MADR a postat în transparență decizională un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2024.

Prin prezentul proiect de act normativ se stabilește valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024, în sumă de maximum 228.000.000 lei, credite de angajament, din care 70.680.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 157.320.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, respectiv 161.864.000 lei credite bugetare, din care 50.178.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 111.686.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Fondurile se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2024.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 se încadrează în plafonul maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027, în sumă de 561.571.180 lei.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Prezentul proiect de ordonanță vizează promovarea creşterii animalelor, prin încurajarea exploatării animalelor de reproducţie de rasă pură și a porcilor de reproducţie hibrizi.

Astfel, sprijinirea acestei activități constituie o pârghie pentru creșterea viabilității fermelor prin stabilizarea veniturilor fermierilor și eliminarea discrepanțelor și disparităților între categorii de ferme, sectoare agricole și teritorii, dar și pentru asigurarea menținerii producției agricole concomitent cu îmbunătățirea performanțelor economice și creșterea veniturilor pentru fermele mici/medii/de familie.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8745-proiect-aprobare-schema-ajutor-de-stat-crestere-animale-2024.html

Peste 26.000 de joburi au fost postate, de la începutul lunii și până acum pe eJobs, iar, dintre acestea, aproape 5% au fost remote, la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. „2024 pare că va continua tendința de a migra mai degrabă în direcția reîntoarcerii la birou sau cel puțin a trecerii din zona de remote în cea hibrid. Deja în prima lună a anului vedem o creștere a numărului de joburi care cer prezența la birou și o scădere a celor care permit angajaților să lucreze de acasă”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Din cele peste 1.200 de locuri de muncă remote deschise în luna ianuarie, jumătate au fost postate de angajatorii din sectorul call-center / BPO. Un sfert aparțin companiilor de asigurări, iar restul, în ordine descrescătoare, celor din IT / telecom, servicii, educație / training, financiar / bancar și advertising / marketing PR. „La începutul anului trecut am avut mai multe joburi remote, dar și o ierarhie diferită a domeniilor care erau deschise la acest stil de lucru. Pe primul loc în top se aflau asigurările, urmate de IT / telecom, advertising, retail, media / internet și abia apoi call center / BPO”, enumeră Bogdan Badea.

Aproximativ trei sferturi dintre posturi se adresează candidaților entry-level, în timp ce procentul de joburi remote care vizează candidați cu un nivel ridicat de senioritate sau manageri rămâne marginal. „De altfel, candidații entry-level sunt și cei care aplică cel mai mult pentru pozițiile care le permit să lucreze de acasă. Unii dintre ei fac acest lucru pentru a putea să își ia și un al doilea job. Pe de altă parte, atunci când vine vorba despre manageri, angajatorii cer prezență la birou măcar două sau trei zile pe săptămână”, explică Bogdan Badea.

În ceea ce privește aplicările, cifrele arată o tendință invers proporțională: în timp ce angajatorii scot în piață preponderent poziții care cer prezența la birou, candidații sunt din ce în ce mai interesați de opțiunea de a lucra de acasă. Astfel, dacă 4,1% din numărul total de joburi sunt remote, procentul aplicărilor pentru acestea crește la 14% din totalul de aplicări. Din cele 1 milion de aplicări înregistrate în luna ianuarie, aproape 140.000 au mers către acest tip de locuri de muncă. Cei mai mulți au aplicat pentru joburile scoase în piață de angajatorii din call center / BPO, IT / telecom, retail, servicii și advertising / marketing / PR.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național pentru cei care lucrează remote este de 5.000 de lei pe lună. „Modul de lucru – remote sau de la birou, nu influențează în mod necesar salariul oferit la angajare, însă cei care lucrează exclusiv de acasă pot pierde o parte din beneficiile extrasalariale pe care le au angajații care vin la birou, cum ar fi decontarea transportului, masajul la birou, prânzul oferit de angajator sau orice alt tip de stimulente care sunt oferite în interiorul spațiului de lucru”, mai spune Bogdan Badea.

În acest moment, peste 26.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs. Dintre acestea, 1.000 sunt remote.

Monedele de la marginea zonei euro au profitat de scăderea aversiunii față de risc și s-au apreciat față de euro. Amplitudinea aprecierii leului a fost mult mai mică decât cea a altor valute din regiune, însă moneda națională rămâne cea mai stabilă din regiune. Cursul euro a coborât miercuri de la 4,9769 la 4,9759 lei, evoluție la care a contribuit scăderea culoarului de tranzacționare la 4,975 – 4,977 lei, după creșterea de luni la 4,976 – 4,98 lei.

Piața monetară a fost stabilă, iar indicii ROBOR au stagnat la valorile stabilite marți.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,11%, cea mai mică valoare începând cu data de 8 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a consolidat la 6,14%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni la 6,15%, o valoare apropiată fiind atinsă în 23 mai 2022.

Pariurile puse de investitori pe menținerea ratei de referință din Statele Unite la 5,25 – 5,50%, la finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, care s-a desfășurat marți și miercuri, au consolidat perechea euro/dolar la 1,0806 – 1,0848. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,5925 la 4,5962 lei.

Evoluția euro poate părea surprinzătoare, având în vedere faptul că economia zonei a evitat intrarea în recesiune iar inflația se apropie de ținta stabilită de BCE. Numai că principala rată de referință se situează la 4,50%.

Începând din martie 2022 și până în iulie 2023, Rezerva Federală a majorat dobânda de politică monetară de 11 ori cu scopul de a aduce inflația la ținta de 2%.

Înainte de ședința de politică monetară a Băncii Angliei, care se va desfășura joi, lira sterlină s-a apreciat față de euro iar cursul a crescut marginal 5,8235 lei. În schimb, media francului elvețian a scăzut la 5,3190 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 301,0282 lei, evoluție datorată aprecierii metalului galben la 2.034 – 2.040 dolari/uncie și a monedei americane.

Monedele din regiune recuperau o parte din pierderile suferite în zilele trecute. Media celei maghiare s-a apreciat cu peste 1,1% la 385,09 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit la 4,3434 zloți/euro.

Bitcoin a crescut marți până la 43.731 dolari, dar a coborât apoi la 42.351 – 43.077 dolari. Ethereum a atins un maxim de 2.372 dolari, după care s-a tranzacționat între 2.280 și 2.350 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata şomajului în decembrie 2023 a fost de 5,4%, în formă ajustată sezonier, o valoare egală cu cea înregistrată în luna anterioară, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică.

Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât la femei.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna decembrie a anului 2023 a fost de 444.000 persoane, în creştere faţă de noiembrie (442.100 persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (468.400 persoane).

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/02/01/ins-rata-somajului-s-a-mentinut-la-5-4-in-decembrie-2023--1241474

Pentru a împinge inflația în jos, banca centrală folosește cursul euro/leu drept principal instrument. Stabilitatea leului se datorează interesului ridicat al străinilor pentru titlurile de stat locale, care oferă randamente ridicate, dar și faptului că rezerva valutară a BNR a crescut la sfârşitul lui ianuarie la un nou maxim istoric de 61,4 miliarde euro, iar rezervele internaționale (valute plus aur) înregistrează un record de 67,68 miliarde euro, ceea ce îndepărtează riscurile unor eventuale tentative speculative.

Media euro a scăzut în prima ședință din februarie de la 4,9759 la 4,9747 lei, valoare aproape identică cu cea de la sfârșitul anului trecut, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,976 lei.

Lichiditatea ridicată din piața monetară, în condițiile în care BNR dorește să stimuleze creditarea statului dar și a activității economice, a determinat continuarea procesului de scădere a dobânzilor interbancare

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,11 la 6,10%, cea mai mică valoare începând cu data de 8 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a consolidat la 6,14%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,15 la 6,14%, o valoare apropiată fiind atinsă în 23 mai 2022.

La sfârșitul anului trecut, indicele la trei luni se situa la 6,22%, cel la șase luni, la 6,27%, iar cel la 12 luni la 6,30%. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) va stagna până la sfârșitul lui martie la 5,97%/an.

Decizia Rezervei Federale americane de a menține dobândă de referință la 5,25 – 5,50% și de a semnala că începerea procesului de a reduce rata la ședința din martie este redusă, a depreciat euro la 1,0780 – 1,0822 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,5962 la 4,6088 lei.

Majorarea cererii de monedă elvețiană și aprecierea față de euro au ridicat cursul francului de la 5,3190 la 5,3374 lei. În schimb, media lirei sterline a scăzut marginal la 5,8224 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 301,4387 lei, în timp ce metalul galben după o creștere la 2.046 dolari a scăzut la jumătatea zilei la 2.031 dolari/uncie.

Monedele din regiune au profitat de reducerea aversiunii față de risc. Media celei maghiare s-a apreciat la 384,87 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3247 zloți/euro.

Aprecierea criptomonedelor s-a temperat joi. Bitcoin fluctua între 41.878 și 42.641 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 2.243 – 2.288 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță prelungirea până la data de 15 februarie 2024, ora 23:59 a sesiunii de depunere a solicitărilor de finanțare prin Schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

Reamintim că apelul de primire a cererilor de finanțare s-a deschis în data de 20 noiembrie 2023 și că pentru această schemă se aplică anunț concurențial, astfel încât depunerea propunerilor de proiecte are la bază procedura de ofertare concurențială și vor fi depuse și evaluate conform procedurii competitive pe baza punctajului obținut după încheierea sesiunii de depunere.

Alocarea stabilită prin schema de energie pentru sesiunea în curs este de 150 de milioane de euro, împărțită în funcție de capacitățile instalate la nivelul întreprinderii. Astfel, sunt alocați 100 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici de 1 Megawatt (MW), din care 10 milioane de euro pentru energie eoliană și 90 de milioane de euro pentru energie solară.

Pentru capacități instalate mai mari de 1MW alocarea totală este de 50 de milioane de euro, din care pentru energie eoliană alocarea este de 10 milioane de euro, iar pentru energie solară de 40 milioane de euro.

Valoarea ajutorului de stat este 100% nerambursabilă, iar potențialii beneficiari pot depune mai multe proiecte, doar dacă investițiile vizează locuri de consum diferite, cu încadrarea în limita sumei de 20.000.000 euro/ beneficiar.

Pentru energie eoliană, finanțarea este de maximum 1.400.000 de euro/ MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 700.000 euro/ MW capacități instalate mai mari de 1 MW. Pentru energia solară, valoarea sprijinului este de până la 1.000.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de până la 500.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.