În așteptarea deciziei de politică monetară a Rezervei Federale americane, care va fi anunțată miercuri, monedele de la marginea zonei euro au cunoscut deprecieri, evoluție care a afectat-o și pe cea națională. Cursul euro a crescut marți de la 4,9708 la 4,9721 lei, în timp ce cotațiile au urcat la 4,971 – 4,973 lei. Piața monetară a fost stabilă iar indicii ROBOR au stagnat la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,24%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,21% iar cel la 12 luni la 6,37%.

Trezoreria s-a împrumut luni cu 726,5 milioane lei, prin intermediul unei emisiuni cu scadența 30 octombrie 2028. Valoarea inițială a fost de 400 milioane lei iar randamentul mediu plătit este de 6,68%/an. Finanțele au redeschis și o emisiune scadente în 29 aprilie 2030, care a avut un volum inițial de 400 milioane lei. Suma împrumutată a fost de 760,4 milioane lei la un cost mediu anual de 6,72%.

Înainte de publicarea datelor referitoare la creșterea prețurilor din Statele Unite și declarațiile oficialilor Fed de la finalul ședinței de politică monetară, euro se întărea la 1,0759 – 1,0829 dolari. La aprecierea monedei unice a contribuit și îmbunătățirea indicelui institutului ZEW care măsoară sentimentul economic din Germania, care a urcat de la 9,8 la 12,8 puncte. Creșterea este pusă pe seama speranțelor puse pe seama începerii procesului de reducere a dobânzii de politică monetară a BCE.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,6131 la 4,6011 lei.

Aprecierii monedei elvețiene față de cea unică a ridicat cursul francului de la 5,2443 la 5,2526 lei. Media lirei sterline a coborât de la 5,7989 la 5,7879 lei, după ce s-a anunțat temperarea în trimestrul al treilea a creșterii salariilor din Marea Britanie și o scădere a numărului locurilor de muncă vacante.

Prețul gramului de aur a scăzut marți la 294,0805 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 1.982 – 1.998 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,3396 zloți/euro iar a celei maghiare la 382,56 forinți/euro.

După creșterile de la sfârșitul săptămânii trecute, criptomonedele au cunoscut scăderi, investitorii fiind prudenți înainte de finalul ședinței Fed. Bitcoin se tranzacționa între 40.260 și 42.061 dolari iar ethereum fluctua în culoarul 2.192 – 2.243 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna septembrie 2023 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna septembrie 2023 cu 18,5% faţă de luna precedentă şi scăderea cu 2,3% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2022;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,7% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 6,7% comparativ cu luna septembrie 2022;

- menţinerea la 4,8% a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2023 la acelaşi nivel faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2022;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 25,3 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 6,8 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2022;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 23 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 39 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al deceselor sub 1 an şi creşterea numărului căsătoriilor, al divorţurilor faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna septembrie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi a crescut numărul divorţurilor.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2023 a înregistrat o creştere de 18,5% comparativ cu luna precedentă.

În luna septembrie 2023, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,8% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2023 a scăzut cu 2,3% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2022.

În perioada 1.I.-30.IX.2023, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 3,6%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, părţi şi accesorii pentru maşini de multiplicat şi fabricarea de mobilă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna septembrie 2023, a fost de 5712 lei, mai mare cu 2,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 3,3% comparativ cu luna septembrie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4817 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5266 lei în industrie şi construcţii şi de 6343 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna septembrie 2023, a fost de 3737 lei, mai mare cu 2,7% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 6,7% comparativ cu luna septembrie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3539 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3680 lei în industrie şi construcţii şi de 3849 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna septembrie 2023 a fost de 7350 lei, iar cel net de 4593 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 1,4%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,6% pentru luna septembrie 2023 faţă de luna precedentă, de 230,9% faţă de octombrie 1990 şi de 105,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii septembrie 2023, a fost de 48838 persoane, mai mare cu 70 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1539 persoane faţă de luna septembrie 2022.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,3 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii septembrie 2023, era de 3677 persoane, în scădere cu 14 persoane faţă de luna precedentă (-0,4%).  

Comparativ cu luna septembrie 2022, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 447 persoane (+13,8%).

La sfârşitul lunii septembrie 2023, femeile reprezentau 48,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 202 persoane (5,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 141 persoane (3,8% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii septembrie 2023 era de 3334 persoane, reprezentând 90,7% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (88,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2023, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,8%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,8% în luna august 2023 şi 4,4% în luna septembrie 2022).

Pentru femei, rata şomajului în luna septembrie 2023 a fost de 5,1% (5,1% în luna august 2023 şi 4,8% în luna septembrie 2022).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna septembrie 2023 a fost de 4,6% (4,6% în luna august 2023 şi 4,1% în luna septembrie 2022).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii septembrie 2023 existau 695 de locuri de muncǎ vacante, din care 325 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 370 erau pentru muncitori (53,2%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna septembrie 2023, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al deceselor sub 1 an şi de creşterea numărului cǎsǎtoriilor şi al divorţurilor faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna septembrie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi a crescut numărul divorţurilor.

Natalitatea. În luna septembrie 2023, numărul născuţilor-vii a fost de 198, mai mic cu 95 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 13 faţă de luna septembrie 2022.

Mortalitatea generală. În luna septembrie 2023, numărul deceselor înregistrate a fost de 326, mai mic cu 4 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 28 faţă de luna septembrie 2022.

Mortalitatea infantilă. În luna septembrie 2023 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a scăzut cu 1 faţă de luna precedentǎ şi respectiv cu 2 faţă de luna septembrie 2022.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -128 persoane în luna septembrie 2023 (-37 persoane în luna august 2023 şi -143 persoane în luna septembrie 2022).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna septembrie 2023, s-au înregistrat 215 căsătorii, mai multe cu 4 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 10 faţă de luna septembrie 2022.

Divorţialitatea. În luna septembrie 2023 s-au înregistrat 52 divorţuri, mai multe cu 4 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 22 faţă de luna septembrie 2022.

În luna iulie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 38,6 milioane euro şi al importurilor CIF de 36,1 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 2,5 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-37,9%) şi respectiv de (-53,4%) faţă de luna iulie 2022, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-38,7%) respectiv de (-19,6%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VII.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (24,0%), metale comune şi articole din acestea (41,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (20,0%), materii textile şi articole din acestea (4,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,3%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,5%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.VII.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,3%), metale comune şi articole din acestea (48,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,3%), materii textile şi articole din acestea (3,3%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,6%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,4%), mijloace de transport (4,0%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (7,6%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,6%).

În luna septembrie 2023 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare şi a scăzut numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2023, a fost de 1813, mai mic cu 3,4% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 10,5% comparativ cu luna septembrie 2022.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,1% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2023, a fost de 3121, mai mic cu 21,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1,9% comparativ cu luna septembrie 2022.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna septembrie 2023, a fost de 31,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 25,3 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 6,8 puncte procentuale comparativ cu luna septembrie 2022.

În luna septembrie 2023, s-au eliberat 26 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 23 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 39 faţă de luna septembrie 2022.

Rata inflaţiei, a fost în luna septembrie 2023 de 0,79% faţă de luna precedentă şi de 8,83% faţă de luna septembrie 2022.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.09.2023 a fost de 0,6%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,4%).

În luna septembrie 2023 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,33%), preţurile mărfurilor nealimentare (+1,00%) respectiv tarifele serviciilor (+1,06%).

În ultimele săptămâni, în piețele globale, se manifestă o majorare a plasamentelor în active considerate „sigure”, precum aurul, moneda elvețiană sau cea japoneză, dar și unele mai riscante, precum criptomonedele.

Tendința este pusă pe seama incertitudinilor referitoare la modul în care marile bănci centrale vor gestiona politicile lor monetare pentru a evita recesiunea economică, în special în Europa, în timp ce inflația se află pe un trend descendent. Un alt motiv care stimulează cererea de „refugii” sunt conflictele armate din Ucraina și Orientul Mijlociu și creșterea tensiunii în jurul Taiwanului și Mării Chinei de Sud.

Majorarea cererii de metal galben, cei mai mari cumpărători fiind băncile centrale, au ridicat uncia, lunea trecută, la un record de 2.135,39 dolari iar prețul gramului de aur a urcat la maximul istoric de 303,8212 lei. Marcările de profit și aprecierea monedei americane au făcut ca metalul galben să scadă la începutul acestei săptămâni la 1.991 – 2.001 dolari, astfel că prețul gramului a coborât la 295,6592 lei.

La circa opt ani după ce Banca Națională a Elveției a surprins prin renunțarea la plafonul de 1,20 franc/euro, moneda elvețiană s-a apreciat joia trecută până la 0,94 franc/euro și a ridicat cursul la un maxim istoric de 5,2769 lei. La începutul acestei săptămâni, media a coborât la 5,2443 lei.

Volatilitatea cursului euro, principala armă a BNR în lupta cu inflația, s-a rezumat la culoarul 4,9672 – 4,9708 lei, maxim atins lunea aceasta, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul „clasic” al ultimelor două luni: 4,968 – 4,971 lei.

Stabilitatea cursului poate fi pusă atât pe seama politicii BNR, care utilizează leul drept principală armă împotriva inflației, dar și pe reducerea importurilor, care au fost afectate de creșterea prețurilor.

Astfel, conform INS, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele zece luni ale acestui an s-a redus cu 18,4%, față de valoarea din perioada similară a lui 2022, la 23,2 miliarde euro.

Piața monetară a fost stabilă pe parcursul întregii perioade analizate iar indicii ROBOR au stagnat la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,24%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,21% iar cel la 12 luni la 6,37%.

Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumut cu 726,5 milioane lei, prin intermediul unei emisiuni cu scadența 30 octombrie 2028. Valoarea inițială a fost de 400 milioane lei iar randamentul mediu plătit este de 6,68%/an. Finanțele au redeschis și o emisiune scadente în 29 aprilie 2030, care a avut un volum inițial de 400 milioane lei. Suma împrumutată a fost de 760,4 milioane lei la un cost mediu anual de 6,72%.

Euro a scăzut de la aproape 1,09 dolari, la începutul săptămânii trecute, la 1,0724 dolari, și se tranzacționa lunea aceasta între 1,0741 și 1,0779 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a început săptămâna la 4,6131 lei.

Media lirei sterline a crescut de la 5,7886 lei, în urmă cu o săptămână, la 5,7989 lei.

Bitcoin a crescut vineri până la 44.367 dolari, mai sus cu circa 14% față de începutul săptămânii. Ethereum a urcat, la rândul său, până la 2.402 dolari. La începutul acestei săptămâni cotațiile au scăzut la 40.745 – 43.811, respectiv 2.152 – 2.356 dolari.

Analiza cuprinde perioada 4 – 11 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-noiembrie 2023, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1212,16 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 135,04 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pe bugete, situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

La bugetul de stat s-au încasat 494,60 milioane lei,cu 68,45 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

- impozit pe profit - 90,25 milioane lei;

- impozit pe venit - 191,43 milioane lei;

- TVA - 63,42 milioane lei;

- accize - 1,55 milioane lei;

- alte venituri - 147,95 milioane lei.

La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 717,56 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 66,59 milioane lei, față de perioada ianuarie-noiembrie a anului 2022.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-noiembrie 2023 sunt următoarele:

- bugetul asigurărilor sociale de stat - 499,37 milioane lei;

- bugetul asigurărilor de șomaj - 14,36 milioane lei;

- bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 203,83 milioane lei.

În perioada ianuarie-noiembrie a anului 2023,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 77,57 milioane lei.