Creșterea aversiunii față de risc a depreciat moneda unică și valutele de la marginea zonei euro, inclusiv leul.

După ce cursul euro a scăzut marți la 4,9686 lei, minimul ultimelor două luni, acesta a crescut la jumătatea săptămânii la 4,97 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,967 – 4,971 lei.

Piața monetară a fost stabilă, în condițiile existenței unui excedent de monedă națională în piață, de circa 60 miliarde lei, care în loc să meargă în economie prin creditare, ajunge la BNR, pentru a profita de dobânda la facilitatea de depozit care este de 6%.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

Moneda americană s-a apreciat față de principalele monede,inclusiv euro, înainte de publicarea unor date economice fundamentale venite din partea economiei Statelor Unite.

Îmbunătățirea redusă din februarie a încrederii consumatorilor din zona euro, ceea ce indică existența unor sentimente de pesimism, au depreciat moneda unică la 1,0796 – 1,0848 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,5785 la 4,5955 lei.

Euro a pierdut teren și în fața francului elvețian și a lirei sterline, iar cursul acestora a crescut la 5,2225 lei, respectiv 5,8118 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 299,4697 lei, în timp ce metalul galben a scăzut la 2.025 – 2.032 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,3116 zloți/euro iar a celei maghiare la 391,26 forinți/euro.

Bitcoin a atins un nou maxim al ultimilor doi ani de 59.875 dolari și se apropie de maximul de 68.990,90 dolari atin în noiembrie 2021. Și celelalte criptomonede au profitat de avansul luat de principala monedă digitală. Ethereum s-a apreciat la 3.232 – 3.370 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a profitat de creșterea ofertei comerciale de valută, companiile urmând să-și achite taxele și impozitele la bugetul de stat dar și de nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc. Cursul euro a scăzut lunea aceasta de la 4,9753 la 4,9731 lei, minim al ultimelor trei săptămâni iar cotațiile au coborât la 4,9751 – 4,975 lei.

Analiștii care au participat la CFA Forecast Dinner, eveniment desfășurat marți, nu au anticipat depășirea pragului de 5 lei/euro, cursul fiind un factor de stabilitate într-un super an electoral și care ar urma să fluctueze între 4,95 și 5 lei.

„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro rămân totuși ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocând dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și perspectiva ratelor dobânzilor reprezentative al băncilor centrale majore și actualele tensiuni geopolitice”, se precizează în minuta ședinței de politică monetară care s-a desfășurat în data de 13 februarie.

În același document se arată că „rata anuală a inflației este așteptată să coboare în decembrie 2024 la 4,7 la sută, doar marginal sub valoarea din prognoza precedentă, iar la finele anului viitor să scadă la 3,5 la sută”. O astfel de evoluție va permite băncii centrale să opereze o primă reducere a dobânzii de politică monetară, cel mai probabil spre jumătatea anului, în ton cu marile bănci centrale.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,12 la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

În opinia membrilor CFA România, indicele ROBOR la trei luni acesta ar urma să încheie anul la 5,5 – 6%.

La începutul acestei săptămâni, Trezoreria s-a împrumutat pentru o scadență de zece ani cu 580 milioane lei cu o dobândă de 6,53%/an, iar valoarea programată a licitației a fost de 400 milioane lei.

Joi urmează să fie publicate datele referitoare la prețurile pentru cheltuielile de consum personal din Statele Unite, principalul indice urmărit de Rezerva Federală americană, în funcție de care își stabilește politica monetară. Până atunci, euro s-a apreciat de la 1,0762, minim atins la începutul săptămânii trecute, la 1,0812 – 1,0855 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,6189 la 4,5843 lei.

Vinerea trecută, lira sterlină s-a apropiat de maximul ultimului an de 1,1778 dolari iar media ei a crescut la 5,8238 lei, dar a scăzut lunea aceasta la 5,8128 lei. Moneda elvețiană s-a depreciat la 0,955 franc/euro iar cursul a scăzut la 5,2137 lei, minim al ultimelor aproape trei luni.

Prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta la 299,5965 lei, pe fondul aprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.031 – 2.037 dolari/uncie.

Bitcoin a scăzut lunea aceasta la 50.926 – 51.777 dolari. Ethereum era cea mai tranzacționată criptomonedă și se tranzacționa în culoarul 3.038 – 3.130 dolari.

Analiza cuprinde perioada 19 – 26 februarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că autorizarea la plată a fermierilor se face în continuare în ritm susținut. Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) asigură tot suportul ca sumele necesare efectuării plăților către fermieri să fie acordate în regim de urgență conform solicitărilor transmise de Agenție.

“O nouă zi foarte bună pentru fermierii români, dar și pentru APIA. Continuăm autorizarea cu sume mari până la epuizarea tuturor dosarelor elibigile la plată”, a declarat Directorul General al APIA Cornel TURCESCU.

Astfel, ieri - 26.02.2024, Agenția a autorizat la plată alți 18.261 beneficiari, cu o sumă totală de 396.026.812,52 lei, astfel:

-  67.050.541,15 lei de la Bugetul Național (BN);

-  325.607.128,48 lei din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Intervențiile autorizate la plată în această tranșă sunt următoarele: Ajutoare Naționale Tranzitorii - ANT vegetal (ANT 1, ANT 4 și ANT 6) și ANT zootehnic (ANTZ 9), PD-01 – BIS, PD-02 – CRISS, PD-03 – CIS-YF, M10, M11, M13, PD-04, PD-21, PD-22, PD-23 și PD-24.

Reamintim că plățile pentru ANT sector vegetal/zootehnic - Campania 2023 se efectuează în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 3 din 2 octombrie 2023.

Leul a profitat marți de menținerea unui nivel ridicat al apetitului pentru risc și s-a apreciat față de principalele valute.

Cursul euro a scăzut de la 4,9731 la 4,9686 lei, o valoare mai mică fiind înregistrată în 18 decembrie. Cotațiile din piață au scăzut de la 4,973 lei, la deschidere, la 4,967 lei, în partea a doua a zilei.

Sondajul realizat în ianuarie printre membrii CFA România, indică o valoare medie a anticipaţiilor ale cursului euro pentru orizontul de 6 luni este de 5,0030 lei/, iar pentru orizontul de 12 luni se anticipează o medie de 5,0416 lei.

În opinia membrilor CFA România, principalele riscuri anticipate pentru următorii doi ani provin din afară economiei: conflictele armate între state şi dezinformarea. Cele două sunt urmate de riscul de atacuri cibernetice și cele economice, dintre care se remarcă riscul de declin economic, de nesustenabilitate a datoriei publice, urmat de inflaţie. Riscurile climatice sunt plasate pe ultimul loc în ceea ce priveşte intensitatea.

Piața monetară nu a cunoscut schimbări semnificative, în condițiile existenței unui excedent de 60 miliarde lei proveniți din plățile făcute de Ministerul de Finanţe, care ajung în depozite la BNR care le remunerează cu o dobândă de 6%/an.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,13 la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

Înainte de publicarea datelor referitoare la prețurile pentru cheltuielile de consum personal din Statele Unite, principalul indice urmărit de Rezerva Federală americană când își stabilește politica monetară, euro s-a apreciat la 1,0842 – 1,0866 dolari, ceea ce a scăzut media monedei americane de la 4,5843 la 4,5785 lei.

Euro se aprecia și față de francul elvețian și lira sterlină iar cursul acestora a scăzut la 5,2030 lei, respectiv la 5,8072 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 299,7224 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.033 și 2.039 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,3067 zloți/euro iar a celei maghiare stagna la 389,02 forinți/euro.

Înmulțirea investițiilor făcute în ETF-urile care au ca bază bitcoin și nivelul redus al aversiunii față de risc au ridicat criptomoneda la un maxim de 57.391 dolari, mai sus cu peste 32% față de începutul anului. Ethereum a profitat de mișcările din piață și s-a apreciat la 3.168 – 3.287 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna decembrie 2023 a fost de 6280 lei, cu 2,6% mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3912 lei, mai mare cu 2,5% comparativ cu luna precedentă (3815 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (3421 lei), în industrie şi construcţii (3976 lei), iar cele mai mari în servicii (4040 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului de salariaţi (-160). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii decembrie 2023 a fost de 48676 persoane, înregistrând o uşoară scădere de 0,3% faţă de luna precedentă şi o creştere de 3,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4896 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16588 persoane în industrie şi construcţii şi de 27192 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Ministerul Finanțelor continuă măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri din România și propune un act normativ pentru instituirea Programului IMM PLUS.

Proiectul asigură, până la 30 iunie 2024, accesul la finanțare al firmelor care nu dispun de sumele necesare pentru proiectele de investiții și pentru continuarea activității. Bugetul propus este de maximum 12,5 miliarde lei și se pot acorda garanții în limita unui plafon de 11,1 miliarde lei, pentru 11.500 beneficiari. Actul normativ este publicat în consultare AICI.

„Am decis să continuăm unul dintre cele mai de succes programe implementate de România până acum, pentru a oferi IMM-urilor libertatea să ia acele decizii care să le asigure dinamica pozitivă în ceea ce privește creșterea numărului de angajați, a cifrei de afaceri, a profitului net și a marjei de profit raportate la vânzări. Datele ne-au arătat că firmele care au beneficiat până acum de finanțare cu ajutorul garanțiilor oferite de MF au raportat o creștere medie a veniturilor de 9%. Concret, 9 din 10 companii beneficiare de garanții de stat au raportat creșteri ale venitului. Tocmai de aceea am alocat 12,5 miliarde lei pentru IMM Plus, pentru a continua să susținem și să încurajăm dezvoltarea IMM-urilor și a mediului de afaceri în ansamblu” , a explicat ministrul Marcel Boloș.

Programul IMM Plus prelungește măsurile de sprijin instituite prin vechea schemă de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Fondul Român de Contragarantare (FRC) și Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Valorile maxime ale ajutoarelor de stat au fost majorate de la 2.000.000 euro la 2.250.000 euro per întreprindere/UAT, respectiv de la 250.000 euro la 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agriculturii primare și de la 300.000 euro la 335.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii.

Elaborarea actului normativ este fundamentată de situația în care schemele de ajutor de stat elaborate în temeiul Cadrului temporar în materie de ajutor de stat în contextul pandemiei COVID-19 (2020/C91I/01) și-au încetat valabilitatea la data de 30 iunie 2022, iar cele elaborate în temeiul Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (2022/C131/01) la data de 31 decembrie 2023.

Componentele Programului IMM PLUS

Componenta IMM ROMÂNIA PLUS facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO PLUS este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Componenta IMM PROD PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

Componenta CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediu implementate de:

IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură;

Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

Componenta RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat în mod transparent și nediscriminatoriu pentru creditele de investiții și creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor, întreprinderilor mici și mijlocii, precum și întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

Componenta INNOVATION PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru companiile românești inovative și/sau care își promovează produsele și serviciile destinate exportului.