În vederea finalizării obiectivelor de investiții finanțate prin Programul național de dezvoltare locală (PNDL), Ministerul Dezvoltării a prelungit, la cererea beneficiarilor acestor proiecte, valabilitatea contractelor de finanțare, pentru o perioadă de încă 2 ani.

Măsura vizează 3.798 de astfel de obiective de investiții, iar, în cazul obiectivelor pentru care nu au fost transferate sume de la bugetul de stat, contractele nu mai pot fi prelungite.

Astfel, din cele 3.350 de obiective de investiții incluse în etapa I a PNDL (perioada 2015-2022), au fost finalizate, până în prezent, 2.714 obiective, iar pentru 572 de obiective de investiții au fost întocmite, la solicitarea beneficiarilor, ordine de ministru și acte adiționale de prelungire a perioadei de valabilitate a contractului de finanțare pentru o perioadă de până la 2 ani, a precizat ministrul. Cele 572 de obiective au o alocare financiară de 3,45 miliarde de lei, cu un rest de decontat de 1,19 miliarde de lei. Ministrul a adăugat că pentru mai puțin de 2% din investițiile finanțate prin PNDL I, mai exact 64 de obiective dintre cele 3.350, nu au mai fost prelungite contractele.

În ceea ce privește etapa a II-a a PNDL (perioada 2017-2022), dintre cele 7.218 obiective incluse la finanțare, au fost finalizate, până în prezent, 3.992 obiective, iar pentru toate celelalte 3.226 obiective de investiții au fost întocmite ordine de ministru și acte adiționale de prelungire a perioadei de valabilitate a contractului de finanțare pentru o perioadă de până la 2 ani. Cele 3.226 de obiective au alocată, de la bugetul de stat, suma de 19,05 miliarde de lei, cu un rest de decontat de 6,37 miliarde de lei.

Pentru perioada de programare 2016-2023 din etapa I, se vor putea prelungi, la sfârșitul anului următor, la solicitarea beneficiarilor, contractele pentru obiectivele de investiții care nu vor fi finalizate. În prezent, din cele 1.150 de obiective incluse în această perioadă, 790 de proiecte sunt finalizate.

Ministerul Finanțelor, alături de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Educației au adoptat Ordinul comun privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, prin care și personalul din instituțiile publice care desfășoară astfel de activități beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor.

“Am reușit să reparăm și să uniformizăm aplicarea unei facilități fiscale de care mediul privat beneficia de multă vreme. Domeniul IT este un domeniu strategic, cu impact puternic și valoare adăugată mare în economia unei societăți. Discutăm despre digitalizarea administrației de atâta vreme, despre nevoia de întărire a componentei IT din perspectiva augmentării atacurilor cibernetice, iar domeniul public este primul vizat de astfel de tentative. Este firesc să avem oameni bine plătiți dacă vrem calitate și sper ca prin acest demers să reușim să diminuăm din plecările IT-iștilor buni din administrație și, totodată, să devenim un angajator competitiv.”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

„Această inițiativă face dreptate pentru IT-iștii din sectorul public, fiind o chestiune de normalitate ca aceștia să beneficieze de aceleași facilități precum cei care lucrează pentru firme private. Este o chestiune care trena de multă vreme și le mulțumesc tuturor celor care au susținut această măsură, care face parte dintr-un efort mai amplu de a atrage experți din sectorul IT&C în administrația publică. România viitorului este România digitală, iar un sector public puternic digitalizat înseamnă un stat prietenos cu cetățeanul. Pentru toate acestea, e nevoie de resursă umană de calitate în sectorul public, cu atât mai mult în ceea ce ține de transformarea digitală a administrației.”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Funcțiile pentru care se va aplica scutirea de impozit sunt: administrator baze de date, analist, inginer de sistem în informatică, inginer de sistem software, manager de proiect informatic, programator, proiectant de sisteme informatice, programator de sistem informatic, programator ajutor, analist ajutor, inginer de dezvoltare a produselor software.

Prevederile vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023 şi se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii intrării în vigoare a ordinului. Ordinul este publicat în Monitorul Oficial.

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 121 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Finlanda – 63 locuri de muncă pentru: mecanic auto; muncitor necalificat – culegător fructe de pădure, alte fructe și legume;

Danemarca – 30 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane;

Polonia - 15 locuri de muncă pentru: muncitor depozit – operator stivuitor; asistent producţie; operator maşină CNC;

Norvegia – 11 locuri de muncă pentru: vopsitor auto; tinichigiu auto; farmacist; sticlar/ şlefuitor sticlă; sticlar/ artizan sticlă;

Lituania – un loc de muncă pentru: instalator, montator ţevi;

Germania – un loc de muncă pentru: tehnician electronist pentru energia şi tehnologia clădirilor.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află

pe site-ul www.anofm.ro

Ca urmare a refuzului total nejustificat al Austriei de a accepta intrarea României în Spaţiul Schengen, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentara-Sindalimenta a hotărât în şedinţa Consiliului Naţional, care a avut loc în perioada 08-10 decembrie 2022, închiderea contului bancar de la BCR, bancă cu acţionariat austriac.

De asemenea, conducerea Sindalimenta recomandă membrilor federaţiei să evite achiziţia de produse ale societăţilor austriece, să nu mai alimenteze cu carburant de la benzinăriile OMV şi să-şi închidă conturilor bancare deţinute la băncile pe care această ţară le are în România.

Decizia Austriei de a bloca accesul României în Spaţiul Schengen este o sfidare inacceptabilă la adresa României şi românilor.

Vorbim despre Austria, o ţară ale cărei companii câştigă în România sute de milioane de euro anual, dar care a refuzat permanent să plătească corect cea ce exploatează aici.

Vorbim despre compania OMV Petrom care a făcut permanent presiuni şi jocuri de culise inacceptabile pentru o ţară care se pretinde campioana democraţiei, de a nu fi majorate redevenţele petroliere. Aşa cum s-a învăţat, vrea in continuare să exploateze pe nimic resursele de petrol şi gaze ale României.

Acum, oficialii austrieci continuă jocul grotesc al democraţiei simulate pe care îl practică nu de azi de ieri, dacă ne gândim la firele nevăzute ale meschinăriei politico-financiară internaţionale care se îmbină din totdeauna la Viena. Se arată surprinşi de boicotul declanşat de români la adresa companiilor cu capital austriac şi afirmă sfidători că problemele economice nu trebuie legate de cele de securitate. Asta demonstrează încă odată dispreţul cu care privesc România şi pe români care pentru Guvernul austriac sunt doar o sursa de profituri imense, obţinute unori chiar apelând la fapte de corupţie, forţă de muncă ieftină etc.

Acest nou episod de sfidare a Romîniei, o ţară care şi-a demonstrat mereu ataşamentul faţă de valorile UE şi NATO, vine în contextul în care Bruxelles-ul face apel la unitatea blocului comunitar în faţa agresiunii Rusiei.

Eşecul integrării în Spaţiul Schengen este însă şi eşecul diplomaţiei româneşti. O diplomaţie aproape inexistentă care şi atunci când este prezentă preferă să stea în genunchi pentru a nu supăra pe nimeni. Nu am văzut până acum pe niciunul dintre guvernanţii noştri să-şi asume acest eşec usturător.

În primul rând vorbim despre preşedintele României, Klaus Iohannis, o ilustră nulitate, ale cărui mandate de preşedinte au fost un eşec total, de la un capăt la altul.

Vorbim despre premierul Ciucă, o persoană lipsită de orice simţ al diplomaţiei, de fineţe în ceea ce înseamnă negocierile politice între state, dar şi despre ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, ghiocelul credincios al OMV-ului, cel care s-a remarcat pana acum doar prin decizii de creşteri uriaşe ale preţului la energie, închideri de mine şi termocentrale şi evident, facilităţi pentru companiile austriece.

Nu în ultimul rând, trebuie să-l mai amintim şi pe ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ale cărui reuşite în calitate de şef al diplomaţiei externe româneşti se pot rezuma la un singur cuvânt-NIMIC.

Organizaţia noastră apelează la toţi românii pentru solidaritate şi credinţa, astfel încât sa arătăm ţărilor europene forţa şi unitatea românilor.

Numai împreună vom fi puternici!

Dragoş Frumosu, preşedinte Sindalimenta

sursa foto www.newsbucuresti.ro