Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în luna ianuarie 2024, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 137,33 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 30,59 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2023.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 57,84 milioane lei,cu 11,54 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

–  impozit pe profit - 0,74 milioane lei ;

– impozit pe venit - 22,55 milioane lei ;

–  TVA  -  20,66 milioane lei ;

–  accize -  0,31 milioane lei ;

–  alte venituri - 13,58 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 79,49 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 19,05 milioane lei, față de perioada lunii ianuarie a anului 2023.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie 2024 sunt următoarele:

–  bugetul asigurărilor sociale de stat - 52,31 milioane lei;

–  bugetul asigurărilor de șomaj - 0,92 milioane lei;

–  bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 26,26 milioane lei.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă închiderea sesiunii de depunere a solicitărilor de finanţare prin Schema de ajutor privind sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol şi industriei alimentare.

Astfel, în cadrul sesiunii care a fost deschisă în perioada 20 noiembrie 2023 - 15 februarie 2024, AFIR a primit online 1.342 de solicitări de finanţare în valoare de 262.013.701 euro, ceea ce reprezintă un grad de utilizare a alocării de aproximativ 175%.

Alocarea stabilită prin schema de energie pentru această sesiune este de 150 de milioane de euro, împărţită în funcţie de capacităţile instalate la nivelul întreprinderii. Astfel, au fost puse la dispoziţie 100 de milioane de euro pentru capacităţi instalate mai mici de 1 Megawatt (MW), din care 90 de milioane de euro pentru energie solară şi restul pentru energie eoliană. Pentru capacităţi instalate mai mari de 1 MW, alocarea totală a fost de 50 de milioane de euro, din care 40 de milioane de euro au fost alocaţie pentru energie solară şi restul pentru energie eoliană.

Puterea capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru care fermierii şi procesatorii au solicitat finanţare prin această schemă a ajuns la un total de 488,27 MW, ceea ce este echivalentul a aproximativ 70% din capacitatea unui reactor nuclear de la Cernavodă.

Reamintim că pentru această schemă se aplică anunţul concurenţial, astfel încât depunerea propunerilor de proiecte are la bază procedura de ofertare concurenţială şi vor fi depuse şi evaluate conform procedurii competitive pe baza punctajului obţinut după încheierea sesiunii de depunere.

Sprijinul acordat în cadrul acestei scheme este 100% nerambursabil, iar potenţialii beneficiari pot depune mai multe proiecte, doar dacă investiţiile vizează locuri de consum diferite, cu încadrarea în limita sumei de 20.000.000 euro/ beneficiar.

Valoarea finanţării pentru energie eoliană este de maximum 1.400.000 de euro/ MW pentru capacităţi instalate mai mici sau egale de 1 MW şi de maximum 700.000 euro/ MW capacităţi instalate mai mari de 1 MW. Pentru energia solară, valoarea sprijinului este de până la 1.000.000 euro/ MW pentru capacităţi instalate mai mici sau egale de 1 MW şi de până la 500.000 euro/ MW pentru capacităţi instalate mai mari de 1 MW.

Finanţarea pentru Schema de energie este asigurată din Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, administratorul schemei de ajutor de stat fiind Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Ministerul Finanțelor propune o nouă schemă de ajutor de stat care prevede finanțarea nerambursabilă pentru investiţii cu impact major în economia românească, ale căror costuri eligibile depășesc 50 milioane lei.

Bugetul total al schemei este de 2,25 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 450 milioane euro. Acordurile de finanțare se vor emite până la 31 decembrie 2026, iar plata ajutorului de stat se va realiza în perioada 2025-2032.

„Venim cu această propunere pentru că vrem să atragem în România investiții de mare anvergură, pe care să le orientăm către regiunile mai puțin dezvoltate ale țării, pentru un suflu nou de dezvoltare și prosperitate în aceste zone. Punem accent pe efectul multiplicator al investițiilor: nu numai că vor stimula competitivitatea unor ramuri industriale cu tradiție în România, dar vor crea și oportunități de angajare pentru mii de cetățeni din întreaga țară. Vedem că ajutoarele de stat acordate de MF în perioada 2007–2023 s-au dovedit un instrument real de stimulare a atragerii de investiţii şi creării de noi locuri de muncă: până acum s-au emis 304 acorduri pentru finanțare în vederea susținerii de investiții în valoare de 6,7 miliarde euro, care generează peste 61.000 locuri de muncă. Valoarea contribuţiilor directe generate de proiectele de investiţii este undeva la 4 miliarde euro”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Cine poate aplica pentru schema de ajutor de stat

Pot fi beneficiarii ajutorului de stat, întreprinderile care îndeplinesc următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

Criterii generale

- Să fie înregistrate potrivit Legii societăţilor nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Să realizeze o investiţie iniţială în România, în maximum 3 ani de la data demarării acesteia, în unul dintre sectoarele eligibile prevăzute de schema de ajutor de stat în anexa nr.1;

- Să nu intre în categoria „întreprinderilor în dificultate”;

- Să nu se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii și să nu facă obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat;

- Să nu beneficieze de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii;

- Să nu efectueze o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiţia iniţială.

- Suplimentar pentru întreprinderile cu cel puţin un exerciţiu financiar încheiat, pentru a putea accesa ajutorul de stat, trebuie să aibă rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare decât zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare încheiate și capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

Totodată, pentru a fi eligibili, suplimentar față de criteriile generale, întreprinderile nou-înfiinţate trebuie să aibă capital social subscris vărsat în valoare de minimum 100.000 lei și să nu aibă acționari care deţin sau au deţinut în România în ultimii 2 ani anterior datei înregistrării cererii o întreprindere cu acelaşi obiect de activitate pentru care solicită finanţare.

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții:

a) să fie considerate investiții inițiale (unitate nouă/extindere/diversificare/schimbare fundamentală) sau investiții inițiale care creează o nouă activitate economică (unitate nouă/diversificare in cazul județului Ilfov);

b) să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției inițiale, de minimum 50 milioane lei;

c) să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia;

d) să îndeplinească condiția referitoare la efectul stimulativ; e) să îndeplinească indicatorii cantitativi şi calitativi prevăzuţi de schemă;

f) să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie.

Înregistrarea cererilor de acord pentru finanţare se realizează în sesiuni anuale anunțate cu minimum 60 de zile lucrătoare înainte, durata fiecărei sesiuni fiind de 30 de zile lucrătoare.

Cererile de acord pentru finanțare depuse în sesiune se ordonează descrescător pe baza unui punctaj calculat și se analizează în limita bugetului sesiunii. Analiza cererilor de acord pentru finanțare se finalizează cu acord pentru finanțare (dacă sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile şi criteriile de eligibilitate) sau scrisoare de respingere. Plata ajutorului de stat se realizează după efectuarea parţială sau totală a cheltuielilor eligibile efectuate conform acordului pentru finanţare, în limita creditelor bugetare anuale aprobate.

Ajutorul de stat se va acorda în baza unor cheltuieli eligibile precum realizarea de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale, iar activele aferente investiției trebuie să fie noi.

Noua schemă de ajutor de stat are ca bază legală cadrul normativ european aflat în vigoare până la data de 31 decembrie 2026. Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul MF la rubrica Transparență decizională.

Sursa www.mfinante.gov.ro

Ministerul Finanțelor continuă măsurile de susținere a IMM-urilor prin propunerea unui act normativ necesar pentru insitituirea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea beneficiarilor de ajutor de stat, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, afectați de creșterea ROBOR.

Schema de minimis, cu un buget de 86.560.000 lei, va finanța diferențele de dobândă care nu pot fi acoperite din ajutorul de stat aprobat prin acordurile de finanțare.

„Dacă vrem să asigurăm un mediu investițional atractiv, trebuie să venim spre contribuabili, care ne sunt alături, ca parteneri onești. Prin schemele de ajutor de stat și astfel de măsuri de ajutor de minimis, venim cu un sprijin concret. Am propus această schemă din bugetul MF pentru ca antreprenorii să poată acoperi diferențele de dobândă care au apărut ca urmare a creșterii ROBOR, oferindu-le astfel posibilitatea să facă ce stiu mai bine, adică să se concentreze pe dezvoltarea afacerilor pe care le-au construit”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Măsura este necesară întrucât în perioada aprilie 2020 - iunie 2022 au fost încheiate acorduri de finanțare în cadrul programului IMM INVEST ROMÂNIA, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2022 privind aprobarea și finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească cu modificările și completările ulterioare.

La momentul emiterii acordurilor de finanțare a fost calculată ex ante valoarea dobânzilor pe 8 luni, respectiv 24 luni, de la data acordării creditului și în consecință ajutorul de stat menționat în acordul de finanțare pentru beneficiar a fost calculat luând în calcul o anumită valoare a ROBOR.

Având în vedere efectele generate de criza provocată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația economică și piața energiei au fost afectate în mod semnificativ, s-au înregistrat creșteri masive ale ROBOR față de rata dobânzii ROBOR prevăzută în acordurile de finanțare, ceea ce a condus la majorarea cuantumului ajutorului de stat de natura grantului (care acoperă dobânzile și comisioanele) peste limita prevăzută în acordurile de finanțare.

Programul va fi valabil până la data de 30 iunie 2024, cu respectarea dispozițiilor legii bugetului anual de stat și a prevederilor Regulamentului (UE) 2023/2831 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, iar plățile în cadrul prezentei scheme se vor efectua până la data de 31 decembrie 2025.

Ajutorul de minimis aferent dobânzii se plătește din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale și se virează trimestrial în contul FNGCIMM/FGCR/FRC, pe baza situațiilor centralizatoare privind dobânzile lunare datorate, transmise de instituțiile de credit.

Prin implementarea Programului se urmărește:

- acordarea de ajutor de minimis unui număr de 9.200 de beneficiari;

- menținerea locurilor de muncă și evitarea distrugerii capitalului IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare de piață medie, parte fundamentală a economiei românești;

- asigurarea pentru fiecare beneficiar al schemelor de ajutor de stat implementate în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 a plății celor 8, respectiv 24 luni de dobândă prevăzute de legislație;

- asigurarea măsurilor necesare pentru derularea activității curente precum și pentru continuarea și finalizarea investițiilor demarate de către beneficiarii programului IMM INVEST ROMANIA prin accesarea finanțărilor garantate în cadrul programului;

- acces rapid la Program prin colaborarea cu instituțiile de credit ce finanțează în acest moment IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare de piață medie și derularea prin FNGCIMM/FGCR/FRC, Fonduri de garantare destinate sprijinirii IMM-urilor întreprinderilor cu capitalizare de piață medie.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională.

Sursa text www.mfinante.gov.ro

Segmentele valutară și monetară ale pieței locale au rămas stabile, după decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 7%/an.

„Perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent - sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte” a reprezentat principalul element care a contribuit la decizia băncii centrale, așa cum se precizează în comunicatul de presă publicat la sfârșitul ședinței care s-a desfășurat marțea trecută.

Confirmarea a venit a doua zi când INS a anunțat că inflația din România a urcat în ianuarie la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, efect al noilor taxe și impozite, introduse de PSDNL.

Cursul euro a crescut de la 4,9753 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9773 lei, lunea aceasta, iar culoarul de tranzacționare zilnic s-a limitat la 4,974 – 4,978 lei.

Menținerea leului într-o zonă „sigură” se datorează faptului că BNR folosește cursul euro drept principal instrument în lupta cu inflație dar și scăderii cu 7% a deficitului de cont curent, consecință a reducerii preţurilor la energie şi a consumului intern.

Analiștii BCR se așteaptă ca banca centrală să opereze în luna mai prima reducere a ratei de referință și anticipează ca aceasta „să ajungă la la 5,75% la final de 2024 de la 7,00% cât este acum. Vedem ca fiind un scenariu posibil și ca BNR să efectueze prima reducere de dobândă în luna aprilie dată fiind evoluția favorabilă a inflației, însă acesta nu este scenariul nostru de bază”.

Supralichiditatea din piața monetară a redus tranzacțiile, în unele ședințe, spre zero, datorită faptului că băncile comerciale, în loc să crediteze economia, își plasează excedentul de lei în depozitele BNR, la o dobândă de 6%/an.

Indicii ROBOR au revenit la valori comparabile cu cele din mai – iunie 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,12%, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%.

Găurile uriașe din sacul bugetului de stat a impus Trezoreriei să crească volumul împrumuturilor din piața locală dar și din cea externă, unde dorește să plaseze obligațiuni în euro pe 7 ani și pe 12 ani.

Săptămâna trecută, Finanțele s-au împrumutat cu 784 milioane lei printr-o emisiune cu scadența aprilie 2031 la un randament de 6,42% și cu 654 milioane lei, scadente în aprilie 2030, la o dobândă de 6,60%/an. Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu „doar” 443,2 milioane lei la o dobândă anuală de 6,22%.

Euro a scăzut de la 1,0806 la 1,0695 dolari, pentru la începutul acestei săptămâni, când piața americană a fost închisă, să fluctueze între 1,0770 – 1,0790 dolari. Cursul dolarului a urcat la 4,6505 lei și a fost stabilită lunea aceasta la 4,6189 lei.

Media francului elvețian s-a mișcat între 5,2387 și 5,2752 lei, iar cea de luni a fost stabilită la 4,2445 lei. Intrarea în recesiune tehnică a Marii Britanii în a doua jumătate a anului trecut a depreciat media lirei sterline de la 5,8501 la 5,8173 lei.

Lunea aceasta, metalul galben s-a apreciat la 2.016 – 2.023 dolari/uncie ceea ce a majorat prețul gramului de aur la 299,7327 lei.

Bitcoin s-a apropiat joi de pragul de 53.000 dolari și a început această săptămână la 51.930 – 52.448 dolari. Ethereum a crescut la 2.859 – 2.930 dolari.

Analiza cuprinde perioada 12 – 19 februarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Muncii și Solidarității sociale acordă, prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, stimulente tinerilor care se angajează.

Prima de activare - 1.000 lei pentru angajare mininimum 3 luni pentru tinerii șomeri neindemnizați care își găsesc un loc de muncă;

Prima de inserție - 1.794 (3xISR) de lei pentru absolvenții din evidențele ANOFM care își găsesc un loc de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire. Se acordă jumătate din primă la angajare, jumătate după 12 luni;

Prime de mobilitate:

➡de încadrare - maximum 55 lei/zi, timp de 12 luni, pentru tinerii care se încadrează în muncă la o distanță mai mare de 15 km de domiciliu;

➡de instalare -12.500 lei pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru că și-au găsit un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de dimiciliu;

➡de relocare - 900 lei/lună, timp de 36 luni: pentru acoperirea a 75% din cheltuielile de locuire, dar nu mai mult de 900 de lei, pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru că și-au găsit un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de dimiciliu;

”Integrarea tinerilor pe piața muncii este un obiectiv major. De aceea avem măsuri concrete de sprijin în acest sens. Ne dorim ca tinerii să se formeze, să muncească și să aducă plus-valoare pentru ei și pentru societate aici, acasă. În egală măsură ne dorim să revină în țară cât mai mulți dintre tinerii români plecați la muncă peste hotare. Asigurăm și servicii de consiliere profesională și de profilare, de formare profesională, dar și de evaluare și recunoaștere a competențelor profesionale obținute”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministru al Muncii și Solidarității Sociale.

Informații suplimentare pot fi obținute la Agențiile Județene pentru Ocupare și Formare Profesională (AJOFM).