Săptămâna trecută a debutat cu decizia BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 1,75 la 2%/an. Creșterea cu doar 25 puncte de bază a dobânzii a fost în contradicție cu prognozele din piață care vedeau o majorare de 50 puncte de bază.

Într-un raport al BCR se anticipează o creștere a dobânzii-cheie până la 3%, respectiv la 4% a facilității de creditare la mijlocul anului 2022 care va fi „ probabil, instrumentul operațional relevant în contextul unui control ferm al lichidității pentru a menține stabilitatea cursului de schimb”. Pentru finalul anului analiștii BCR estimează un curs de 5,08 lei/euro.

Sfârșitul săptămânii a adus o nouă veste proastă. Preţurile de consum au crescut la finalul anului cu 0,7%, comparativ cu noiembrie 2021. Astfel, rata inflaţiei decembrie 2021/decembrie 2020 a urcat la 8,2%.

Informația nu a influențat evoluția cursului euro care a fost stabilit la finalul perioadei la 4,9440 lei. În cursul nopții de duminică, cotațiile au atins pe piețele asiatice un minim de 4,937 lei iar tranzacțiile din cea locală s-au realizat în culoarul 4,942 – 4,946 lei.

Pentru a menține stabilitatea cursului euro/leu, BNR a atras luni de la bănci depozite în valoare de aproape 16,82 miliarde lei (peste 3,4 miliarde euro), cu o dobândă de 2%. Cea mai amplă operațiune de tip depo a fost efectuată în septembrie 2009, când depozitele s-au ridicat la 26,2 miliarde lei cu o dobândă de 7,50%.

Indicii ROBOR s-au menținut la valori comparabile cu cele din martie 2020. La sfârșitul intervalului, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,20%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 3,29%.

Euro a crescut de la 1,1321 dolari la 1,1483 dolari, iar la începutul acestei săptămâni s-a stabilizat la 1,14 – 1,1435 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,3647 la 4,3131 lei, iar cel de lunea aceasta a fost stabilit la 4,3256 lei.

Investitorii se aşteaptă ca Rezerva Federală să majoreze ratele dobânzilor încă din luna martie, după ce mai mulţi membri ai conducerii băncii centrale americane şi-au arătat disponibilitatea de a majora dobânda de politică monetară, după ce inflaţia anuală a crescut în 2021 cu 7%, cel mai ridicat nivel din ultimii 39 de ani.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,042 și 1,051 franci/euro. După ce a atins un minim de 4,7108 lei, media ei a încheiat perioada la 4,7390 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9370 la 5,9242 lei. Cu toate acestea, creșterea față de sfârșitul anului trecut este de circa jumătate de punct procentual.

Prețul gramului de aur a crescut la jumătatea săptămânii trecute la 254,4439 lei, pentru ca luni să fie stabilit la 253,3930 lei. Evoluția poate fi pusă pe seama evoluției monedei americane în timp ce metalul galben a fluctuat în jurul pragului de 1.820 dolari/uncie.

Bitcoin a scăzut la începutul perioadei la aproape 39.500 dolari, minim al ultimelor peste cinci luni. În următoarele zile, culoarul de tranzacționare al monedei digitale a fost de 41.350 – 44.400 dolari.

La rândul său, ether a scăzut la aproape 2.900 dolari, pentru ca apoi să fluctueze între 3.060 și 3.420 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

România a importat, în primele 11 luni din 2021, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 2,503 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 67,4% (1,008 milioane tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Asta ca să nu vă mai întrebați de ce gazele naturale s-au scumpit tot în ultimul an (decembrie 2020 - decembrie 2021) cu 51,57%!

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de aproape 6,6 milioane tep, fiind cu 0,4% (28.900 tep) sub cea din perioada ianuarie-noiembrie 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020.

Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).

Sursa www.agerpres.ro

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,19% în luna decembrie 2021, de la 7,8% în noiembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,73%, mărfurile alimentare cu 6,69%, iar serviciile cu 4,49%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2021 au crescut cu 0,7%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 este 8,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 - decembrie 2020) este 5,1%", se spune în comunicatul INS.

Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2021 este 100,51%.

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,7%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 - decembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 4,1%.

Potrivit ultimului Raport asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României, publicat în noiembrie, rata anuală a inflaţiei IPC a fost proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul acestui an.

Sursa www.agerpres.ro

Menținerea la cote mai ridicate a apetitului pentru risc a permis leului să se mențină pe o ușoară pantă ascendentă. Aprecierea leului este mult mai mică decât cea a altor monede din regiune. Față de finalul lui 2020, cea poloneză s-a întărit cu 1,5% iar cea maghiară cu aproape 3,9%.

Culoarul de tranzacționare de joi al euro s-a restrâns la 4,9241 – 4,926 lei, față de 4,944 – 4,951 lei, acum două ședințe, astfel că media a scăzut de la 4,9445 la 4,9435 lei, aproape de minimul ultimelor patru luni

Dobânzile interbancare nu au cunoscut schimbări semnificative după decizia de luni a BNR de a majora rata de politică monetară de la 1,75 la 2%/an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 3,04 la 3,05%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 3,20%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 3,28%.

Creșterea în Statele Unite a numărului de înscrieri săptămânale la ajutorul șomaj la 230.000, față de 207.000 în săptămâna precedentă, a provocat deprecierea monedei americane, al cărei curs a scăzut de la 4,3541 la 4,3131 lei, în timp ce euro fluctua între 1,1436 și 1,1479 dolari, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui noiembrie.

Deprecierea monedei elvețiene față de cea europeană a încenit joi, iar cursul stabilit de BNR a urcat de la 4,7133 la 4,7241 lei.

După mai multe zile de creștere consecutivă, media lirei sterline a coborât de la 5,9315 la 5,9267 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 254,4439 la 252,7403 lei iar metalul galben fluctua între 1.820 și 1.828 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,5270 zloți/euro iar a celei maghiare la 355,15 forinți/euro.

Bitcoin era stabil joi și se tranzacționa în culoarul 43.450 – 44.050 dolar iar ether fluctua între 3.315 și 3.385 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu