Evoluția leului din perioada analizată a fost influențată în special de situația tensionată din jurul Ucrainei, care afectează mediul financiar și geopolitic.
Luni dimineață pe piețele asiatice euro a atins un vârf de 4,964 lei, semn că presiunile depreciative s-au înmulțit. Evoluția se datorează faptului că investitorii renunță la activele considerate riscante și se îndreaptă către plasamente în dolarul american, francul elvețian yenul japonez sau aur.
Tranzacțiile din piața locală s-au realizat la valori mult mai mici, în culoarul 4,943 – 4,946 lei cu închiderea la 4,946 lei, iar creșterea cursului a fost redusă, de la 4,9445 la 4,9447 lei. La jumătatea perioadei a fost atins minimul ultimelor cinci luni de 4,9405 lei.
În minuta ședinței de politică monetară a BNR din 9 februarie, publicată luni, se arată că „riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt ridicate, și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern în accentuare și incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, dar și situația geopolitică Rusia-Ucraina”.
Inflația a împins dobânzile la valorile din 2013
Creșterea inflației, care va atinge în iunie 11,2% conform prognozei BNR, a provocat majorarea dobânzilor la valori care se mai înregistrau acum opt – nouă ani, cu efect negativ atât asupra populației cât și a companiilor.
Lichiditatea din piața monetară s-a majorat, iar după patru săptămâni de la ultima atragere de depozite de la băncile comerciale, BNR a realizat lunea aceasta o nouă operațiune de tip depo. Suma plasată de bănci pentru o scadență de 7 zile, s-a ridicat la 5,1 miliarde lei, la o dobândă de 2,5%.
La finalul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 3,57 la 3,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,77 la 3,78%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,92 la 3,93%.
Un raport al Băncii Transilvania anticipează „posibilitatea ca rata de dobândă de referință să crească spre 3,50% la finalul anului curent și 4,25% în primul trimestru din 2023”. Raportul arată că „băncile centrale (atât din statele dezvoltate, cât și din țările emergente și în dezvoltare) au semnalat o recalibrare a așteptărilor cu privire la deciziile de politică monetară, în sensul unei normalizări mai agresive, pentru contracararea presiunilor inflaționiste”.
Indicele ROBOR la trei luni ar putea crește spre 5% la sfârșitul anului, evoluție care se va răsfrânge asupra indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care este în prezent calculat la 1,17%. În opinia analiștilor, indicele ar urma să urce spre 4% în prima jumătate a anului viitor.
Pentru a menține evoluția economiei în teritoriu pozitiv și a stopa tentativele de depreciere a leului, BNR a înăsprit politica sa monetară, menținând totuși dobânda-cheie la valori sustenabile pentru cei care plătesc credite. Astfel, dacă în România rata este de 2,5%, în Cehia ea se ridică la 4,5%, la 2,9% în Ungaria sau la 2,75% în Polonia.
Cursul dolarului a fluctuat între 4,3406 și 4,3702 lei. Media francului elvețian a crescut de la 4,6929 și 4,7452 iar a lirei sterline de la 5,8879 la 5,9321 lei.
Analiza cuprinde perioada 14 – 21 februarie
Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu
