Proiectul legii bugetului de stat intră de luni în dezbatere parlamentară

Dezbaterile în Parlament la proiectul legii bugetului de stat pe 2018 şi cel al asigurărilor sociale sunt programate să înceapă luni.

Dezbaterile în comisiile de specialitate şi comisiile de buget-finanţe, care întocmesc rapoartele de fond, au avut loc săptămâna trecută.

Votul final asupra celor două proiecte este programat joi.

 

REZUMAT PRIVIND BUGETUL PENTRU ANUL 2018

Susținerea domeniilor precum sănătatea, educația, cercetarea dar și majorarea investițiilor publice sunt doar unele dintre obiectivele proiectului de buget pentru anul 2018, adoptat pe 6 decembrie 2017, în ședința de Guvern.

 

Proiectul de buget pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

 

În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale potrivit calendarului stabilit prin legea salarizării unitare și angajamentul creșterii punctului de pensie cu 10%. 

Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2018 sunt estimate la 287,5 mld. lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize  3,3%, impozit pe salarii și impozitul pe venit cu  2,3 % din PIB.

 

Totodată, ne respectăm angajamentele luate în fața aliaților noștri și alocăm pentru al doilea an consecutiv 2% din PIB pentru apărare și alocăm 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de apărare.

 

Bugetul conține sumele necesare astfel încât toate pensiile să fie majorate cu 10%, iar pensia minimă cu 23%. Toate acestea, de la 1 iulie 2018.

  • Indemnizația persoanelor cu dizabilități va crește în medie cu 30% de la 1 ianuarie.

Nu în ultimul rând, impozitul pe venit va fi direcționat integral către autoritățile publice locale și în același timp vom asigura un buget minim de funcționare pentru primării echivalent a 750 lei / locuitor și pentru Consilii Județene de 250 lei / locuitor.

Toate aceste măsuri se iau în condițiile în care, în 2018, România va avea cel mai mic nivel al taxelor din UE, a cincea cea mai mică datorie publică și un deficit de 2,96%.  

România este pe drumul corect, iar anul 2018, Anul Centenarului, ne găsește într-un moment propice pentru dezvoltarea țării.

  • În acest sens, trebuie subliniat faptul că pentru acțiunile și proiectele prilejuite de aniversarea Centenarului României și a încheierii Primului Război Mondial am alocat, suplimentar în bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale, 150 milioane lei.   
  • Nu în ultimul rând, Ministerul Afacerilor Externe va primi suplimentar 195 milioane de lei pentru pregătirea Președinției României a Consiliului UE din primul semestru al anului 2019. 

 

Situația privind capitolele bugetare de sănătate, învățământ și investiții pentru perioada 2017 – 2018

                                                                                                                          

Mil.lei

Denumirea 2017 2018

SĂNĂTATE                 34.535,0                    40.353,6

ÎNVĂȚĂMÂNT             24.070,9                    27.828,7

INVESTIȚII                27.044,2                    38.534,4

Politica de cheltuieli vizează, în principal, următoarele măsuri:

  • Asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectorul public;
  • Orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură și dezvoltarea rurală;
  • Reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale, la investiții cofinanțate din fonduri europene. Accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătățirea ratei de absorbție;
  • Continuarea finanțării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2018-2020, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiții care utilizează tehnologii noi, obținerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creșterii economice şi asigurării stabilității macroeconomice;

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:

ü Cheltuielile cu asistența socială, datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;

ü Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei fata de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

ü Bunurile și serviciile însumează în anul 2018 - 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);

ü Susținerea investițiilor publice - în anul 2018 cheltuielile destinate investițiilor însumează 38,5 miliarde lei, aproximativ 8,5 miliarde euro, reprezentând circa 4,2% în PIB, în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017. Sunt avute în vedere consolidarea investițiilor publice, în special în infrastructură și creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale şi de coeziune.

 

BUGETUL pentru anul 2018 - sumele destinate pentru fiecare instituție

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - 18.164,9 milioane lei  (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE - 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;

MINISTERUL TRANSPORTURILOR - 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE - 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% față de anul 2017); începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educației Naționale se vor plăti și drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat;

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII - 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).

-      Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 - (majorare de 15,5%);

MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei  (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a încheierii Primului Război Mondial;

MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE - 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE - 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
buget – 23.522,1 milioane lei;(majorare - 23,6%);

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - buget – 15.311,9 milioane lei
(majorare - 20,7%)

MISTERUL JUSTIȚIEI - buget – 3.750,6 milioane lei
(scădere – 0,8%);

MINISTERUL PUBLIC- buget – 1.234,7 milioane lei (majorare - 0,23%)

MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI
buget – 517,3 milioane lei (majorare - 15,3%);

MINISTERUL MEDIULUI - buget – 444,9 milioane lei
(scădere - 5,4%);

MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE - buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A.;

MINISTERUL ECONOMIEI - buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (majorare - 104,9%);

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - buget – 4.569,4 milioane lei
(majorare - 25,5%);
MINISTERUL FINANȚELOR  - ACȚIUNI GENERALE - buget – 21.595,6 milioane lei (majorare - 1,2%);

MINISTERUL ENERGIEI - buget – 583,3 milioane lei
(scădere - 36,0%);

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI
buget – 1.336,3 milioane lei; (majorare - 24,8%);

MINISTERUL TURISMULUI - buget –63,4 milioane lei;
(majorare - 39,8%)

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT - buget – 1.237,1 milioane lei; (majorare - 32,4%)

MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII - buget –1.652,7 milioane lei; (majorare – 13,6%)

MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR - buget –438,9 milioane lei; (majorare - 26,8%)

MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL
buget – 8,9 milioane lei;  (majorare - 16,8%)

MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL - buget – 7,3 milioane lei; (scădere - 0,7%);

MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI - buget –25,4 milioane lei; (majorare - 44,6%);

 

ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ - buget – 57,6 milioane lei;
(majorare - 20,7%);

 

SENAT - buget – 196,0 milioane lei; (majorare - 30,3%);

 

CAMERA DEPUTAȚILOR - buget – 436,2 milioane lei;
(majorare -
29,6%).

 

SUME PENTRU ALTE INSTITUȚII:

 

ÎNALTA CURTE DE  CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
buget – 128,3 milioane lei
majorare - 9,0%
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
buget – 24,4 milioane lei
majorare – 16,2%
CONSILIUL LEGISLATIV
buget – 9,4 milioane lei
majorare - 4,3%

CURTEA DE CONTURI
buget – 330,1 milioane lei
majorare - 23,8%

CONSILIUL CONCURENȚEI
buget – 58,1 milioane lei
majorare - 13,0%

AVOCATUL POPORULUI
buget - 19,7 milioane lei
majorare - 35,8%

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII
buget - 16,6 milioane lei
majorare - 5,1%

CONSILIUL NAȚIONAL al AUDIOVIZUALULUI
buget - 11,2 milioane lei
majorare - 18,2%

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE
buget – 21,6 milioane lei
scădere - 4,2%
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII
buget – 2.306,3 milioane lei
majorare - 13,2%
SERVICIUL DE INFORMAȚII EXTERNE
buget – 290,1 milioane lei
majorare - 15,9%
SERVICIUL DE  PROTECȚIE ȘI PAZĂ
buget – 195,1 milioane lei
majorare - 19,35%
SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE
buget – 332,6 milioane lei
majorare - 21,9%
ACADEMIA ROMÂNĂ
buget – 415,4 milioane lei
majorare - 3,2%
AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
buget – 694,8 milioane lei
majorare - 4,0%
Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989

buget –2,8 milioane lei
scădere - 1,8%

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

buget –16,3 milioane lei
majorare - 20,0%

Oficiul registrului național al informațiilor secrete de stat

buget –9,9 milioane lei
scădere - 0,2%

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

buget – 6,3 milioane lei
majorare - 7,9%

Agenția Națională de Presă AGERPRES

buget –23,5 milioane lei
majorare - 7,1%

Institutul Cultural Român

buget –42,2 milioane lei
majorare - 33,0%

Societatea Română de Radiodifuziune

buget –370,0 milioane lei
majorare - 7,9%

Societatea Română de Televiziune

buget – 440,0 milioane lei
scădere - 53,9%

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
buget – 150,0 milioane lei
majorare - 6,6%

Autoritatea Electorală Permanentă

buget –100,7 milioane lei
scădere - 16,3%

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

buget –6,4 milioane lei
majorare - 46,8%

Consiliul Economic și Social

buget –8,5 milioane lei
majorare - 34,3%

Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor

buget –11,8 milioane lei
majorare - 4,5%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

buget –17,6 milioane lei
majorare - 3,5%

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților
buget –21,4 milioane lei
scădere - 37,9%

Academia Oamenilor de Știință din România

buget –10,0 milioane lei
majorare - 20,1%

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției

buget –2,1 milioane lei
majorare – 96,8%

ANAF / Situaţia angajatorilor cu datorii la plata asigurărilor sociale

Din totalul de 583.170 de angajatori, persoane fizice sau juridice din România, 157.798 de angajatori au restanțe de 15,99 miliarde lei în contul contribuțiilor sociale obligatorii pentru pensii, sănătate și șomaj, conform declarațiilor fiscale, a deciziilor de impunere și a deciziilor de calcul accesorii și obligații fiscale suplimentare emise de ANAF. Din informațiile declarate în Formularul 112 reiese că la data de 30 septembrie 2017 acești contribuabili aveau 2.076.097 de angajați.

Dintre cei 157.798 de angajatori cu datorii la plata obligațiilor de asigurări sociale, 155.102 au capital privat, iar 2.696 au capital de stat sau majoritar de stat. Totodata, 7.237 de angajatori din totalul menționat anterior se află în insolvență.

Agenția Națională de Administrare Fiscală întreprinde demersurile legale de executare silită pentru recuperarea tuturor restanțelor la bugetul de stat. Facem mențiunea că pentru contribuabilii în insolvență sau faliment dreptul ANAF de executare silită este suspendat prin efectul Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, ANAF susține reîncriminarea faptei de reținere la sursă și nevirare a contribuțiilor sociale, pentru a reduce și simplifica obligațiile de declarare și plată pentru persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator.

Precizăm că pe site-ul ANAF, la adresa https://www.anaf.ro/restante se publică trimestrial lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante mai mari de:

a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

d) 15.000 lei, în cazul debitorilor persoane fizice, altele decât cele de la lit. c)", conform art. 162 din Codul de procedură fiscală coroborat cu prevederile art. I din Ordinul Președintelui ANAF nr. 590/2017.

De asemenea, reamintim că situația primilor 500 de debitori persoane juridice cu obligaţii fiscale restante la bugetele de asigurări sociale înregistrate la 30 septembrie 2017 și neachitate până la data publicării poate fi consultată la adresa https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/primii500contributii_1_09112017.pdf.

Primăria Olteniţa / Execuţia bugetară la 30 septembrie 2017

Consilierii locali olteniţeni au validat joia trecută în cadrul unei şedinţe ordinare de plen, printre alte, şi Proiectul de hotărâre pentru aprobarea execuţiei bugetului local la data de 30.09.2017. Potrivit iniţiatorului PH-ului, primarul Petre Ţone, bugetul anual cumulat pe cele două secţiuni (Funcţionare, respectiv Dezvoltare) este de 48.192.246 lei iar bugetul cumulat pe primele 3 trimestre este de 40.173.246 lei.

Veniturile încasate de la începutul anului au fost de 37.881.491 lei iar plăţile efectuate sunt în sumă de 31.838.635 lei. Pe primele 3 trimestre a rezultat astfel un Excedent de 6.052.856 lei.

 

Venituri Totale 2017:                   48.192.246 lei

Venituri Secţiunea de Funcţionare: 43.494.000 lei

Venituri Secţiunea de Dezvoltare:    4.698.246 lei

Călăraşi / Deficitul balanţei comerciale a fost în iunie de circa 8 milioane euro

În iunie 2017, în judeţul Călăraşi, conform estimărilor INS, exporturile FOB au însumat 19783 mii euro, iar importurile CIF au însumat 27589 mii euro.

În iunie 2017, exporturile au scăzut cu 42,5%, iar importurile au crescut cu 38,8%, comparativ cu luna iunie 2016.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna iunie 2017 de 7806 mii euro. În aceeaşi perioadă a anului 2016 , excedentul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost de 14512 mii euro.

În perioada 1.I.-30.VI.2017, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC) : metale comune şi articole din acestea (31,6%), produse vegetale (27,5%),articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (13,7%), materii textile şi articole din acestea (8,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (8,0%).

În structura importurilor, în perioada 1.I.-30.VI.2017, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (24,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (17,2%),produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe(14,5%),materii textile şi articole din acestea (7,5%),pastă din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice, hârtie sau carton reciclabile (6,6%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,1%).

MFP: Execuția bugetului general consolidat în perioada 1.01 - 31.07.2017

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB, față de deficitul de 1,74 miliarde lei, respectiv 0,23% din PIB, înregistrat la aceeași perioadă a anului 2016.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 141,2 miliarde lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,4%), din impozitul pe salarii și venit (+10,8%) și din venituri din capital (+15,2%).

Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 6,5% față de perioada similară din 2016, fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 62,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 4,6% față de primele șapte luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 5,8% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 6,5 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 146,4 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,4 % față de primele șapte luni ale anului trecut.

Cheltuielile de personal au crescut cu 20,3% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1250 lei la 1450 lei din 1 februarie 2017 și majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de 6,6%.

Dobânzile sunt mai mici cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Subvențiile sunt în creștere cu 22,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea majoră provenind de la subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 10,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 8,4 miliarde lei, respectiv 1,0% din PIB.

Sursa www.mfinante.gov.ro

Free Joomla templates by Ltheme