FPSC | Anularea facilităților pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte în lanț ce nu vor mai putea fi gestionate

FPSC | Anularea facilităților pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte în lanț ce nu vor mai putea fi gestionate

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) atrage atenţia autorităţilor că anularea facilităţilor fiscale pe salariile constructorilor ar aduce "imediat efecte în lanţ", ce nu vor mai putea fi gestionate, precum scăderea salariilor angajaţilor, revenirea la "muncă la negru" şi plecările masive ale lucrătorilor români spre alte pieţe mai bine plătite din Europa.

Prin Acordul semnat de Guvernul României cu Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii la sfarsitul anului 2018, Sectorul Constructii a fost declarat "sector prioritar, de importanta nationala pentru economia românească pe urmatorii 10 ani, incepand cu 01.01.2019"

Aceasta masura a aparut ca o necesitate, intr-un moment cand constructiile reprezentau doar 5% din PIB, cand criza de forta de munca atinsese cote ingrijoratoare, cand munca la negru in acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce in ce mai larg.

În ciuda faptului ca PNRR a fost anuntat ca program al investitiilor din Romania pe urmatorii 7 ani, sub pretextul unei echitati a sistemului, Programul prevede eliminarea acestor facilitati fiind considerate “distorsiuni si lacune ale sistemului fiscal”. Mai mult decat atat, in spatiul public se vehiculeaza ideea ministerului de finante ca aceste facilitati ar trebui retrase din anul 2022.

Fata de aceasta situatie, dorim sa va prezentam spre analiza urmatoarele:

  1. Rezultatele aplicarii OUG 114/2018 dupa primul an au fost pozitive, in sensul ca in sept. 2019 numarul de contracte noi de munca (contracte venite mai ales din “piata neagra”) crescuse cu cca 60.000, iar incasarile la bugetul de stat aferente sectorului constructii inregistrau cu peste 12 procente mai mult decat in anul anterior.
  2. In oct. 2021 se inregistreaza cca 430.000 de angajati in constructii, fata de 317.732 angajati in 2018 conform Institutului National de Statistica.
  3. Ponderea constructiilor in PIB-ul Romaniei a crescut in acesti trei ani, ajungand la cca 7%.

Anularea facilitatilor pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte in lant, ce nu vor mai putea fi gestionate:

  1. Intrucat facilitatile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul constructiilor si intregul sistem economic. Vom constata in primul rand scaderea salariilor angajatiilor. Firmele de constructii afectate in plus anul acesta si de explozia preturilor la materialele de constructii nu-si vor putea asuma   mentinerea salariilor nete ale angajatilor in noile conditii.
  2. Revenirea la fenomenul de “munca la negru” sau “munca la gri”.
  3. Masura va redeschide poarta spre plecari masive ale lucratorilor romani de la necalificati pana la muncitori cu inalta calificare dar si specialisti ingineri si arhitecti, spre alte piete mai bine platite din Europa. Plusul de peste 100.000 angajati in constructii inregistrati in ultimii 3 ani se va reorienta spre acele tari din Europa de vest care ii asteapta cu santiere deschise si cu salarii mult mai ofertante decat in Romania.
  4. Atragem atentia ca acestia vor lua cu ei si o productie de cca 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri si PIB-uri. La 100.000 muncitori plecati (foarte posibil a se intampla), in Romania vom avea un minus de 8.000.000.000 euro/an productie, adica jumatate din PNRR-ul din Romania. Din evaluarile noastre, din cei 29,3 mld.euro alocati PNRR, cca 16-17,0 mld euro sunt dedicati investitiilor. In plus, va fi necesara forta de munca si pentru alte proiecte cu finantare europeana sau nationala (ex. programul Anghel Saligny) precum si lucrari private.
  5. Din informatiile noastre, fiscalitatea pe munca angajatilor din Romania este una dintre cele mai mari din Europa: cca 70% (este depasita doar de Portugalia), aceasta creand o distorsiune in piata “unica” a muncii in plan European, total in defavoarea procesului investitional din tara noastra. Romania va ramane in continuare doar furnizor de forta de munca calificata pentru tarile Europei si ale lumii.
  6. Prin anularea inainte de termen a unei masuri stabilita pe termen lung, se anuleaza si indicatorul de predictibilitate pentru agentii economici si implicit pentru autoritatile contractante care desi vor avea bani pentru investitii, nu vor avea cu cine construi. In aceasta situatie, intrevedem un Program de investitii pentru Romania irealizabil, programe de investitii realizate in diverse tari cu forta de munca romaneasca si un decalaj si mai mare intre Romania si celelalte tari europene, adica un esec pe care cineva va trebui sa si-l asume.”, susţin reprezentaţii federaţiei într-o scrisoare deschisă transmisă autorităţilor după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora aceste facilităţi ar trebui retrase din anul 2022.
A fost aprobată Procedura privind organizarea și înscrierea în cadrul Registrului RO e - Factura

A fost aprobată Procedura privind organizarea și înscrierea în cadrul Registrului RO e - Factura

Prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. 1713/ 2021 publicat în Monitorul Oficial nr. 1040/ 01.11.2021 au fost aprobate Procedura privind organizarea și înscrierea în cadrul Registrului RO e- Factura cât și  formularul (084) – Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e -Factură/ renunțare la cererea de înregistrare în Registrul RO e – Factură.

Registrul RO e – Factură este public și se afișează pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Înscrierea în Registru RO e – Factură se face prin transmiterea formularului (084) având bifată sectiunea III. Formularul (084) se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

Operatorul economic care a optat pentru  înscrierea în sistemul național privind factura electronică este înscris în Registrul RO e- Factură începând cu data de 1 a lunii următoare transmiterii formularului (084).

ANAT: Ne exprimăm îngrijorarea în privinţa ajutorului promis din partea statului pentru sectorul turismului

ANAT: Ne exprimăm îngrijorarea în privinţa ajutorului promis din partea statului pentru sectorul turismului

Ritmul de analiză al dosarelor firmelor eligibile pentru a primi sprijin este extrem de lent iar rata respingerilor a ajuns la 20%. Numărul turiştilor străini a scăzut în această perioadă cu peste 94%, iar participarea la târgurile de turism a fost anulată.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) îşi exprimă îngrijorarea în privinţa ajutorului promis din partea statului pentru sectorul industriei ospitalităţii. Ritmul de analiză al dosarelor firmelor eligibile pentru a primi sprijin este extrem de lent.

Cel mai afectat domeniu în acest an şi jumătate de pandemie a fost turismul. Am avut perioade de lockdown, am avut perioade cu restricţii care au împiedicat traficul turistic, atât în România, cât şi în străinătate. Numărul turiştilor străini a scăzut în această perioadă cu peste 94%, iar participarea la târgurile de turism a fost anulată, fiind prima dată în ultimii 40 de ani când România nu a mai participat la Târgul de turism la Londra (World Travel Market), cel mai important târg de profil din lume.

Schema de ajutor financiar pentru capital de lucru oferit IMM-urilor (între care erau eligibile şi cele din turism) s-a oprit după circa două treimi din derularea lui; câteva mii de aplicaţii respinse - cele mai multe pe motive exclusiv birocratice - şi alte câteva mii care, deşi se regăsesc în listă ca admise, nu au în acest moment nicio speranţă că vor mai primi aceşti bani după ce au făcut eforturi uriaşe de a păstra în toată această perioadă toţi salariaţii, aceasta fiind una dintre condiţiile dure pe care au trebuit să şi le asume în momentul aplicării.

Paradoxal, deşi nu se găsesc resurse financiare pentru aceste mii de IMM-uri care susţin lunar bugetul statului şi plătesc salarii multor zeci de mii de angajaţi, guvernul a redeschis măsura similară dedicată întreprinderilor fără niciun angajat, cu contribuţii insignifiante la bugetul statului şi din a cărei listă de potenţiali eligibili lipsesc tocmai liber profesioniştii autorizaţi (ex: ghizii de turism) şi societăţile comerciale cu activitate în turism şi conexe.

În toate celelalte ţări europene, domeniile turism si HORECA au fost şi sunt în continuare sprijinite prompt, sub multiple forme: granturi nerambursabile, împrumuturi fără dobândă, garanţii ale statului pentru rambursarea serviciilor neprestate etc. În România, o iniţiativă legislativă de garantare a voucherelor compensatorii a putrezit prin sertarele diferitelor ministere şi instituţii pentru că nimeni nu a fost în stare să evalueze impactul bugetar.

Singurul act normativ pentru sprijin dedicat exclusiv turismului şi HORECA (în care li s-a făcut loc ulterior şi organizatorilor de evenimente), care a trecut prin două guverne, aniversează un an de la promulgare. Doar puţin peste 10.000 de întreprinderi au aplicat, adică aproximativ 13% din estimările ce se regăsesc în fundamentarea OUG 224/2020, semn că la data deschiderii aplicaţiei un procent însemnat din operatorii economici din domeniu fie deja închiseseră, fie au considerat inacceptabile condiţiile impuse pentru eligibilitate, fie au fost descurajaţi sau chiar blocaţi de birocraţia pe care o implică depunerea cererii.

Chiar şi aşa însă, cu un număr de aplicanţi de circa 7 ori mai mic decât cel estimat, la 4 luni de la închiderea aplicaţiei şi demararea procesului de evaluare, acesta evoluează într-un ritm ridicol: conform datelor publicate periodic de către MEAT, în săptămâna 15-22 octombrie s-a demarat evaluarea a 332 de aplicaţii, în următoarea săptămână (22-29 octombrie) a 152 de aplicaţii iar în ultima săptămână a doar 43 de aplicaţii, la nivelul tuturor celor 9 agenţii regionale de IMM-uri la care fiecare are un număr consistent de angajaţi cu astfel de atribuţii. În aceeaşi perioadă, nici numărul aplicaţiilor "în curs de clarificare", deci cele pentru care firmele au depus contestaţii, nu a scăzut semnificativ: de la 690 la 15.10, la 542 în 22.10, 418 în 29.10 şi 414 cazuri în 5.11. În condiţiile în care nici sutele de contestaţii nu sunt soluţionate în termenul legal, ne întrebăm cât va mai dura în acest ritm procesul de evaluare şi, mai ales, câţi ani ar fi durat dacă numărul aplicanţilor ar fi fost mai aproape de cel estimat iniţial?

Deosebit de îngrijorător este şi faptul că 20% dintre aplicaţiile evaluate au fost respinse, mare parte chiar şi după soluţionarea contestaţiilor şi, în proporţie covârşitoare, pe motive pur birocratice. Multe dintre aceste cazuri vor inunda instanţele de judecată însă, până vor ajunge să fie soluţionate, vor crea puternice dezechilibre concurenţiale în piaţă şi vor împinge aplicanţii la testarea unor veritabile tehnici de supravieţuire.

Dorim să atragem atenţia celor care răspund de acest program în acest moment, domnului Prim Ministru interimar Florin Cîţu, domnului ministru interimar al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Virgil Popescu, precum şi celor care vor veni în structura guvernamentală, că este periclitată existenţa acestor firme întrucât, conform analizei noastre, fără acest sprijin, jumătate dintre firme îşi vor înceta activitatea până la primăvară.

Dorim să vedem că această ţară este guvernată şi că există cineva care se implică în finalizarea acestui proiect si în acest sens solicităm:

- Finalizarea până la data de 20 noiembrie 2021 a evaluării aplicaţiilor şi a contestaţiilor aflate pe rol;

- Transmiterea, cel mai târziu la finele lunii noiembrie, a contractelor de finanţare către beneficiari;

- Retransmiterea contractelor semnate de către reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) pe măsură ce şi de îndată ce acestea se vor fi întors semnate de către beneficiari şi demararea plăţilor în limita creditului bugetar aprobat;

- Reanalizarea cererilor respinse pe motive ce ţin de formă şi nu de fond, respectându-se principiul prevalenţei substanţei economice asupra formei;

- Redeschiderea aplicaţiei pentru întreprinderile care, deşi se regăseau între potenţialii beneficiari eligibili, nu au putut aplica ori le-a fost distorsionată aplicaţia de erori ale platformei electronice dedicate.

Bugetul total al schemei de ajutoare reglementat de OUG 224/2020 este de 2,5 miliarde de lei; în bugetul de stat pe 2021 a fost alocat iniţial numai 1 miliard de lei, cel puţin suma aceasta urmând a fi distribuită până la finalul anului, proporţional, în aşa fel încât toţi solicitanţii să aibă acces la măcar o parte din ajutorul financiar asumat de Guvern cât mai curând posibil.

Din păcate, se pare că Guvernul a uitat de restul de 1,5 miliarde de lei, nebugetaţi încă. La rectificarea din luna septembrie a fost identificată suma de 50 de miliarde de lei pentru programul mamut PNDL, dar a fost complet omisă o întreagă ramură a economiei naţionale - şi vorbim aici nu numai de finanţarea schemelor de sprijin anterior asumate, cât şi de un minim de buget alocat promovării României ca destinaţie turistică.

Potrivit Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (World Travel & Tourism Council - WTTC), în 2019, deci ultimul an normal, turismul a avut un aport direct la economia României de 6,1% din PIB, iar în 2020, din cauza pandemiei, de numai 2,9%.

Cu toate acestea, turismul a asigurat în 2019 575.800 de locuri de muncă, ceea ce reprezenta 6,8% din totalul forţei de muncă active, iar această pondere a scăzut, în 2020, doar la 6,7%, în pofida pandemiei.

Dacă luăm ca reper 2019, pe lângă procentul direct de 6,1% adăugând Contul Satelit, deci aportul indirect al turismului asupra altor industrii şi domenii, cifra depăşeşte cu mult 10%, potrivit unor estimări putând ajunge şi la 15%. De turism depind multe alte ramuri economice: industria alimentară, mall-uri, magazine, benzinării, suveniruri, industria transporturilor etc. Iată că turismul este extrem de important pentru economia naţională şi, în plus, contribuie la o bună imagine a ţării.

30 noiembrie 2021 - Termen limită de conectare a aparatelor  de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF

30 noiembrie 2021 - Termen limită de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași aduce la cunoștința utilizatorilor de aparate de marcat electronice fiscale că au obligația de a asigura conectarea la distanță a aparatelor de marcat electronice fiscale,în conformitate cu prevederile art.3 alin.(1) lit.b) din OpANAF nr.435/25.03.2021 privind aprobarea Procedurii de conectare a AMEF,definite la art.3 alin.(2) din OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza AMEF, la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale al ANAF.

Astfel,operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale definite la art.3 alin.(2) din OUG nr.28/1999 și să întreprindă măsurile necesare în vederea conectării acestora la sistemul informatic national de supraveghere si monitorizare a datelor fiscale al ANAF, până la data de 30.11.2021,în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF.

Nerespectarea obligației de conectare la distantă, constituie contravenție si se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. ff) coroborate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. j), din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările și completările ulterioare.

Măsura 1 – microgranturi va fi relansată pe 25 octombrie. Preînscrierea în aplicație începe din 18 octombrie

Măsura 1 – microgranturi va fi relansată pe 25 octombrie. Preînscrierea în aplicație începe din 18 octombrie

Ministerul Econonomiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) informează că Măsura 1 “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completările și modificările ulterioare, va fi relansată în data de 25 octombrie 2021, ora 10:00. Din data de 18 octombrie 2021, va începe etapa de preînscriere pe platforma https://granturi.imm.gov.ro/auth/login.

Procedura de implementare a Măsurii 1 “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, care reprezintă ghidul aplicantului, se află în prezent la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), pentru obținerea avizului final premergător aprobării și publicării în Monitorul Oficial al României. Aceasta a fost concepută conform prevederilor legislative în vigoare, respectiv OUG 130/2020 completată și modificată ulterior, precum și în baza propunerilor și sugestiilor transmise de mediul de afaceri în perioada în care a fost pusă în dezbatere publică.

După obținerea avizului de la MIPE, MEAT va transmite procedura spre publicare în Monitorul Oficial. În același timp, până la data de 18 octombrie 2021 aplicația creată de STS va fi testată, astfel încât să răspundă tuturor cerințelor în momentul lansării.

Din data de 18 octombrie 2021, aplicația va permite crearea profilului, user-ului și parolei, pentru noile categorii de beneficiari. Aceștia vor înregistra cu semnătură electronică atât datele reprezentantului legal/împuternicit, cât și datele firmei înființate în anul 2019/II/IF/profesii liberale. Se vor putea înregistra și ceilalți aplicanți elibili care nu aveau cont pe platforma electronică.

Relansarea Măsurii 1 va avea loc pe data de 25 octombrie 2021, începând cu ora 10.00, timp de 30 zile calendaristice de la demararea înscrierii, până la ora 20.00 a ultimei zile de înscriere, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului.

Free Joomla templates by Ltheme