Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 404 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 272 locuri de muncă pentru: lucrător în amenajarea expoziţiilor şi a magazinelor; tâmplar (fabricare şi asamblare mobilier de expoziţie şi de magazin); magazioner; operator maşini si sisteme (tehnologia de prelucrare a metalelor şi a materialelor plastice); lucrător în producţia şi prelucrarea sticlei/ fabricarea fibrei de sticla; tăietor de carne şi lucrător în producţie;

Norvegia - 96 locuri de muncă pentru: tâmplar; faianţar; mecanic auto; betonist; schelar; electrician; croitor; şofer autobuz; vopsitor auto; vopsitor; şofer; agent curăţenie; agent curăţenie;

Finlanda - 17 locuri de muncă pentru: muncitor asamblare; muncitor în industria alimentară;

Estonia - 7 locuri de muncă pentru: sudor; tăietor lemne;

Franţa - 7 locuri de muncă pentru: farmacist; sudor; mecanic utilaje agricole;

Polonia - 3 locuri de muncă pentru: măcelar abator vită;

Malta - un loc de muncă pentru: ofiţer de program;

Olanda - un loc de muncă pentru: tâmplar.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Ministerul Finanţelor vine în ajutorul mediului de afaceri, care se confruntă în această perioadă cu o acută lipsă de lichiditate, şi în anul fiscal 2022, prin prelungirea de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HORECA pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. Concomitent s-a prevăzut şi mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal. Proiectul de act normativ mai prevede reglementări în privinţa comerţului online, flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată şi reglementări ale unor dispoziţii din Codul de procedură fiscală.

În ceea ce priveşte Codul de procedură fiscală modificările vizează:

1. Flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată prin crearea posibilităţii depunerii cererii de eşalonare şi de către debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, condiţia fiind ca până la data emiterii deciziei de eşalonare aceştia să iasă din procedura de insolvenţă. Totodată, se creează posibilitatea acordării eşalonării la plată şi pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eşalonarea la plată reprezintă un real sprijin.

2. Încetarea obligaţiilor declarative pe perioada inactivităţii sau a suspendării activităţii pentru contribuabilii care au înscrisă în registrul comerţului menţiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, îşi menţin obligaţiile declarative sau care pot obţine un regim de declarare derogatoriu la cerere, cum este cazul profesiilor liberale.

3. Reglementarea expresă a modalităţii de restituire a impozitului pe dividende în cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, rezultă sume de restituit de la buget. Măsura este necesară pentru că, în prezent, Codul de procedură fiscală reglementează doar modalitatea de restituire a impozitului pe dividende în situaţia în care societatea efectuează distribuiri de dividende parţiale în cursul anului, dividendul şi impozitul fiind achitate, fără ca textul să reglementeze şi situaţia în care dividendul este distribuit, dar acesta nu este plătit şi, pe cale de consecinţă, nu este plătit nici impozitul.

4. Reglementarea expresă a obligaţiei de raportare (furnizare de informaţii) a contribuabililor/plătitorilor care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacţiilor on-line (piaţă on-line, platformă, portal, alte mijloace). Măsura are scopul de a identifica şi impozita persoanele fizice care comercializează produse în mediul on-line, fără a fi înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe şi fără a declara veniturile obţinute din această activitate. De asemenea, natura informaţiilor, periodicitatea, precum şi modelul declaraţiilor se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.

În ceea ce priveşte Codul Fiscal modificările vizează:

a) Instituirea obligaţiei notarilor publici de declarare a tranzacţiilor din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Măsura are în vedere situaţiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietăţile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii şi au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în condiţiile în care aceştia erau obligaţi la plata impozitului pe venitul din activităţi independente. De asemenea, prin instituirea acestei obligaţii declarative se urmăreşte identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacţii cu proprietăţi imobiliare şi care, cu toate că îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, plătesc impozitul pe venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal. Astfel, în ambele situaţii prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.

b) Modificarea prevederilor Codului fiscal în ceea ce priveşte autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi, în sensul că aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorităţii Vamale Române, urmând ca stabilirea competenţelor, procedurilor şi condiţiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi, importatorilor autorizaţi să se realizeze prin ordin al ministrului Finanţelor, la propunerea preşedintelui Autorităţii Vamale Române.

c) Stabilirea unui nou termen-limită, respectiv 31 decembrie 2022, până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Măsura este necesară pentru evitarea sancţionării operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, pentru nerespectarea obligaţiei de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, în condiţiile în care obligaţia nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive neimputabile acestora.

Proiectul de act normativ este publicat pe site MF la rubrica Transparenţă decizională.

Biroul de relaţii cu mass-media

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a virat joi, 20 ianuarie a.c., fondurile în valoare de 1.133.477.030 lei pentru plata celei de-a doua prorate, în procent de 53,13%, aferente schemei de ajutor de stat HoReCa către Agenţiile pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exporturilor (AIMMAIPE).

La începutul săptămânii viitoare sumele vor ajunge la băncile partenere, urmând ca acestea să efectueze plăţile către cei 8.294 de beneficiari, în baza acordurilor de plată din aplicaţia informatică IMM-Recover.

"Ne ţinem de cuvânt! Aşa cum ne-am propus, începând de săptămâna viitoare şi până la sfârşitul acestei luni absolut toţi beneficiarii schemei HoReCa se vor putea folosi de banii cuveniţi, oferiţi drept despăgubire pentru activitatea afectată de restricţiile impuse de pandemie. Mai mult, pentru că antreprenorii din domeniul turismului au semnalat că au întâmpinat dificultăţi şi în anul ce tocmai a trecut, ca rezultat al eforturilor de stopare a răspândirii coronavirusului, analizăm posibilitatea reluării acestui program în a doua jumătate a anului, astfel încât statul român să deconteze 20% din pierderile suferite între 2019 şi 2021", a declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului şi turismului.

Amintim că până la data de 31.12.2021 au fost realizate plăţile pentru toţi beneficiarii contractaţi, la o primă prorată de 46,87%, însumând bugetul alocat pentru anul trecut în valoare de 999.926.000 lei.

Informaţii de background:

Schema HoReCa a fost lansată în anul 2021 pentru a despăgubi întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID 19, printr-un ajutor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din diferenţa dintre cifra de afaceri obţinută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 şi cea aferentă anului 2020, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 800.000 euro/întreprindere unică.

Programul de guvernare depus marţi la Parlament de prim-ministrul desemnat prevede instituirea unei sume de 1.000 de lei pe lună deductibilă din valoarea impozitelor care să fie acordată companiilor care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani.

Astfel, la secţiunea "Politici active de ocupare şi stimulare a muncii" din măsurile avute în vedere pentru Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se menţionează: "Instituirea unei sume de 1.000 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor şi taxelor datorate către stat pentru toţi agenţii economici care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât tânărul este angajat până la împlinirea vârstei de 25 de ani. Suma se multiplică cu numărul tinerilor angajaţi. Această măsură are ca scop reducerea şomajului în rândul acestei categorii de persoane care în prezent este de 19%, comparativ cu 4% în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 25 de ani".

Totodată, programul de guvernare include instituirea unei sume de 750 lei pe lună deductibilă din valoarea impozitelor şi taxelor datorate către stat pentru toţi agenţii economici care angajează persoane cu vârsta cuprinsă între 55 şi 65 de ani.

"Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât persoana este angajată până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Suma se multiplică cu numărul persoanelor angajate. Această măsură are ca scop reducerea şomajului în rândul acestei categorii de persoane, care, în prezent, este a doua cea mai numeroasă după tinerii sub 24 de ani", se precizează în documentul citat.

Sursa www.agerpres.ro