Sondajul de investiții al BEI 2021 (EIBIS) arată o redresare în curs a firmelor din România după șocul economic al pandemiei COVID-19

Sondajul de investiții al BEI 2021 (EIBIS) arată o redresare în curs a firmelor din România după șocul economic al pandemiei COVID-19

Rezultatele Sondajului de investiții al BEI 2021 (EIBIS) au fost prezentate astăzi în conferința online „Măsurile de sprijin și noua normalitate: cât de bine poziționate sunt firmele românești?”, organizată de Banca Națională a României (BNR) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

Cele mai importante concluzii ale sondajului anual sunt următoarele:

- Covid-19 a fost un șoc economic masiv, dar a fost contracarat cu un răspuns impresionant de măsuri de sprijin. Economia românească a dat dovadă de rezistență, iar redresarea este în curs.

- Măsurile de sprijin guvernamentale au fost cruciale pentru susținerea activității de investiții. Rezultatele BEI arată că 65% dintre firmele românești au primit sprijin financiar pentru contracararea efectelor pandemiei (media UE: 56%).

- Firmele românești au în față provocarea de a se adapta la noua normalitate, de a face față decalajelor preexistente și de a evita ca redresarea asimetrică să creeze noi decalaje atât în România cât și în UE.

- Multe firme românești sunt conștiente de provocările și schimbările în curs, dar, pentru a debloca investițiile, este esențială găsirea de soluții la probleme precum incertitudinea cu privire la viitor, lipsa competențelor adecvate ale forței de muncă și accesul dificil la finanțare.

- Sprijinul acordat în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență al UE reprezintă o oportunitate unică de a stimula investițiile. Folosirea adecvată a acestor surse de finanțare va fi esențială.

- BEI are rolul de a contribui la finanțarea investițiilor în scopul creșterii durabile, având în vedere impactul considerabil pe care l-a avut pandemia, provocările structurale persistente și nevoile de finanțare sesizate.

Sondajul de investiții BEI 2021 (EIBIS) evidențiază amploarea șocului economic masiv și răspunsul politicilor de sprijin guvernamental. Economia românească a arătat rezistență, iar redresarea este acum în plină desfășurare, răspunsul politic ferm fiind esențial pentru sprijinirea activității investiționale.

Debora Revoltella, directorul Departamentului Economie al BEI, a prezentat noile rezultate ale Sondajului de investiții, care, împreună cu Raportul de Investiții BEI, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii ciclice și structurale a investițiilor și finanțării acestora în Europa.

Vicepreședintele BEI, Christian Kettel Thomsen, a comentat: „Sondajul, care este realizat în Europa, inclusiv în România, oferă Grupului Băncii Europene de Investiții un instrument pentru implementarea politicilor economice potrivite ajutându-ne să înțelegem barierele structurale ale investițiilor, efectele crizei asupra firmelor și cum putem sprijini redresarea, armonizând interesele diferite ale gospodăriilor, firmelor și sectoarelor economice. Pe lângă redresare, durabilitatea pe termen lung ar trebui să fie ținta noastră comună. În calitate de bancă - cheie a UE în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, Grupul BEI este partenerul României în sprijinirea trecerii țării către o economie verde și digitală. Complementarea dintre finanțarea tradițională, prin credite, și soluțiile alternative, cum ar fi investiții de capital de risc pentru startup-uri și scaleup-uri, este, de asemenea, un instrument investițional esențial prin care ajutăm procesul de tranziție.”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat: „Sondajul de investiții al BEI arată că firmele românești au devenit mai optimiste în 2021, mai multe firme așteptându-se să majoreze investițiile decât să le reducă. Ne bucurăm să auzim asta, cu toate că suntem conștienți de eforturile suplimentare pe care România trebuie să le depună în mai multe domenii. Este cazul unor domenii precum inovarea sau accesul la finanțare. Cu toate acestea, suntem bucuroși să vedem că o mare parte a firmelor din România au investit deja sau intenționează să investească pentru abordarea impactului schimbărilor climatice, peste media la nivelul UE.”

Conferința a găzduit o dezbatere mai amplă despre nevoile și prioritățile de investiții ale României în vremurile de pandemie și de tranziție către o economie inteligentă și verde și despre disponibilitatea surselor de finanțare pentru investiții, în special utilizarea Facilității de Redresare și Reziliență a UE, împreună cu noul Buget pe termen lung al UE. Discuția s-a concentrat, de asemenea, pe pregătirea și adaptabilitatea firmelor la noua realitate prin implementarea tehnologiilor digitale cheie menite a le susține reziliența și competitivitatea în perspectivă. Pe lângă finanțarea tradițională prin creditare, care a oferit lichiditatea crucială în timpul pandemiei în întreaga Europa, a fost evidențiată importanța oferirii capitalului de risc în faza de redresare a corporațiilor și finanțării pe termen lung a inovației și noilor tehnologii. Mai mult, s-a discutat despre poziționarea economiei românești în regiune, stadiul ei de dezvoltare, pașii de urmat pentru trecerea la economia verde și rolul sectorului financiar în acest proces.

EIBIS pentru România arată că firmele românești au devenit mai optimiste în 2021. În timp ce în ultimul exercițiu financiar, ponderea firmelor care investiseră a scăzut ca urmare a șocului pandemic, noile rezultate arată că acum mai multe firme se așteaptă să crească decât să scadă investiția. În privința schimbărilor pe termen scurt generate de pandemie, digitalizarea s-a impus, aproape jumătate dintre firme (45%) făcând investiții în acest sens. În plus, COVID-19 va avea incontestabil un impact pe termen lung asupra nevoilor și priorităților de investiții, 49% dintre firme dorind să continue acest proces. Incertitudinea cu privire la viitor rămâne cel mai invocat obstacol, pe termen lung, în calea investițiilor (80%), urmat de disponibilitatea limitată a personalului calificat (73%).

Lipsa de acces la finanțare se menține, de asemenea, îngrijorătoare. Mai multe firme, în comparație cu cele din Uniunea Europeană, o consideră o piedică, iar 12% dintre ele pot fi considerate dependente de finanțare externă. Procentul este cu mult peste media UE (5%) și indică o tendință de lungă durată.

Ca urmare a pierderilor provocate de pandemie, coroborate cu măsurile de sprijin în forma creditelor garantate, mai mult de un sfert dintre firmele românești și-au crescut gradul de îndatorare (28%; UE: 16%), în timp ce infuzia de capital a fost făcută, în mare parte, de proprietarii companiilor (13%; UE: 5%).

„Într-un astfel de mediu, investițiile publice vor fi cheia pentru a stimula redresarea economică și pentru a cataliza investiții private noi. Utilizarea fondurilor in cadrul Facilității de Redresare și Reziliență al UE va fi esențială pentru a îndruma tranziția către o economie mai digitală și mai verde în România și în întreaga UE. În plus, companiile vor avea nevoie de infuzii noi de capital pentru îmbunătățirea sănătății financiare și pentru o bază solidă de creștere”, a spus Debora Revoltella, director al Departamentului de Economie al BEI.

Firmele românești simt impactul schimbărilor climatice și majoritatea (72%) raportează că fenomenele meteorologice au un impact asupra afacerii lor, cu mult peste media UE (58%). Firmele încep să internalizeze riscurile tranziției la zero emisii de carbon. Un procent apropiat fața de media UE consideră tranziția la noile standarde climatice mai degrabă ca un risc decât o oportunitate pentru afacerea lor în următorii cinci ani (27% și, respectiv, 20%). Sondajul realizat în Romania prezintă informații obținute în urma interviurilor cu reprezentanți ai unui număr de 480 de firme românești, efectuate în perioada martie-iulie 2021. Rezultatele referitoare la România fac parte din Sondajul Grupului BEI privind investițiile (EIBIS), publicat anual, începând din 2016, în care figurează aproximativ 13.500 de firme din Uniunea Europeană, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.

Informații generale

Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare a Uniunii Europene și este deținută de statele membre. Banca pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide care contribuie la atingerea obiectivelor politicilor UE.

Sursa text www.bnr.ro

FNGCIMM SA – IFN şi FRC SA se vor implica activ în susținerea programelor naționale cu finanţare de la bugetul de stat

FNGCIMM SA – IFN şi FRC SA se vor implica activ în susținerea programelor naționale cu finanţare de la bugetul de stat

Memorandumul cu tema „Măsuri privind implementarea unor programe guvernamentale de garantare cuprinse în Programul de Guvernare 2021-2024”, care propune inițierea IMM PROD – pentru industrializarea economiei, RURAL INVEST – pentru finanţarea afacerilor din mediul rural, GARANT CONSTRUCT – pentru sectorul construcţiilor și INNOVATION – pentru invenţii şi inovaţii, inițiat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, a fost aprobat în cadrul ședinței de Guvern desfășurată miercuri, 16 februarie a.c.

Totodată, prin intermediul actului normativ a fost stabilit că FNGCIMM SA – IFN şi FRC SA se vor implica activ în susținerea programelor naționale cu finanţare de la bugetul de stat derulate la nivelul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului (MAT), pentru sprijinirea IMM-urilor care le accesează.

Pentru facilitarea accesului potențialilor beneficiari la aceste programe, FNGCIMM SA – IFN va emite garanții finanţate din capitalurile sale proprii pentru creditele punte acordate de finanțatori beneficiarilor eligibili ai programelor, iar FRC SA va contragaranta garanțiile emise de FNGCIMM SA – IFN.

Astfel, pentru IMM-urile care beneficiază de garanții pentru creditele contractate în vederea implementării proiectelor de afaceri acceptate/accesări facilităților oferite în cadrul programelor gestionate de MAT, până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, vor fi eligibile cheltuielile privind plata comisionului de garantare şi comisionul de contragarantare aferent acordării garanției, pe toată durata de valabilitate a garanției și contragaranţiei, precum şi cheltuielile privind dobânda aferentă creditului punte, pe toată durata perioadei de creditare.

570 de milioane de lei pentru cei aproximativ 3000 de beneficiari eligibili pe Măsura 2

570 de milioane de lei pentru cei aproximativ 3000 de beneficiari eligibili pe Măsura 2

Guvernul României a adoptat miercuri, 16 februarie a.c., Ordonanța de Urgență privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

„Actul normativ promovat are un scop bine definit și anume deblocarea și realizarea plăților pentru cei aproximativ 3.000 de beneficiari ai Măsurii 2, care până în acest moment nu și-au primit granturile cuvenite. Mai exact, este vorba despre corectarea titlului bugetar pentru cei 570 de milioane de lei necesari încheierii programului, bani cu finanțare de la bugetul de stat, atribuiți ministerului pentru anul curent. Acum că am împlinit și acest obiectiv procedural, sper să finalizăm plățile până cel târziu în luna martie”, a declarat ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

Modificarea actuală constă în încadrarea celor 570 de milioane de lei pe un articol distinct denumit „Sume suportate din buget aferente proiectelor eligibile din cadrul schemei de ajutor de stat în contextul crizei provocate de COVID-19 a căror valoare excedează plafonul contractului de finanțare”.

Amintim că pentru aplicaţiile de finanțare depuse până la data de 28 octombrie 2020 inclusiv, fondurile alocate pentru granturile destinate capitalului de lucru au fost în valoare de 3.802.639.545 lei, din care 3.286.765.859 lei fonduri externe nerambursabile, 515.873.686 lei fonduri de la bugetul de stat, la care s-au adăugat de la bugetul de stat cei 570.000.000 lei pentru plata tuturor aplicațiilor eligibile a căror valoare excedează plafonul contractului de finanţare.

Pentru acest program de sprijin s-au înregistrat 22.226 cereri de finanţare, din care, până la data de 10 decembrie 2021, au fost plătite 13.836 de contracte.

D. Cadariu: A fost adoptat cadrul normativ primar pentru a putea stimula înființarea și dezvoltarea IMM-urilor cu noi forme de sprijin

D. Cadariu: A fost adoptat cadrul normativ primar pentru a putea stimula înființarea și dezvoltarea IMM-urilor cu noi forme de sprijin

Guvernul României a adoptat miercuri, 16 februarie a.c., două acte normative de interes pentru mediul de afaceri. Este vorba despre Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și Ordonanța de urgență pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului IMM.

„Mediul de afaceri trebuie să beneficieze de întreaga susținere a statului român în mod echitabil și transparent. Plecând de la această premisă, astăzi a fost adoptat cadrul normativ primar pentru a putea stimula înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii cu noi forme de sprijin. Este vorba despre Start-Up Nation, ediția a treia, și o a doua posibilă etapă a măsurii HoReCa! Și nu ne oprim aici. Am făcut primii pași pentru a putea implementa și „Programul de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii”, cu o sursă bugetară reprezentată de sumele acumulate în contul de tranzit deschis la CEC Bank SA în cadrul proiectului «Programul Româno – Elvețian pentru IMM-uri», provenite din rambursarea creditelor de către beneficiarii IMM-uri”, de declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului și turismului.

Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii aduce și modificări referitoare la aplicarea Testului IMM, necesare inclusiv pentru atingerea jalonului 242, din cadrul componentei 9 „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare” a Planului Național de Redresare și Reziliență. Printre acestea, menționăm:

se va consulta un eșantion mai mare și mai reprezentativ de IMM-uri, iar din grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii vor face parte membrii desemnați de ministere și alte autorități ale administrației publice centrale, camere de comerț și industrie, patronate și organizații neguvernamentale de reprezentare a întreprinderilor mici și mijlocii, cadre universitare, cercetători, economiști și organizații ale mediului asociativ și sindicate;

se introduce obligația inițiatorului și a autoritărității publice centrale care asigură secretariatul GEIEAN să publice pe pagina de internet proprie rezultatele testului IMM, respectiv avizul;

se prevăd mai multe modalități de consultare pe care le poate utiliza inițiatorul proiectului, precum: sondaj online, mese rotunde, forumuri și consultări online;

raportul privind aplicarea Testului IMM va include în mod obligatoriu, o rubrică cu sarcinile administrative introduse pentru întreprinderile mici şi mijlocii, precum și cu cele eliminate.

În ceea ce privește Ordonanța de urgență pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului IMM, aceasta va asigura accesul întreprinderilor grav afectate de situația economică actuală la un nou instrument de finanțare, cu impact pozitiv direct asupra capacității operaționale a acestora, constând în reluarea activității pe o piață de consum grav afectată de criza generată de pandemia COVID-19.

Start pentru IMM Invest şi AgroIMM Invest - Ediţia 2022!

Start pentru IMM Invest şi AgroIMM Invest - Ediţia 2022!

Ediţia 2022 a Programului IMM Invest poate demara în acest moment ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern nr.206/14.02.2022 prin care Guvernul României a aprobat continuarea programului IMM INVEST ROMANIA şi a subprogramului AGRO IMM INVEST, cu alocarea plafoanelor de garantare pentru anul 2022 pe fiecare program.

FNGCIMM, în calitate de organism de implementare al acestor programe, în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor şi cu partenerii bancari, asigură derularea optimă a mecanismelor de garantare a creditelor ce vor fi acordate de către finanţatori şi a alocat deja resursele necesare pentru analiza cu operativitate a solicitărilor înscrise de potenţialii beneficiari pe platforma www.imminvest.ro.

Faţă de etapele anterioare, programul este lansat în acest an mult mai devreme, permiţând întreprinzătorilor un acces cât mai timpuriu la finanţarea planurilor de afaceri pe baza unui plafon de garantare în valoare totală de 7,5 miliarde lei din care 5 miliarde lei sunt alocaţi pentru IMM INVEST şi 2,5 miliarde lei pentru AGRO IMM INVEST.

Aflat la cea de-a treia ediţie, Programul IMM Invest cu subprogramul său Agro IMM Invest este instrumentul financiar de susţinere a IMM-urilor cu cel mai mare succes din ultimii 30 de ani. În 2020 au beneficiat de credite cu garanţii de stat un număr de peste 25.000 de firme iar în 2021 aproximativ 20.000 de firme au obţinut finanţări şi garanţii cu cca. 1 miliard de lei mai mult faţă de anul anterior.

"FNGCIMM a început alocarea plafoanelor de garantare ce vor fi distribuite în cel mai scurt timp finanţatorilor şi avem toate motivele să fim încrezători că sistemul bancar va continua şi în 2022 finanţarea companiilor şi susţinerea mediului de afaceri. Vreau să-i asigur pe potenţialii beneficiari şi pe finanţatori că programul este operaţional iar noii întreprinzători se pot bucura de avantajele sale, alăturându-se celor 45.000 de antreprenori care derulează deja activităţi finanţate prin IMM Invest şi Agro IMM Invest. Pe baza experienţelor anterioare sperăm să le depăşim aşteptările, iar plafonul de garantare alocat pentru 2022 să fie consumat integral în cât mai scurt timp. Accesaţi IMM INVEST şi AGRO IMM Invest şi nu rataţi oportunitatea de a beneficia de cele mai avantajoase instrumente financiare disponibile în acest moment pe piaţa bancară.", a transmis Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM."

Programul guvernamental IMM Invest România şi Subprogramul AGRO IMM Invest facilitează accesul IMM-urilor la finanţare în vederea asigurării lichidităţilor necesare derularii activităţii curente sau pentru investiţii. FNGCIMM SA-IFN acordă garanţii în numele şi în contul statului, în procent de până la 90% din valoarea finanţarii, toate costurile de finanţare fiind acoperite din schema de ajutor de stat, ataşată programului. Dobânzile vor fi subvenţionate integral pe o perioadă de 8 luni de la data primei utilizări a creditului, dar nu mai târziu de 30 iunie 2023. Comisionul de garantare datorat FNGCIMM şi comisionul de risc datorat Ministerului Finanţelor vor fi subvenţionate de stat, pe toată durata derulării creditului.

Rezultatele implementării programului IMM INVEST ROMANIA ediţia 2021, demarat în data de 23.04.2021, înregistrează circa 17.000 de credite garantate, cu o valoare a solicitărilor de garantare aprobate de către FNGCIMM de peste 10.5 miliarde lei, ce au susţinut credite de peste 12,8 miliarde lei. Subprogramul AGRO IMM Invest este primul program guvernamental adaptat nevoilor specifice IMM-urilor din sectorul agricol, pescuit, acvacultură precum şi ale sectorului alimentar. Ajutorul de stat aferent acoperă costurile de finanţare şi include, ca facilitate suplimentară faţă de IMM INVEST, o componentă de grant de 10% din valoarea finanţării. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO Invest au fost acordate 2.500 de credite/garanţii solicitate de IMM-uri, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM depăşind 2,1 miliarde lei, cu o valoare a finanţării de peste 2,6 miliarde lei.

* * *

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse. FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum şi creării şi susţinerii de locuri de muncă, funcţionând ca o societate comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, sub supravegherea prudenţială a Băncii Naţionale a României.

Garanţia FNGCIMM SA - IFN este de maxim 80% din valoarea împrumutului, fără a depăşi suma de 2,5 milioane euro/beneficiar şi se emite la solicitarea instituţiilor finanţatoare partenere, pentru finanţări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanţator.

FNGCIMM SA - IFN colaborează cu 27 instituţii financiare în baza unor convenţii de lucru. Garanţia FNGCIMM SA - IFN este cea mai lichidă garanţie, plătibilă în maxim 90 zile de la solicitarea de plată a finanţatorului, însoţită de documentaţia completă, faţă de minim 2 ani, durata medie de executare a unei ipoteci.

FNGCIMM SA - IFN asigură o acoperire teritorială naţională iar în baza apartenenţei sale la AECM (Asociaţia Europeană a Instituţiilor de Garantare - asociaţie ce reuneşte 48 de fonduri de garantare mutuale, private şi publice, bănci de dezvoltare şi fonduri de contragarantare din 23 de state membre ale UE, precum şi din Turcia, Serbia, Bosnia şi Herzegovina, Federaţia Rusă şi Kosovo), FNGCIMM funcţionează după reguli şi principii europene.

În plus, FNGCIMM detine o pozitie importanta în conducerea Asociaţiei Europene a Instituţiilor de Garantare- AECM prin alegerea directorului general, Dumitru Nancu ca vicepreşedinte al asociaţiei.

Serviciul Marketing şi relaţii clienţi

Free Joomla templates by Ltheme