Extinderea pe piaţa muncii a unui alt fenomen cunoscut ca „muncă la gri“ care constă nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract individual de muncă cu timp parţial, ci şi în acordarea de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documentele financiar-contabile, aşa-numitul „salariu în mână“, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea efectiv primită de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci şi afectarea salariatului în ceea ce priveşte drepturile aferente contribuţiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecinţe directe asupra acumulării vechimii în mână şi a cuantumului pensiei acestuia, a impus reglementarea sub aspect legislativ a acestui concept. Astfel, acest concept a fost definit ca “muncă subdeclarată” şi, totodată, sancţionarea practicării acestui fenomen, în scopul de al descuraja: “…muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constiuit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominal a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscal.”

Totodată, pe fondul existenţei unei situaţii socio-economice dificile generată de pandemie, referitor la plata cu întârziere a drepturilor salariale, s-a impus crearea unei reglementări de natură a sigura protecţia social a salariaţilor. În acest sens, Inspecţia Muncii a susţinut propunerea care a fost adoptată privind sancţionarea depăşirii, cu mai mult de o lună, a termenului stabilit în contractul individual de muncă pentru plata salariului.

Ţinând cont de dificultăţile socio-economice dificile care afectează numeroşi operatori economici, l-a propunerea Inspecţiei Muncii a fost adoptată prevederea ca termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere plătite, să fie extins de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a flexibiliza raporturile de muncă prin crearea posibilităţii compensării muncii suplimentare cu timp liber corespunzător într-o perioadă mai mare de timp, asigurarea desfăşurării activităţii angajatorilor în bune condiţii, corelat cu asigurarea protecţiei salariaţilor.

Munca nedeclarată/subdeclarată constituie un fenomen răspândit și nociv, din cauza consecinţelor sociale şi economice grave pe care le produce, cu efecte negative pe termen scurt, dar, mai ales, pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială:

- persoana care prestează muncă nedeclarată sau subdeclarată nu are siguranţa plăţii muncii prestate, plata făcându-se în funcţie de bunăvoinţa angajatorului, uneori fiind amânată zile în şir sau chiar luni;

- persoana care prestează muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă este lipsită de protecţie socială, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de prestaţii din asigurările sociale, asigurările de sănătate, asigurările de şomaj, cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale precum şi cele provenite din bugetul consolidat, nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor, nu exercită drepturile colective constituţionale (dreptul la asociere în sindicate şi negocierea contractului colectiv de muncă), nu acumulează vechime în muncă, ceea ce îi va afecta dreptul la pensie;

- persoana lipsită de statutul de angajat legal nu are dreptul la creditare bancară;

- angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta și, de asemenea, nu poate face uz de prerogativa disciplinară;

În dorinţa Inspecţiei Muncii de a acţiona preventiv şi de a-i informa pe angajatori asupra responsabilităţilor pe care le au, începând cu 30.08.2021, Inspectoratul Teritorial de Muncă Călăraşi a transmis angajatorilor care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate scrisori de informare a acestora cu privire la faptul că, în viitorul apropiat, pot fi vizați pentru efectuarea unui control precum și cu privire la principalele reglementări în domeniul relațiilor de muncă pe care trebuie să le respecte.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă continuă aplicarea măsurilor de protecţie socială a angajaţilor în contextul epidemiologic generat de răspândirea coronavirusului SARS-CoV2. Astfel, se reia plata indemnizaţiei sub formă de şomaj tehnic, precum şi acordarea unor zile libere plătite părinţilor. De asemenea, continuă aplicarea măsurii cunoscută sub numele "kurzarbeit".

ANOFM va acorda sprijin financiar sub formă de şomaj tehnic, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Măsura se va aplica până la data de 31 decembrie 2021.

Astfel, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021, cu modificările şi completările ulterioare.

Menţionăm faptul că, această indemnizaţie este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi nu se datorează contribuţie asiguratorie de muncă pentru acest sprijin financiar.

De asemenea, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 110 din 2 octombrie 2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV, părinţii vor beneficia de zile libere plătite, adică de plata unei indemnizaţii de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut, pentru fiecare zi liberă acordată, în cazul suspendării cursurilor cu prezenţă fizică. Măsura se aplică până la sfârşitul anului şcolar 2021 - 2022, fără a se include vacanţele.

Beneficiază de această măsură părinţii care au copii în vârstă de până la 12 ani sau 26 de ani în cazul copilului sau adultului cu handicap, înscrişi la unităţi de învăţământ, inclusiv antepreşcolar în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor.

Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr.58/2021, care oferă posibilitatea ca agenţii economici să reducă cu 80% timpul de muncă lunar al angajaţilor pe perioada stării de urgenţă, de alertă sau de asediu, plus încă 3 luni după încetarea acesteia, ANOFM continuă acordarea indemnizaţiei de 75% din salariul de bază aferent orelor de reducere a programului de lucru (măsură cunoscută şi sub numele de "kurzarbeit")

Serviciul Comunicare, Relaţii cu Publicul şi Secretariatul Consiliului de Administraţie

Pachetele turistice pe litoralul românesc vor fi mai ieftine cu până la 70% de la 1 septembrie, în comparaţie cu tarifele din vârf de sezon, odată cu lansarea programului "Litoralul pentru toţi", au anunţat, joi, reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Astfel, românii se pot caza de luna viitoare în hotelurile clasificate din staţiunile de la Marea Neagră cu preţuri începând de la 36 de lei pe noapte.

Potrivit FPTR, Programul "Litoralul pentru toţi", ajuns la ediţia cu numărul 39, se derulează în perioada 1 - 30 septembrie şi se adresează tuturor turiştilor care vor să petreacă un sejur pe litoralul autohton în extra-sezon.

Până în prezent, s-au înscris în program 42 de hoteluri din toate staţiunile de pe litoral, care pun la dispoziţia turiştilor un număr de aproximativ 3.400 de locuri pe noapte. Aceste locuri vor fi vândute atât prin agenţiile de turism partenere şi revânzătorii lor, cât şi direct de hoteluri.

Cel mai ieftin pachet prin Programul "Litoralul pentru Toţi", fără mic dejun, poate fi achiziţionat la un hotel de două stele din staţiunea Saturn şi costă, pentru două persoane, 72 lei/noapte dacă se achiziţionează un sejur de minim cinci nopţi. În acest program s-au înscris hoteluri de la 2 până la 4 stele, tarifele propuse de hotelieri fiind pentru toate categoriile de turişti.

"Litoralul pentru Toţi" este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc este singura federaţie patronală, atestată prin hotărâre de instanţă, având în componenţă 5.344 de societăţi comerciale din turism, care asigură venituri salariale pentru 73.752 de angajaţi, reprezentând 37% din forţa de muncă din turism, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 5 miliarde de euro şi gestionând, într-o pondere covârşitoare, capital românesc.

Sursa www.agerpres.ro

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 604 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 396 locuri de muncă pentru: tăietor de carne şi lucrător în producţie; vopsitor industrial; sudor carbon/oţel inoxidabil; sudor aluminiu; muncitor în construcţii de acoperişuri; măcelar; șofer de camion; șofer de camion/maşină de mare tonaj pe distanţe lungi; stivuitorist; lucrător în depozit; lucrător construții acoperişuri şi spaţii interioare; șofer profesionist;

Norvegia – 97 locuri de muncă pentru: coafor/frizer; peisagist și pietrar; instalator ventilație; medic; tâmplar, maseur terapeut; programator CNC; șef departament de Științe Fizice Aplicate; cercetător principal/ superior; lucrător în producția de   crabi; tinichigiu auto, mecanic auto; mecanic motociclete; zidar/faianțar;

Olanda - 70 locuri de muncă pentru: culegător pere; culegător mere şi pere; culegător flori; legumicultor; lucrător în ferma de vaci; culegător ciuperci; culegător capșuni;

Danemarca - 15 locuri de muncă pentru: dezvoltator Backend; dezvolator Dev Ops; muncitor în producție (manipulant mărfuri); digital marketing project lead (specialist marketing proiecte digitale); product owner; dezvoltator software full-stack;

Irlanda – 10 locuri de muncă pentru: șofer vehicul greu de transport marfă;

Polonia – 7 locuri de muncă pentru: operator CNC; lăcătuș; sudor MAG; strungar; șlefuitor;

Finlanda – 4 locuri de muncă pentru: muncitor în procesarea mâncării; sudor;

Spania – 4 locuri de muncă pentru: cercetător științific;

Belgia – un loc de muncă pentru: bucătar șef.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă in Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES, sau se pot prezenta la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Calarasi, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES