Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an. Dar, să vedem care sunt principalele programe și mecanisme și cum pot fi ele accesate.

Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.

Ce bani pot fi accesați prin PNRR. Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.

Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.

Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.

Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.

Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR).

Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri.

Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval - intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere.

Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii pot fi finanțate în cadrul programului.

Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi.

Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.

Pot fi accesate și ajutoare de stat. De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor.

În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile.

Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană.

În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanța un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcționează și să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanțare este unică.

Autori: Ileana Guţu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România; Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România; Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

Cei care au luat credite înainte de mai 2019 vor fi nevoiți să scoată mai mulți lei din buzunar, indicii ROBOR cunoscând o creștere constantă de la începutul anului. De altfel, valoarea lor s-a dublat în ultimele șase luni.

Mai protejați sunt cei care achită ratele în funcție de indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 care este în prezent de 1,17%.

Cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicii ROBOR au cunoscut noi creșteri. Evoluția se datorează tendinței de majorare a inflației dar și semnalelor date de marile bănci centrale că sunt decise să înăsprească politicile lor monetare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marți de la 3,19 la 3,22%, valoare care nu a mai fost atinsă începând cu 20 martie 2020.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,28 la 3,33% la 3,37%, cea mai ridicată valoare începând 11 iulie 2019. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,45 la 3,48%.

Potrivit ultimului sondaj realizat în rândul membrilor CFA România, indicele la 3 luni ar putea crește până la finalul anului la 3,87%.

Piața valutară a fost calmă, iar cursul euro a scăzut de la 4,9460 la 4,9458 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,9444 – 4,9448 lei.

Euro scădea la 1,1396 – 1,1449 dolari, piețele privind către Statele Unite unde urmează să fie publicate datele privind inflația. O nouă majorare a prețurilor ar putea impune măsuri mai aspre din partea Rezervei Federale. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3301 la 4,3306 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 4,6866 la 4,6917 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8477 la 5,8666 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 252,1971 la 253,2856 lei, după ce metalul galben a urcat la 1.816 – 1.824 dolari/uncie.

În regiune, moneda maghiară se deprecia la 353,69 forinți/euro iar cea poloneză se aprecia la 4,5274 zloți/euro.

După ce s-a apropiat marți de 45.500 dolari, bitcoin cobora la 43.200 dolari. Ether fluctua în culoarul 3.055 – 3.230 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Băncile centrale din întreaga lume, inclusiv Rezerva Federală, BCE sau Banca Angliei, au declanșat în ultimele luni procesul de înăsprire a politicilor lor monetare, încercând prin majorarea dobânzilor să încetinească inflația fără a afecta evoluția economică.

Miercuri se va desfășura a doua ședință de politică monetară a BNR din acest an. Piața anticipează o nouă majorare a dobânzii cheie, după cea din ianuarie, care a dus-o de la 1,75 la 2%/an.

Majoritatea analiștilor prognozează o nouă majorare a dobânzii de politică monetară, care ar urma să urce la 3% la jumătatea anului.

Anticipând decizia BNR, dobânzile interbancare au cunoscut luni un salt spectaculos, atingând valori care se înregistrau înainte de începerea pandemiei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 3,11 la 3,19%, valoare care nu a mai fost atinsă începând cu 20 martie 2020.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,28 la 3,28% la 3,33%, cea mai ridicată valoare începând 11 iulie 2019. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,40 la 3,45%.

Evoluția leului față de euro din perioada analizată a fost una foarte stabilă, în ton cu ceea ce s-a petrecut în ultimele patru – cinci luni.

Cursul monedei unice a fluctuat între 4,9457 și 4,9468 lei, cel de la începutul acestei săptămâni fiind stabilit la 4,9460 lei, după o ședință în care cotațiile au fluctuat între 4,944 și 4,948 lei.

Chiar dacă economia SUA a creat 467.000 de locuri de muncă în ianuarie, depășind de trei ori prognozele, moneda americană nu a profitat de aceste date, după ce BCE a anunțat că este pregătită să mărească dobânzile din zona euro la sfârșitul acestui an.

De la un minim de 1,1132 dolari, în ultima zi din ianuarie, euro a crescut vineri la 1,1484 dolari, maxim al ultimelor aproape trei luni, pentru ca lunea aceasta să fluctueze între 1,1415 și 1,1464 dolari. Evoluția s-a reflectat într-o scădere a cursului dolarului de la 4,4284 la 4,3153 lei, cel de la finalul perioadei fiind stabilit la 4,3301 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat la sfârșitul săptămânii trecute până la 1,06 franci/euro, minim al ultimelor trei luni, iar media a scăzut de la 4,7550 la 4,6766 lei, pentru ca luni să urce la 4,6866 lei.

Banca Angliei a majorat dobânda sa de politică monetară la 0,5% iar lira sterlină a crescut la 1,2068 euro însă cotațiile de luni au alunecat la 1,1805 – 1,1851 euro, astfel că media ei a scăzut de la 5,9528, la începutul perioadei, la 5,8477 lei, la sfârșitul ei.

Deprecierea monedei americane a provocat vinerea trecută scăderea prețului gramului de aur de la 254,2330 la 251,5569 lei, care a urcat luni luni la 252,1971 lei, în timp ce metalul galben a fluctuat în culoarul 1.809 – 1.815 dolari.

Joi, bitcoin a atins un minim de circa 36.300 dolari, pentru ca lunea aceasta să urce la 41.720 – 42.950 dolari.

La rândul său, ether a crescut de la 2.480 dolari, la începutul săptămânii trecute, la 2.998 – 3.107 dolari, lunea aceasta.

Analiza cuprinde perioada 31 ianuarie – 7 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Joi, monedele din regiune se apreciau față de euro, direcție de care a profitat și leul, întărirea lui fiind însă de mai mică amplitudine.

Cursul euro a scăzut la 4,9457 lei, după un început de săptămână la 4,9468 lei. Transferurile de joi se efectuau în culoarul 4,944 – 4,948 lei, cotații identice cu cele din ședința precedentă.

Semnalele venite din vestul Europei și Statele Unite referitoare la accelerarea inflației în următoarele luni, se vor răsfrânge pe plan local în majorarea prețurilor, care au urcat în decembrie 2021/decembrie 2020 la un nivel de 8,2%, va necesita din partea BNR noi măsuri de înăsprire a politicii monetare.

De altfel, „Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilităţii preţurilor”, așa cum apare pe pagina de internet a băncii centrale.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%.

În schimb, indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,21 la 3,23% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 3,31 la 3,33%.

Euro a scăzut la 1,1275 – 1,1308 dolari, înainte de declarațiile d-nei Christine Lagarde, președinta BCE, așteptate la finalul ședinței de politică monetară, după ce inflația din zona euro a atins în ianuarie un record de 5,1%/an. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3731 la 4,3845 lei.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 4,7576 la 4,7550 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,9268 la 5,9390 lei, după ce Banca Angliei a majorat dobânda de politică monetară la 0,5%, pentru a stopa inflația, care ar putea trece în această primăvară, conform noilor previziuni, de 7%.

Prețul gramului de aur a urcat de la 253,5240 la 254,2330 lei, după ce uncia a crescut la 1.801 – 1.807 dolari.

Media monedei poloneze se aprecia joi la 4,5439 față de 4,5982 zloți/euro, la începutul săptămânii, iar a celei maghiare a scăzut la 354,66 forinți/euro mai jos cu aproape 1% față de luni.

Tendința de depreciere a monedelor digitale s-a menținut joi. Bitcoin cobora la 36.310 – 37.130 dolari. Ether pierdea circa 2,4% și fluctua între 2.580 și 2.720 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu