Leul a preluat, la jumătatea acestei săptămâni, evoluția depreciativă care s-a manifestat în regiune, provocată de majorarea ieșirilor de capitaluri străine, care se îndreapă către plasamentele în moneda americană.

Cursul euro a recuperat o parte din pierderile suferite în primele două ședințe ale acestei săptămâni, de circa jumătate de ban, și a crescut de la 4,9672 la 4,9681 lei. Cotațiile de miercuri au crescut de la 4,964 lei, la deschidere, la 4,969 lei.

Datele pozitive venite din partea INS, conform căruia vânzările din comerțul cu amănuntul din România au crescut cu un ritm lunar de 0,9% în octombrie, după patru luni consecutive de scădere, au avut darul de a tempera deprecierea leului, față de evoluția altor valute din regiune.

Piața monetară a rămas stabilă, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,21% iar cel la 12 luni la 6,38%.

Înainte cu o zi de ședința de politică monetară a BCE, euro s-a depreciat la 1,0772 – 1,0802 dolari, iar cursul monedei americane a crescut în piața locală de la 4,5844 la 4,6029 lei.

Majorarea interesului pentru dolar este pusă pe seama predicțiilor făcute de economiști, care anticipează că Rezerva Federală americană va declanșa procesul de reducere a dobânzii sale de politică monetară, care se află în prezent la 5,25 – 5,5%, maxim al ultimilor 22 de ani, începând cu a doua jumătate a lui 2024.

Fed poate amâna scăderea, beneficiind de reziliența economiei americane, unde indicele anual PCE, al prețurilor de consum, a scăzut în octombrie la 3,01%, cel mai redus nivel începând cu primăvara anului 2021. În schimb, BCE se confruntă cu riscurile intrării în recesiune, ar putea efectua șase reduceri de dobândă în 2024.

Moneda elvețiană și cea britanică se apreciau față de euro, iar media lor a crescut la 5,2648 lei, foarte aproape de recordul de 5,2654 lei, atins în octombrie, respectiv la 5,8001 lei.

Metalul galben fluctua în culoarul 2.019 – 2.036 dolari/uncie, valori apropiate de cele de marți, însă prețul gramului de aur a urcat la 299,3672 lei, consecință a aprecierii monedei americane.

Revenirea aversiunii față de risc a depreciat media monedei maghiare la 380,54 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3382 zloți/euro.

Bitcoin și-a menținut tendința de creștere și a depăși pragul de 44.000 dolari pentru prima dată din aprilie 2022. Criptomoneda se tranzacționa în culoarul 43.432 – 44.281 dolari iar ethereum a urcat la 2.239 – 2.311 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

A doua ședință de tranzacționare a pieței valutare din această săptămână a fost una de continuare a procesului de apreciere a leului față de euro, urmare a unui nivel mai scăzut al aversiunii față de risc.

Cursul monedei unice a scăzut marți de la 4,9678 la 4,9672 lei, mai jos cu peste jumătate de ban față de miercurea trecută. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,967 – 4,97 lei, cotații care stagnează la aceste valori de peste o lună.

Piața monetară a rămas stabilă, în timp ce oficiali ai BNR au afirmat în presă că se așteaptă ca inflația de luna trecută să coboare la 7%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,21% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,39 la 6,38%.

Perspectiva apariției unui fenomen de contracție al economiei europene, ceea ce ar putea impune BCE să înceapă mai rapid procesul de reducere a dobânzii de politică monetară, a majorat oferta de euro în piețele financiare iar acesta s-a depreciat la 1,0804 – 1,0848 dolari. În piața locală, cursul monedei americane s-a apreciat de la 4,5710 la 4,5844 lei, mai mult cu peste 5 bani față de jumătatea săptămânii trecute.

Majorarea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un activ care permite protecția în perioadele tulburi, a apreciat-o față de euro, astfel că media ei a crescut la 5,2499 lei, maxim care nu a mai fost atins din ultima parte a lunii octombrie. La rândul ei, media lirei sterline a urcat la 5,7927 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 298,5041 lei, după ce a atins la începutul săptămânii maximul istoric de 303,8212 lei. Scăderea a survenit urmare a deprecierii metalului galben la 2.021 – 2.040 dolari/uncie, față de recordul de 2.135,39 dolari, atins în cursul nopții de luni în piețele asiatice. Majoritatea analiștilor anticipează o menținere a tendinței de creștere a unciei de aur, consecință a scăderii inflației, ceea ce va permite marilor bănci centrale să treacă în cursul anului viitor la scăderea dobânzilor de referință, dar și a existenței celor două conflicte armate, din Ucraina și Orientul Mijlociu, care se pot amplifica în orice moment. Aurul performează, de obicei, în perioadele de incertitudine economică şi geopolitică datorită statutului său de „valoare refugiu”.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 379,35 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3233 zloți/euro.

Bitcoin s-a menținut peste pragul de 40.000 de dolari. Marți acesta a urcat până la 42.043 dolari, sub recordul de luni de 42.125 dolari. Creşterea susținută susţinută de aprobarea lansării unui ETF bazat pe criptomonede şi de pariurile privind reducerea dobânzilor din SUA. Ethereum se tranzacționa între 2.191 și 2.252 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Tendința de majorare a cererii de metal galben, care s-a manifestat în ultimele zile, s-a amplificat lunea aceasta, și a fost atins un nou maxim istoric de 2.135,39 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a urcat la un nou record de 303,8212 lei.

Creșterea cererii de aur se datorează perspectivei ca Rezerva Federală americană să decidă o scădere a dobânzii de referință în prima parte a anului viitor și menținerii la un nivel ridicat a tensiunilor din Orientul Mijlociu. În astfel de perioade, plasamentele în aur se majorează, acesta fiind considerat drept un „refugiu”.

Leul și-a păstrat în noiembrie statul de cea mai „stabilă” monedă din regiune, evoluție care poate explica decizia agențiilor de rating de a nu trece România la categoria „junk”.

Cursul euro s-a limitat în noiembrie la culoarul 4,9673 – 4,9726 lei. Nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc a permis monedei naționale, la redeschiderea pieței, după minivacanța prilejuită de Ziua Națională, să se aprecieze la 4,9678 lei/euro, în timp ce cotațiile s-au mișcat între 4,967 și 4,97 lei.

Leul este folosit de BNR drept principală armă împotriva inflației. Pentru a evita eventuale perioade de presiune asupra cursului, banca centrală are de la sfârșitul lui noiembrie la dispoziție o rezervă valutară record de 58,894 miliarde euro, în timp ce rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au urcat la 65,081 miliarde euro.

Însă presiunea se menține, având în vedere că datoria publică a crescut la 760 miliarde lei şi a depășit pragul de 50% din PIB. De altfel, agențiile Moody’s și Fitch au semnalat recent faptul că implementarea noii legi a pensiilor va duce la creșterea deficitului bugetar.

În privința evoluției cursului mediu anual, analiștii Băncii Transilvania, văd o creștere „de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 și 5,06 în 2025”. Pe de altă parte, o analiză BCR estimează pentru sfârșitul lui 2024 un curs de 5,10 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. Iar sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de șase luni (mai 2024) o valoare medie a euro de 5,0097 lei, respectiv de 5,0541 lei pentru noiembrie viitor.

Piața monetară a fost influențată de BNR care a menținut dobânda de referință la 7% și a lăsat mai mulți lei în sistem, cu scopul de a stimula creditarea.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a început decembrie la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,21% iar cel la 12 luni la 6,39%.

Euro a atins miercurea trecută maximul ultimelor trei luni de 1,1018 dolari, dar a scăzut apoi la 1,0829 – 1,0895 dolari, efect al evoluția mai bună a economiei americane față de cea europeană. Această evoluție a făcut ca în prima ședință din decembrie cursul monedei americane să crească de la 4,5313 la 4,5710 lei.

Media francului elvețian a crescut în prima ședință din decembrie la 5,2353 lei iar lira sterlină a urcat la 5,7886 lei, după ce oficiali ai Băncii Angliei au lăsat de înțeles că ar putea întârzia momentul reducerii ratei de referință.

Perspectiva reducerii de către Fed a dobânzii sale de referință a ridicat cotația bitcoin la începutul acestei săptămâni la 42.125 dolari, cotație care nu a mai fost atinsă din aprilie 2022, iar pe cea a ethereum la 2.273 dolari.

Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 4 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Situația gravă în care se află bugetul României, care necesită majorarea volumului împrumuturilor făcute atât pe piața locală cât și externă, a decuplat leul de evoluțiile pozitive ale altor monede din regiune, înainte de intrarea în minivacanța prilejuită de Ziua Națională. La sfârșitul lunii, cursul euro a crescut marginal de la 4,9725 la 4,9726 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,97 – 4,973 lei.

În opinia analiștilor Băncii Transilvania, cursul mediu anual euro/leu „ar putea crește de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 și 5,06 în 2025”. Analiza observă că printre riscurile cu care se va confrunta economia națională ceea ce privește factorii de risc la adresa dinamicii economiei naționale în trimestrele următoare se regăsesc: „climatul macro-financiar mondial, european și regional, deciziile de politică economică în context electoral pe plan intern, tensiunile geo-politice și modificările climatice”.

Marți, Trezoreria s-a împrumutat printr-o emisiune de obligaţiuni de stat, cu o valoare nominală de 200 de milioane euro, cu 383,4 milioane de euro, cu scadența la 12 luni, la un randament mediu de 4,18%/an. Finanțele au atras alte 129,3 milioane euro printr-o emisiune de obligaţiuni, care a avut o valoare inițială 100 de milioane euro, scadente la 24 de luni, și pentru care băncile vor primi un randament mediu de 4,50%/an.

Totodată, Ministerul Finanţelor intenționează să majoreze plafonul de finanțare din acest an de la un volum inițial de 160 miliarde lei la 200 miliarde lei.

Dobânzile interbancare s-au menținut miercuri la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,32 la 6,21%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,39%.

Declarațiile făcute de oficiali ai Rezervei Federale americane conform cărora nu mai sunt necesare noi majorări ale dobânzii de referință au redus plasamentele în bancnota verde, care s-a depreciat la 1,0969 – 1,1018 dolari/euro, iar media ei a scăzut de la 4,5419 la 4,5313 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 5,1534 la 5,1634 lei iar cea a lirei sterline de la 5,7376 la 5,7463 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 296,8710 lei și ar putea depăși în următoarele zile recordul de 301,1915 lei, atins în 26 octombrie. Evoluția se datorează majorării plasamentelor în metalul galben care au ridicat cotațiile pe piețele specializate la 2.035 – 2.050 dolari/uncie, odată cu reducerea cererii de monedă americană.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 378,16 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3327 zloți/euro.

Deprecierea monedei americane a ridicat cotațiile criptomonedelor. Bitcoin a crescut la 37.701 – 38.377 dolari iar ethereum la 2.042 – 2.74 dolari.

Text pus la dispozi’ie de dl. Radu Georgescu