România a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o creștere a PIB-ului de 5,6% în primul trimestru din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016, arată estimarea preliminară publicată marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Economia zonei euro a urcat cu 1,7% în primele trei luni din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 2%. În trimestrul patru din 2016, expansiunea a fost de 1,8% în zona euro și de 1,9% în UE.

Cele mai mari creșteri din UE în perioada ianuarie — martie 2017 s-au înregistrat în România (5,6%), Polonia și Lituania (ambele cu 4,1%), Letonia (3,9%), Ungaria (3,7%) și Bulgaria (3,4%). Nu s-au înregistrat scăderi ale PIB-ului în UE în primele trei luni din 2017 cu excepția Greciei (minus 0,5%).

De asemenea, în primul trimestru din 2017 comparativ cu precedentele trei luni, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, de 1,7%, față de o expansiune de 1,5% în trimestrul patru din 2016.

Cele mai mari creșteri trimestriale din UE în perioada ianuarie — martie 2017 s-au înregistrat în România (1,7%), Finlanda (1,6%), Letonia (1,5%) și Lituania (1,4%), în timp ce Grecia a raportat un declin de 0,1%.

În primele trei luni din acest an, zona euro și UE au înregistrat o creștere trimestrială de 0,5%, față de un avans în perioada octombrie — decembrie 2016 de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE.

În estimarea Eurostat nu sunt disponibile datele din șapte state (Estonia, Irlanda, Croația, Luxemburg, Malta, Slovenia și Suedia) privind evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2017.

Potrivit datelor publicate marți de Institutul Național Statistică (INS), economia României a înregistrat o creștere cu 5,7% pe serie brută și cu 5,6% pe seria ajustată sezonier în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2016.

Conform sursei citate, Produsul intern brut în trimestrul I 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul IV din 2016.

Sursa www.agerpres.ro

Agenția Standard & Poor's a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și monedă locală, cu perspectivă stabilă.

Reconfirmarea rating-ului României este susținută de nivelul moderat al datoriei guvernamentale și al datoriei externe, pe fondul unei perspective de creștere economică solide, în medie de 3,1% până în 2020.

Perspectiva stabilă reflectă așteptările agenției privind majorarea deficitelor fiscale și externe ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală, în timp ce datoria guvernamentală și cea externă se așteaptă să rămână la un nivel moderat, susținut de creșterea economică solidă.

Standard & Poor's apreciază că nivelul ratingului ar putea fi îmbunătățit dacă se vor face eforturi în continuare în privința consolidării bugetare, datoria guvernamentală netă va intra pe o traiectorie descendentă iar procesul de restructurare sau privatizare a întreprinderilor de stat se va implementa cu succes conducând la îmbunătățirea cadrului de guvernanță, la o creștere macroeconomică stabilă și predictibilă și la consolidarea finanțelor publice.

Biroul de presă al MFP

Conform datelor operative, execuția bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane lei, respectiv 0,05% din PIB, față de 788,1 milioane lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeași perioadă a anului 2016.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde lei, reprezentând 4,3% din PIB, au fost cu 1,4% mai mici, în termeni nominali, față de perioada similară a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din impozitul pe salarii și venit (+13,6%), contribuțiile sociale (+11,9%), impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale (+18,8%) și la venituri din capital (+76,8%).

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 90,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de primele două luni ale anului 2016 cu 15,8%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, începând cu luna februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 5,3% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate negativ de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde lei, scad în termeni nominali cu 0,3% față de aceeași perioadă din anul precedent, diminuându-se și cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 13,3% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și din educație începând cu 1 ianuarie 2017.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 5,1% față de perioada similară a anului trecut scăderi majore înregistrându-se la instituțiile finanțate din venituri proprii și din subvenții (9,4%), precum și în administrația locală (6,1%).

Dobânzile sunt cu 4,1% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,2%.

Subvențiile sunt în creștere cu 51,1% față de aceeași perioadă a anului 2016, creșterea majoră provenind de la subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,4%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei (OUG 99/2016), precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și a stimulentului de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 870,1 milioane lei, respectiv 0,11% din PIB.

Sursa www.mfinante.ro

Premierul Sorin Grindeanu a analizat, în cadrul întâlnirii de lucru cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și ANAF, propunerile acestora pentru creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor și pentru îmbunătățirea relației dintre administrația fiscală și contribuabilii persoane fizice și juridice.

Sunt avute în vedere o serie de măsuri urgente cu implementare până la data de 15 aprilie 2017, dintre care menționăm:

— Consilierea contribuabililor pentru plata la timp a taxelor și completarea corectă a declarațiilor fiscale;

— Îndrumarea contribuabililor pentru accesarea plății eșalonate a obligațiilor fiscale, în cazul în care nu-și pot plăti la timp taxele și impozitele. Această soluție permite acordarea unor facilități cum ar fi anularea penalităților de întârziere, în cazul finalizării eșalonării;

— Extinderea Serviciului 'Spațiul Privat Virtual' la persoanele juridice și la alte entități fără personalitate juridică;

— Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi în cazul contribuabililor care sunt executați silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către ANAF;

— Inițierea de acțiuni de control în domeniul comerțului on-line;

— Intensificarea controlului în scopul identificării contribuabililor care înregistrează în evidențele contabile facturi false.

De asemenea, în perspectivă, este avută în vedere îmbunătățirea relației dintre Fisc și contribuabili, prin aplicarea reglementărilor ce vor fi incluse în noua lege a prevenției, proiect aflat acum într-o etapă avansată de elaborare în cadrul unui grup de lucru interministerial. Scopul Legii prevenției va fi prevenirea aplicării automate a sancțiunilor pentru faptele care constituie contravenții, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

Un alt subiect discutat la întâlnirea de lucru de astăzi a vizat situația acordării sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică personalului antifraudă din cadrul ANAF. Președintele ANAF, Bogdan Nicolae Stan, a comunicat premierului că măsura reducerii acestui spor este una strict temporară.

Șeful Executivului a precizat că susține activitatea angajaților ANAF și la rectificarea bugetară vor fi alocate fondurile necesare pentru reluarea plății acestui spor la nivelul de 25% din salariul de încadrare.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai participat Ionuț Mișa, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, și Bogdan Nicolae Stan, președintele ANAF.

Biroul de presă al Guvernului