Creșterea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia la care s-a adăugat cererea făcută Statelor Unite de către Kremlin ca NATO să se retragă din România și Bulgaria nu a afectat evoluția leului, în timp ce Bursa de Valori de la București a cunoscut ieșiri importante.

Săptămâna trecută, cursul euro/leu a crescut ușor de la 4,9440 la 4,9452 lei și s-a încheiat la 4,9449 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,943 – 4,948 lei, cu închiderea pieței la 4,944 lei.

Luni, când piața a fost închisă, euro se tranzacționa în culoarul 4,933 – 4,949 lei.

Joi, a fost publicată minuta primei ședințe al CA al băncii centrale din acest an când dobânda cheie a fost majorată de la 1,50 la 1,75%. BNR se arată pregătită să continue normalizarea graduală a politicii monetare, pentru contracararea presiunilor inflaționiste și ancorarea așteptărilor privind dinamica prețurilor de consum pe termen mediu.

În cadrul minutei se arată că „cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului III 2021, chiar și în condițiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă (...) evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern și incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice și al mersului pandemiei, precum și probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc”.

Nivelul dobânzilor interbancare nu a mai cunoscut creșterile din a doua jumătate a anului trecut și se mențineau la valori comparabile cu cele din martie 2020.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,20 la 3,21% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 3,29%.

Într-o analiză BCR se arată că „majorarea dobânzii de politică monetară va continua până la 3% la mijlocul lui 2022, iar dobânda Lombard ar putea ajunge la 4%”. Analiști cred că „în anumite momente dobânda Lombard ar putea deveni dobânda relevantă prin alinierea dobânzilor ROBOR pe termen scurt la acest nivel”.

Cererea de dolari a crescut în perioada analizată iar euro a scăzut de la 1,1435 la 1,1301 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3256 la 4,3614 lei. Luni, cotațiile fluctuau în culoarul 1,1314 – 1,1345 dolari.

Creșterea aversiunii față de risc a apreciat moneda elvețiană de la 1,045 până la 1,032 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să atingă vineri un nou record de 4,7829 lei.

Cursul lirei sterline a fluctuat între 4,9102 și 4,9367 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 252,5792 la 257,4507 lei. Metalul galben ar putea crește marți, în condițiile în care uncia creștea luni la 1.837 – 1.843 dolari.

Luni dimineață, bitcoin a atins un minim de 33.065 dolari, continuând tendința de depreciere manifestată în ultimele săptămâni, după ce Rezerva Federală a anunțat înăsprirea politicii sale monetare și încheierea programului de achiziții de active.

La rândul său, ether a alunecat până la 2.200 dolari.

Analiza cuprinde perioada 17 – 24 ianuarie

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Leul a avut o ședință calmă, modificările cursului principalelor monede fiind de mică amplitudine, după ce Ministerul de Finanțe s-a împrumutat miercuri pe piețele financiare internaționale.

Finanțele au atras 2,4 miliarde dolari, din care 1,35 miliarde de dolari prin obligațiuni cu scadența la cinci ani, respectiv 750 milioane dolari prin titluri pe 10 ani.

Pentru acest an sunt planificate împrumuturi ale României în valoare de circa 145 miliarde lei, care vor fi realizate atât pe piața internă cât și pe cea externă, cu scopul finanţării deficitului bugetar, respectiv refinanţarea datoriilor anterioare în condițiile în care este previzionat un deficit bugetar de 5,84% din PIB

Cursul euro a crescut ușor de la 4,9447 la 4,9452 lei iar tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,943 – 4,947 lei.

Nivelul dobânzilor interbancare nu a mai cunoscut creșterile din a doua jumătate a anului trecut iar indicii ROBOR se mențineau la valori comparabile cu cele din martie 2020.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,20% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a revenit de la 3,30 la 3,29%.

Lipsa unei direcții în piețele internaționale, cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale, a stabilizat euro la 1,1331 – 1,1369 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,3575 la 4,3585 lei.

Moneda elvețiană s-a stabilizat la 1,038 – 1,04 franci/euro iar cursul ei a crescut de la 4,7586 la 4,7614 lei.

Cursul lirei sterline a stagnat la 4,9366 lei.

Reducerea apetitului pentru risc și amplificarea tensiunilor în jurul Ucrainei și Rusiei au făcut ca metalul galben să crească până la 1.844 dolari, maxim care nu a mai fost atins din noiembrie. Prețul gramului de aur a urcat de la 254,8024 la 257,4507 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,5201 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 357,05 forinți/euro.

Bitcoin creștea joi la 41.670 – 42.230 dolari iar ether urca la 3.080 – 3.155 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Leul a avut o evoluție calmă față de euro însă s-a depreciat față de alte monede majore. Cursul euro a crescut de la 4,9445 la 4,9447 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,942 – 4,946 lei.

Leul va beneficia de majorarea rezervei valutare a BNR după ce Finanțele au ieșit să se împrumute pe piețele externe, prin două emisiuni de obligaţiuni denominate în dolari cu maturităţi la 5 ani, respectiv 10 ani.

Dobânzile interbancare au stagnat miercuri și se mențineau la valori care se înregistrau în martie 2020.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,20% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, la 3,30%.

Cu o săptămână înainte de încheierea ședinței monetare a Rezervei Federale, de la care se așteaptă o înăsprire a politicilor, plasamentele în bonuri ale Trezoreriei a SUA a crescut considerabil iar cererea de monedă americană s-a majorat, astfel că euro a alunecat la 1,1319 – 1,1351 dolari. În piața locală, media dolarului a crescut de la 4,3401 la 4,3575 lei.

Aversiunea față de risc a majorat plasamentele în moneda elvețiană, considerată drept un „refugiu”, a apreciat-o la 1,037 – 1,04 franci/euro ceea ce a făcut ca media ei să crească de la 4,7457 la 4,7586 lei.

Creșterea în decembrie a inflației din Regatul Unit la 5,4%, maximul ultimilor 30 de ani, în timp ce analiștii anticipează continuarea acestei evoluții, a provocat aprecierea lirei sterline față de euro, piețele mizând pe noi majorări a dobânzii de către Banca Angliei. Aceasta a făcut ca media lirei să urce de la 5,9102 la 5,9367 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 252,5792 la 254,8024 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.812 și 1.825 dolari.

Monedele din regiune au cunoscut modificări de mici dimensiuni. Media celei maghiare s-a depreciat la 356,84 forinți/euro iar cea poloneză la 4,5279 zloți/euro.

Bitcoin se menținea pe minus iar cotațiile fluctuau între 41.190 și 42.520 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 3.050 – 3.175 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 392 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 272 locuri de muncă pentru: Lucrător în amenajarea expoziţiilor şi a magazinelor, Tâmplar (fabricare şi asamblare mobilier de expoziţie şi de magazin, Magazioner, Operator maşini şi sisteme (tehnologia de prelucrare a metalelor şi a materialelor plastice), Lucrător în producţia şi prelucrarea sticlei, Lucrător în producţia şi prelucrarea sticlei/fabricarea fibrei de sticlă, Tăietor de carne şi lucrător în producţie (f/b), Tăietor de carne şi lucrător în producţie (f/b, Tăietor de carne şi lucrător în producţie (f/b);

Norvegia - 96 locuri de muncă pentru: Tâmplar, Faianţar, Mecanic auto, Betonist, Schelar, Electrician, Şofer autobuz, Vopsitor auto, Vopsitor, Şofer, Agent curăţenie;

Estonia - 8 locuri de muncă pentru: Sudor, Tăietor lemne, Mecanic auto;

Franţa - 7 locuri de muncă pentru: Farmacist, Sudor, Mecanic utilaje agricole;

Finlanda - 5 locuri de muncă pentru: Muncitor în industria alimentară;

Polonia - 3 locuri de muncă pentru: Măcelar abator vită;

Olanda - 1 loc de muncă pentru: Tâmplar.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.