Economia României a crescut anul trecut cu 2%, iar în ultimul trimestru din 2023 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 1% faţă de acelaşi trimestru din 2022, însă a scăzut cu 0,4%, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul patru din 2023, PIB-ul a înregistrat pe serie brută o creştere cu 2,9% faţă de acelaşi trimestru din anul 2022.

Potrivit INS, pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,4%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 1%.

Pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2022, PIB-ul în trimestrul IV din 2023, a înregistrat o creştere cu 2,9%. În anul 2023, comparativ cu anul 2022, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2%.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/02/14/economia-romaniei-a-crescut-cu-2-in-2023--1248473

Volatilitatea cursului euro a fost minimă în perioada analizată, leul rămânând cea mai stabilă monedă din regiune. BNR folosește cursul drept principală armă împotriva inflației. Creșterea prețurilor din 2023 a redus deficitul balanţei comerciale la 28,947 miliarde de euro, mai puțin cu 5,142 miliarde de euro comparativ cu valoarea din 2022, conform datelor prezentate de INS.

Media monedei unice a crescut de la 4,9736 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9770 lei, la sfârșitul ei, dar a scăzut lunea aceasta la 4,9753 lei. Culoarul de tranzacționare a fost foarte îngust, 4,972 – 4,978 lei, dar din piață vin semnale că se testează trecerea peste pragul de 4,98 lei.

O analiză BCR estimează pentru sfârșitul anului un curs de 5,05 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”.

Surplusul de lichiditate din piața monetară, care în loc să se îndrepte către creditarea companiilor și populației, prin reducerea costurilor de împrumut, a fost îndreptat de băncile comerciale către BNR, care prin facilitatea de depozit oferă o dobândă de 6%.

Către nivelul amintit se îndreaptă și dobânzile interbancare. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%, cea mai mică valoare începând cu data de 8 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel la 12 luni s-au consolidat la 6,13%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, respectiv 22 mai 2022.

Finanțele profită de cantitatea mare de lei din piață, pentru a astupa găurile uriașe din bugetul de stat. De la începutul acestei luni, Trezoreria s-a împrumutat cu aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) prin mai multe licitații de titluri de stat și a acoperit aproape în întregime volumul de circa 6,2 miliarde lei propus pentru februarie.

Lunea aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu încă 784 milioane lei printr-o emisiune cu scadența aprilie 2031 la un randament de 6,42%. Valoarea programată a fost de 500 milioane lei.

Euro a crescut de la 1,0722 dolari, minim atins marțea trecută, la 1,0763 – 1,0806 dolari, lunea aceasta, iar cursul monedei americane a fluctuat între 4,6155 și 4,6370 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat față de cea unică, iar media a scăzut de la 5,3208 la 5,2752 lei. Cursul lirei sterline a fluctuat între 5,8148 și 5,8377 lei iar aceasta săptămână a început la 5,8262 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la începutul acestei săptămâni la 299,9474 lei, consecință a deprecierii metalului galben la 2.020 – 2.027 dolari/uncie.

La jumătatea lui ianuarie, bitcoin a atins un minim de 38.509 dolari, după ce SEC (Comisia de Valori Mobiliare din SUA) a aprobat crearea mai multor ETF-uri bazate pe evoluția principalei criptomonede, care a adus un val de marcări de profit.

ETF-urile pot fi cumpărate și vândute în orice moment, iar deținătorul poate obține profit din volatilitatea monedei digitale fără a fi nevoit să o dețină direct.

Lunea aceasta, bitcoin a crescut la 47.728 – 48.795 dolari, evoluție păsă de analiști pe seama achizițiilor făcute înainte de înjumătăţirea valorii criptomonedei, care va avea loc în aprilie. Ethereum a profitat de această evoluție și s-a apreciat la 2.474 – 2.525 dolari.

Analiza cuprinde perioada 5 – 12 februarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu net în luna decembrie 2023 a ajuns la 5.079 lei, în creştere cu 6,6%, respectiv cu 314 de lei, faţă de luna noiembrie 2023, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,5%.

În luna decembrie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost 8.301 lei, cu 535 lei (+6,9%) mai mare decât în luna noiembrie 2023.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (12.710 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.825 lei).

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/02/12/ins-castigul-salarial-mediu-net-a-urcat-la-5-079-lei-in-decembrie-2023--1247073

Data de 13 nu a fost una cu ghinion pentru leu care s-a menținut stabil față de principalele valute, în ziua în care BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 7%, în condițiile în care există „perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent - sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte”, conform comunicatului care a fost publicat la finalul ședinței BNR.

Cursul monedei unice a crescut marginal de la 4,9753 la 4,9761 lei iar tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,974 – 4,976 lei.

În comunicatul de presă se arată că „cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă la mijlocul lunii ianuarie 2024, dar mai modestă decât cele evidențiate în regiune, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier”.

Stabilitatea leului, principalul instrument folosit de BNR în lupta cu inflația, se datorează și reducerii anul trecut a deficitului de cont curent al balanţei de plăţi la 22,694 miliarde de euro, cu 12,85% mai mic comparativ cu cel de 26,040 miliarde de euro în 2022.

Piața monetară a rămas stabilă iar dobânzile interbancare se mențin aproape de nivelul de 6% cu care BNR remunerează sumele pe care băncile la plasează în depozite.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%, cea mai mică valoare începând cu data de 8 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,13 la 6,12%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%, valoare apropiată cu cea din 22 mai 2022.

De la începutul acestei luni, Trezoreria s-a împrumutat cu aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) prin mai multe licitații de titluri de stat și a acoperit aproape în întregime volumul de circa 6,2 miliarde lei propus pentru februarie. Luni, Finanțele s-au împrumutat cu încă 784 milioane lei printr-o emisiune cu scadența aprilie 2031 la un randament de 6,42%.

Creșterea în ianuarie a inflației din Statele Unite cu 3,1%, față de 3,4% în decembrie și 2,9% cât anticipau economiștii, a majorat cererea de monedă americană iar euro s-a depreciat la 1,0756 – 1,0785 dolari. Majorarea cererii de dolari se datorează faptului că piața consideră că Rezerva Federală va întârzia momentul unei prime scăderi a dobânzii sale de politică monetară care se situează în prezent la 5,25 – 5,50%.

În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,6170 la 4,6186 lei.

Media monedei elvețiene s-a depreciat de la 5,2752 la 5,2510 lei. În schimb, cursul lirei sterline a urcat de la 5,8262 la 5,8501 lei.

Aprecierea metalului galben la 2.029 dolari și a monedei americane au ridicat prețul gramului de aur la 301,0363 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 386,94 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3214 zloți/euro.

Înainte de publicarea datelor privind inflația din Statele Unite bitcoin a crescut la 50.365 dolari după care s-a retras la 49.49.288 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.627 – 2.687 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.

"Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna decembrie 2023 a fost 101,10%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 - ianuarie 2024) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2022 - ianuarie 2023) a fost 9,8%", spune INS într-un comunicat.

Banca Naţională a României a anunţat la începutul anului că rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/02/14/rata-anuala-a-inflatiei-a-urcat-la-7-41-in-ianuarie-2024--1248437

Începând de azi, 12 februarie 2024, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani cu dobânzi anuale de 6% și, respectiv, 6,75%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Cum economisești

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 12 februarie 2024 – 7 martie 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 12 februarie 2024 – 8 martie 2024 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 12 februarie 2024 – 7 martie 2024 în mediul urban și 12 februarie 2024 – 6 martie 2024 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Ghid pentru cei care vor să economisească prin intermediul Tezaur

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.