizia menținerea dobânzii de politică monetară.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%, cea mai mică valoare începând cu data de 8 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,12%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%, valoare apropiată cu cea din 22 mai 2022.

Moneda elvețiană s-a depreciat la jumătatea săptămânii la 0,95 franci/euro iar cursul ei a scăzut de la 5,2510 la 5,2387 lei, minim care nu a mai fost atins de la jumătatea lui decembrie trecut. Media lirei sterline a coborât de la 5,8501 la 5,8328 lei.

Majorarea cererii de monedă americană a redus-o pe cea de metal galben care s-a depreciat la 1.987 – 1.993 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a coborât de la 301,0363 la 297,8986 lei.

Ecourile aprobării ETF-urilor pe bitcoin (instrumente financiare pot fi cumpărate și vândute în orice moment, iar deținătorul poate obține profit din volatilitatea monedei digitale fără a fi nevoit să o dețină direct) s-au stins iar criptomonedele nu au fost afectate de creșterea inflației din SUA. Pe acest fond, bitcoin a sărit la 49.280 – 51.820 dolari iar creșterea din ultima săptămână este de 20%. La rândul său, ethereum s-a apreciat la 2.620 – 2.763 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu