Potrivit datelor furnizate de agenții economici privind locurile de muncă vacante, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași, sunt disponibile 81 locuri de muncă.

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru:

muncitor necalificat - 23;

lucrător comercial- 4;

electrician – 4;

sudor- 3;

îngrijitoare - 2;

infirmieră – 2;

asistent medical- 2;

maseur- 2;

consultant asigurare -2;

agent asigurare -2;

operator calculator -2;

agent securitate- 2;

paznic -2;

agent vânzări -2;

mașinist la mașini pentru terasamente (ifronist) - 2;

operator sudare PEHD- 2;

zidar -2; lacatus mecanic- 2;

montator ghips-carton- 2; coafor- 2;

muncitor necalificat in domeniul electric- 2;

fiziokinetoterapeut-1;

medic pneumolog-1;

medic stomatolog- 1;

statistician medical- 1;

inginer instalații pentru construcții- 1;

inspector daune- 1;

modelator- 1;

bucătar- 1; barman- 1;

spălator vase- 1;

tractorist- 1;

șofer de autocamionete-1;

spălator vehicule- 1;

Din cele 81 locuri de muncă declarate vacante de angajatori la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, 6 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 58- pentru persoanele cu studii liceale, 17 sunt destinate persoanelor care au finalizat cursurile școlii generale: medic pneumolog, medic stomatolog, inginer instalații pentru construcții, consultant asigurare, inspector daune, fiziokinetoterapeut, asistent medical, maseur, consultant asigurare, operator calculator, conducători autospecială, electrician, muncitor necalificat în domeniul electric, vânzător, asistent medical BFT, lucrător comercial, zidar, lăcătuș mecanic, montator ghips - carton.

Precizăm faptul că baza de date este dinamică, actualizându-se in timp real în funcție de locurile de muncă declarate de angajatori, de valabilitatea ofertelor, precum si de numărul repartițiilor emise în vederea ocupării.

Oferta locurilor de muncă vacante la nivel județean poate fi accesată pe site-ul anofm.ro/ajofmcl si pe pagina de facebook – www.facebook.com/AJOFMCălărași

Compartiment Resurse Umane, Salarizare, Comunicare, Secretariatul Consultativ și EURES

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de muncă Călărași

Executivul a aprobat actul normativ inițiat de Ministerul finanțelor prin care IMM-urile vor putea accesa în continuare credite cu garanții de stat. Actul normativ pentru instituirea Programului IMM Plus a fost inițiat pentru a asigura, până la 30 iunie 2024, accesul la finanțare al firmelor care nu dispun de sumele necesare pentru proiectele de investiții și pentru continuarea activității.

Bugetul este de maximum 12,5 miliarde lei, iar garanțiile se vor acorda în limita unui plafon de 11,1 miliarde lei, pentru 11.500 beneficiari.

„Programul IMM Plus este expresia voinței noastre de a sprijini dezvoltarea durabilă a IMM-urilor, coloana vertebrală a economiei românești. Cu această schemă de 12,5 miliarde lei, vrem să dăm un semnal că Guvernul este alături de antreprenori și că își asumă un rol proactiv în stimularea investițiilor și generarea de locuri de muncă. Vrem să fim alături de sectoarele vitale cum sunt agricultura, construcțiile, producția și să ne asigurăm că oferim companiilor românești inovative oportunitatea să-și atingă potențialul”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Măsura este necesară întrucât schemele de ajutor de stat elaborate în temeiul Cadrului temporar în materie de ajutor de stat în contextul pandemiei COVID-19 (2020/C91I/01) și-au încetat valabilitatea la data de 30 iunie 2022, iar cele elaborate în temeiul Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (2022/C131/01) la data de 31 decembrie 2023.

Programul IMM Plus prelungește măsurile de sprijin instituite prin vechea schemă de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Fondul Român de Contragarantare (FRC) și Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Valorile maxime ale ajutoarelor de stat au fost majorate de la 2.000.000 euro la 2.250.000 euro per întreprindere/UAT, respectiv de la 250.000 euro la 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agriculturii primare și de la 300.000 euro la 335.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii.

În baza schemei de ajutor de stat se acordă ajutor de stat sub formă de garanţii de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii sau mai multe credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru.

Valoarea maximă a finanţărilor acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiţii. Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăşi 10.000.000 lei.

Durata maximă a finanţărilor este de 72 de luni, în cazul creditelor de investiţii, fără posibilitate de prelungire. În cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru, durata maximă a finanţărilor este de 36 de luni, fără posibilitate de prelungire. În cazul creditelor pentru capital de lucru cel puţin în ultimele 12 luni de valabilitate a garanţiei se aplică graficul de rambursare în rate fără posibilitatea beneficiarului de a efectua trageri/utiliza sume din credit.

Componentele Programului IMM PLUS

Componenta IMM ROMÂNIA PLUS facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO PLUS este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Componenta IMM PROD PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

Componenta CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediu implementate de:

IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură;

Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

Componenta RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat în mod transparent și nediscriminatoriu pentru creditele de investiții și creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor, întreprinderilor mici și mijlocii, precum și întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

Componenta INNOVATION PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru companiile românești inovative și/sau care își promovează produsele și serviciile destinate exportului.

Schema de ajutor de stat IMM PLUS va deveni operaţională la data emiterii deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană, iar contractele de garantare și acordurile de finanțare aferente programului vor fi emise până la 30 iunie 2024.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă prelungirea cu încă două luni a sesiunii de primire a cererilor de finanţare pentru DR-26 Înfiinţarea sistemelor de irigaţii, intervenţie finanţată cu fonduri din Planul Strategic 2023 - 2027. Astfel, noul termen limită pentru depunerea proiectelor prin DR-26 în această sesiunea este 15 iulie 2024, ora 16.00.

Sesiunea a fost prelungită pentru a răspunde solicitărilor fermierilor care, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2115/ 2021, trebuie să dovedească că starea corpului de apă utilizată pentru irigaţii nu a fost identificată ca fiind nesatisfăcătoare din punct de vedere al cantităţii de apă - respectarea acestei condiţii se face prin prezentarea Avizului de Gospodărire a Apelor.

Reamintim că pentru sesiunea în curs alocarea financiară este de 102.421.176 de euro. De la momentul lansării sesiunii pe data de 15 ianuarie 2024 şi până în prezent, s-au depus on-line solicitări de finanţare în valoare totală de 4.206.106 de euro.

Valoarea maximă a finanţării care se poate obţine pentru înfiinţarea sistemelor de irigaţii prin intermediul DR-26 este de 500.000 de euro/ beneficiar, iar sprijinului public nerambursabil este de 65% din costurile eligibile.

În cadrul acestei linii de finanţare sunt eligibile investiţii privind înfiinţarea sistemelor locale de irigaţii la nivelul fermei, inclusiv montarea sistemelor de contorizare a apei, construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi de stocare a apei de irigat, precum şi investiţiile care vor viza utilizarea apei recuperate ca sursă alternativă de alimentare cu apă.

De asemenea, prin proiect, sunt finanţate cheltuielile cu construcţia sau renovarea de bunuri imobile, onorariile pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică şi de mediu, pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare, inclusiv studiile de fezabilitate. Prin DR-26 se pot deconta şi cheltuielile cu achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete, licenţe, drepturi de autor, mărci etc.

Pentru întocmirea documentaţiei necesare depunerii cererii de finanţare, toţi cei interesaţi au la dispoziţie pe pagina www.afir.ro, la secţiunea Finanţare, Ghidul solicitantului şi anexele aferente intervenţiei DR-26.

Miercuri, 6 martie 2024, a avut loc la Pitești, Gala „Femeia – manager de succes”, organizată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Argeş. Evenimentul este un gest de recunoaștere la adresa efortului pe care femeia îl face pentru a reuși în lumea afacerilor. Astfel, Andreea-Mirela Tache, directorul Cabinetului Directorului General, în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, a primit o Diplomă de excelență acordată în semn de apreciere și recunoștință pentru întreaga activitate depusă în slujba comunității, îndeosebi pentru contribuția importantă la dezvoltarea județului Argeș și a Regiunii Sud-Muntenia.

La ceremonie au participat, alături de președintele CCIA Argeș, George Caval, directorul general al ADR Sud-Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, ministrul muncii și solidarității sociale, Simona Bucura-Oprescu, precum și personalități ale vieții publice.

Onorată de distincția primită, Andreea-Mirela Tache a declarat că ingredientul principal al reușitei în carieră este „să îți placă ceea ce faci, apoi: dorința de a învăța, adaptabilitate, perseverență, viziune, strategie, răbdare. (...) Pentru a obține succesul în carieră, trebuie să ai o viziune clară asupra obiectivului propus, să nu te sperie ideea eșecului, să ai oameni aproape care să te susțină, să fii deschisă la noi oportunități și dispusă să o iei de la capăt, dacă va fi cazul. Să ai capacitatea de a conduce un colectiv cu o mână de fier într-o mănușă de catifea.”

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de management pentru Programul Regional Sud-Muntenia (PR SM) 2021-2027, reamintește că în data 15 martie 2024, ora 08:00, începe depunerea de proiecte în cadrul apelului destinat microîntreprinderilor și întreprinderilor mici - Prioritatea 1 - „O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice”, RSO1.3 - „Intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive”, Operațiunea A - „Intensificarea creșterii sustenabile și a competitivității microîntrepinderilor și întreprinderi mici din regiunea Sud-Muntenia”.

Bugetul alocat apelului de proiecte este de peste 47 milioane de euro, iar investițiile vor viza activitățile specifice: digitalizării microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, internaționalizării; economiei circulare; certificării și omologării proceselor și produselor/ serviciilor.

Totodată, în data de 1 martie a fost lansat apelul de proiecte aferent Priorităţii 1 - „O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice”, RSO1.3 - „Intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive”, Operațiunea B - „Intensificarea creșterii durabile și a competitivității microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și întreprinderilor mijlocii din regiunea Sud-Muntenia, cu un buget de 144 milioane de euro. Depunerea proiectelor se va face în data de 30 aprilie 2024, ora 08:00.

Provocarea Agenției este de a contracta cât mai repede proiectele care se vor depune, aproximativ 350 de milioane de euro, inclusiv supracontractare, astfel încât până la sfârșitul anului acestea să înceapă să genereze cheltuieli. Directorul Cabinetului Directorului General a transmis, în încheiere, mult succes mediului de afaceri argeșean în scrierea și implementarea proiectelor.

Metalul galben și aurul digital – bitcoin s-au apreciat spectaculos la începutul lui martie.

În ultimii zece ani uncia a avut o evoluție stabilă, chiar ușor descendentă. Direcția s-a schimbat în ultima parte a anului trecut, efect al menținerii unui nivel ridicat al inflației, dar și a tensiunilor geopolitice (războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, criza dintre China și Taiwan) sau a cererii ridicate de metal galben din partea băncilor centrale. Pe de altă parte, Rezerva Federală sau BCE nu au operat reduceri ale dobânzii de politică monetară, ceea ce pune presiune pe revenirea economică.

Investitorii caută plasamente cât mai sigure. Imediat după pandemia Covid 19 a fost dolarul american, care a reușit chiar să revină, pentru o perioadă, la paritatea cu euro.

Acum atenția este îndreptată către metalul galben, care a atins, aproape zilnic, noi maxime istorice. Cel mai recent a fost cel de vinerea trecută, 2.194 dolari/uncie, iar în piața locală prețul gramului de aur a urcat lunea aceasta la 317,9323 lei, mai mult cu peste 17 lei față de începutul anului.

Reducerea din aprilie a ofertei, după ce recompensa minerilor de bitcoin se va înjumătăți, și apariția de ETF-uri bazate pe bitcoin, a impulsionat plasamentele în moneda digitală (ETF sunt fonduri care permit investitorilor să profite de variațiile bitcoin fără a cumpăra direct criptomoneda și le oferă posibilitatea de a vinde în orice moment).

Lunea aceasta, bitcoin a atins un maxim istoric de 72.327 dolari iar ethereum a urcat la 4.063 dolari

Leul a avut o evoluție stabilă, iar cursul euro a scăzut de la 4,9719 lei, în ședința de marți, la 3,9671 lei, lunea aceasta, o medie mai mică fiind înregistrată în data de 31 octombrie. Culoarul de tranzacționare a rămas unul îngust, însă cotațiile la începutul acestei săptămâni au scăzut la 4,964 – 4,967 lei.

Lipsa tranzacțiilor din piața monetară au stabilizat indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

Banii băncilor comerciale sau ale nerezidenților se îndreaptă cu predilecție către licitațiile de titluri de stat. Finanțele profită de apetitul acestora și se împrumută cu sume mult mai mari decât cele programate.

Lunea aceasta, Trezoreria a redeschis o emisiune cu scadența în ianuarie 2026, cu o valoare programată de 500 milioane lei, și s-a împrumutat cu 995 milioane lei la un randament mediu de 6,05%/an. Finanțele au atras alte 317 milioane lei cu scadența în februarie 2038 la un randament mediu anual de 6,60%.

Cu o săptămână înainte de o nouă ședință de politică monetară a Rezervei Federale americane, euro, care a urcat vinerea trecută până la 1,0981 dolari, se tranzacționa între 1,0933 – 1,0949 dolari. Culoarul mai îngust de tranzacționare semnalizează prudența pe care o arată investitorii înainte de publicarea, marțea aceasta, a datelor privind inflația din Statele Unite, în februarie. Aceasta a făcut ca media monedei americane să coboare la 4,5397 lei față de 4,5820 lei, marțea trecută.

Francul elvețian a început săptămâna pe scădere la 5,1768 lei iar lira sterlină s-a întărit marginal la 5,8320 lei.

Analiza cuprinde perioada 4 – 11 martie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Prețul gramului de aur a atins un nou record istoric de 316,5574 lei, avansul luat în ultima lună fiind de circa 6%, la două zile după ce urcase la 312,9021 lei. Creșterea s-a datorat aprecierii metalului galben la 2.152 – 2.160 dolari.

Evoluția prețului metalului galben, este pusă pe seama perspectivei menținerii inflației la cote ridicare, după ce președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, a afirmat în fața Congresului SUA, că instituția pe care o conduce nu intenționează să reducă dobânzile până nu va exista convingerea că prețurile de consum cunosc o scădere constantă.

Leul rămâne cea mai constantă monedă din regiune. Media euro a scăzut marginal de la 4,9718 la 4,9707 lei, iar culoarul de tranzacționare a fost cuprins între 4,97 și 4,972 lei.

Tranzacțiile din piața monetară sunt inexistente, băncile fiind mai interesate să-și plaseze bani la Ministerul de Finanțe sau în depozite la BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

În schimb, Finanțele continuă să se împrumute cu sume tot mai consistente. Luni, Trezoreria a atras din piață un miliard de lei, prin două licitaţii de titluri de stat, cu dobânzi de 6,13%, respectiv 6,54% pe an.

Joi, au avut loc două noi licitații, care au avut o valoare programată de 500 milioane lei fiecare. La prima, cu scadența în aprilie 2029, Trezoreria s-a împrumutat cu 698 milioane lei la o dobândă de 6,37%/an. A doua emisiune a avut scadența în septembrie 2024 iar suma atrasă a fost de 739 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,02%.

BCE a decis joi să mențină principala dobândă de politică monetară, cea a facilității de depozit, la maximul istoric de 4%, fără a indica un orizont de timp pentru o primă reducere.

Euro a crescut la 1,0885 – 1,0907 dolari iar media monedei americane s-a depreciat la 4,5632 lei.

Aprecierea monedei elvețiene față de cea unică a ridicat cursul la 5,1808 lei. Media lirei sterline s-a apreciat marginal la 5,8198 lei.

Dorința premierului maghiar ca Banca Națională a Ungariei să utilizeze o politică mai agresivă de reducere a dobânzilor, care să stimuleze economia, în ciuda nivelului ridicat al inflației, a afectat încrederea investitorilor în moneda locală, iar media acesteia s-a depreciat joi la 394,52 forinți/euro, mai mult cu 3,6% față de începutul anului. În schimb, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,3045 zloți/euro câștigul fiind de 1,4% comparativ cu prima ședință din 2024.

Bitcoin s-a menținut sub recordul de 69.202 dolari, atins în seara de marți, și se tranzacționa între 65.669 și 67251 dolari. Ethereum se mișca în culoarul 3.740 – 3.852 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu