Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tanczos, a susţinut astăzi o conferinţă de presă, în cadrul căreia a fost anunţată lansarea în consultare publică a două ghiduri pentru investiţii din cadrul Componentei Managementul deşeurilor din Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Astfel, prima subinvestiţie are în vedere înfiinţarea de centre de colectare cu aport voluntar, iar cea de-a doua vizează construirea de insule ecologice digitalizate.

În ceea ce priveşte centrele de colectare prin aport voluntar, acestea vor asigura colectarea separată a deşeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door, respectiv deşeuri reciclabile şi biodeşeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum şi fluxurile speciale de deşeuri - deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri din construcţii şi demolări.

"Autorităţile din zona urbană trebuie să facă pasul spre sisteme bine dezvoltate, sisteme inteligente, care să gestioneze informaţiile la nivel de gopsodărie, la nvel de familie. Totodată, colectarea pe 4-5 fracţii pe această bază de sisteme inteligente este ţinta pe care vrem să o realizăm prin PNNR. Astfel de platforme vor fi amplasate în comunităţile cu până la 50.000 de locuitori, la limita intravilanului. Până în septembrie 2024, va trebui să instalăm cel puţin 250 de astfel de centre, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie realizate celelalte 565. În total, vor fi peste 700 de centre de aport voluntar, unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi sunt 15 depozite pentru marile municipii care sunt mai complexe şi care pot oferi şi anumite servicii de reciclare", a declarat ministrul Barna Tanczos.

Bugetul pentru această subinvestiţie este de 452.2 mil. euro.

Beneficiarii pot fi unităţile administrativ-teritoriale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), dar şi alte asocieri de UAT-uri.

Cea de-a doua subinvestiţie, construirea de insule ecologice digitalizate, are un buget de 200,1 mil. euro. Astfel, insula ecologică este compusă dintr-un un set de containere sub sau supraterane, protejate antivandalism şi împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului şi interfaţă de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare. Fiecare insulă ecologică va deservi în medie 200 de locuitori/apartamente.

"Pentru realizarea celor 13.700 de insule, unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia de fonduri în funcţie de numărul de locuitori. Vom finanţa integral realizarea acestora, vom oferi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate îngropate, subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în centrul oraşului unde nu există loc sau nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere. Cheltuielile eligibile pentru unităţile administrativ-teritoriale vor fi cele legate de achiziţia acestor insule, cele de informare, pentru a pregăti populaţia cum să le utilizeze, precum şi punerea în funcţiune a containerelor, împreună cu sistemele de citire a informaţiilor de pe card, baza de date, instalarea acestor sisteme, toate acestea fac parte din cheltuielile eligibile", a adăugat Barna Tanczos.

Solicitanţii pot fi Unităţile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de municipiu şi oraş, în a căror proprietate va rămâne infrastructura finanţată din fonduri europene prin PNRR.

Numărul maxim de insule ecologice digitalizate care poate fi solicitat în cerere este în funcţie de numărul de locuitori ai UAT-ului beneficiar, astfel:

- Sub 20.000 locuitori - 25 insule ecologice digitalizate

- Între 20.001 şi 50.000 locuitori - 50 insule ecologice digitalizate

- Între 50.001 şi 100.000 locuitori - 100 insule ecologice digitalizate

- Între 100.001 şi 200.000 locuitori - 200 insule ecologice digitalizate

- Peste 200.001 locuitori- 300 insule ecologice digitalizate.

Componenta Managementul deşeurilor din PNRR beneficiază de un buget total de 1,239 miliarde euro.

DIRECŢIA DE COMUNICARE

Sursa foto www.antena3.ro

Administraţia Fondului pentru Mediu a prelungit sesiunea de înscriere atât pentru pesoanele fizice, cât şi pentru persoane juridice, inlusiv UAT -uri şi instituţii publice, în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (Programul Rabla Clasic) şi în Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus) până la data de 31 iulie 2022.

De asemenea, sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare pentru Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi, a fost prelungită până la data de 12 august 2022.

"Am decis să prelungim perioada de depunere a dosarelor de finanţare în cadrul acestor programe pentru a facilita accesul la finanţare a cât mai multor beneficiari. Prin programele noastre urmărim îndeplinirea obiectivelor europene şi naţionale privind mobilitatea urbană sustenabilă şi ne dorim să finanţăm cât mai multe autovehicule electrice şi electrice hibride prin intermediul Programului Rabla Plus. În acelaşi timp, susţinem finanţarea în procent de 100% din cheltuielile eligibile pentru instalarea de staţii de reîncărcare, suma maximă fiind de 190.000 lei, în cadrul Programului Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi. Este o necesitate să prioritizăm implementarea acestor programe la nivel naţional pentru a oferi avantaje tuturor celor care aleg autovehicule prietenoase cu mediul înconjurător", a declarat preşedintele AFM, Laurenţiu-Adrian NECULAESCU.

Biroul Comunicare

Administraţia Fondului pentru Mediu

Convocaţi miercuri, 25 mai, în şedinţă ordinară, consilierii locali au adoptat printre altele şi Proiectul de hotărâre privind predarea către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Naţională de Investiţii “C.N.I.” S.A., a amplasamentului situat în municipiul Călărași, str. Prel. București, nr. 12, județul Călărași și asigurarea condițiilor în vederea executării obiectivului de investiţii Proiect pilot - Sală de Educație Fizică Școlară cu titlul “Construire Sală de educație fizică școlară în municipiul Călărași, str. Prel. București, nr. 12, județul Călărași”

Suprafața de teren predată, în vederea realizării construcției, este de 1200 mp din totalul de 5213 mp, terenul fiind amplasat în incinta Şcolii gimnaziale Mihai Viteazul.

„Obiectul proiectului îl constituie construirea unei săli de educație fizică şcolară, conform unui proiect-pilot aprobat, având funcțiuni:

• Principale – sala sport
• Secundare – vestiare schimb
• Conexe – circulații, grupuri sanitare, spatii tehnice

- În plan clădirea este formată din două dreptunghiuri alipite, ușor deplasate unul față de celălalt. În linii generale construcția se înscrie intr-un dreptunghi de dimensiuni 17 x 26.65 metri.

- regim de înălțime: P+supanta (parter inalt)

- H max cornişă: 4.90 m

- H max coamă: 6.40

- suprafaţa construită Sc: 388 mp

- suprafaţa desfăşurată Sd: 415 mp

Clădirea are o structură cu două nave, nava stânga (între axele A şi B), cu o deschidere de 9.30 metri, fiind destinată suprafeței de joc. Nava dreaptă (între axele B şi C), cu deschidere de 6.8 metri adăpostește spaţiile anexe.

Corpul anexelor este de înălțime mai joasă, fapt care este exploatat pentru a obţine panta inegală a şarpantei. Suprafaţa ocupată la sol este de 388 metri pătraţi, în timp ce aria desfăşurată este de 415 metri pătraţi (incluzând supanta). Volumul ocupat de clădire (calculat la interiorul anvelopantei) este de 1715 metri cubi. Înălţimea maximă (la coamă) este de 6.40 metri faţă de nivelul terenului (5.90 metri faţă de cota +/- 0,00).”, se arată în Raportul de specialitate.

Consiliul Local municipal va asigura finanţarea cheltuielilor pentru racordurile la utilități (electrică, apă, canal, gaz sau alt tip de combustibil utilizat etc.) şi se obligă ca, după predarea amplasamentului şi a obiectivului realizat, să menţină destinaţia acestuia şi să îl întreţină pe o perioadă de minim 15 ani;

Primarul Marius Dulce a declarat joia trecută în cadrul unei conferinţe de presă că n-a renunţat la ideea construirii unui parc industrial la Călăraşi, care are putea fi amplasat în zona Tenaris, subliniind că în acest sens a iniţiat şi primele discuţii cu preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă, în vedrea identificării şi unor surse de finanţare.

„Am avut discuţia pe tema asta cu preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, dl. Vasile Iliuţă. Nu am renunţat la acest obiectiv. Zona cea mai propice construirii unui parc industrial este cea de la Tenaris. Cu siguranţă vom găsi soluţii. Mai sunt 20 ha. Vom face o analiză amănunţită pe buget ca să vedem cum putem să achiziţionăm aceste terenuri de la lichiditatorul Siderca.”, a susţinut Dulce.

Potrivit legislaţiei în vigoare, parcul industrial reprezintă o zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii, de valorificare a cercetării ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică, într-un regim de facilităţi specifice, în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), prin Direcţia Generală Administraţie Publică, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care are atribuţii în domeniul parcurilor industriale.

Titlul de parc industrial este actul administrativ emis solicitantului de către organul de specialitate al administraţiei publice centrale care conferă platformei industriale, platformei industriale existente ori terenului destinat parcului industrial regimul juridic de parc industrial prevăzut de legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Titlul de parc industrial conferă administratorului şi rezidenţilor parcului dreptul la următoarele facilităţi (reprezintă ajutor de stat și se acordă cu respectarea prevederilor comunitare în materia ajutorului de stat):

a) scutire de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinației sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial;

b) scutire de la plata impozitului pe terenuri, corespunzător terenului aferent parcului industrial,

c) scutire de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din infrastructura parcului industrial,

d) scutiri, numai cu acordul autorităților administrației publice locale, de la plata oricăror taxe datorate bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, autorizații de construire și/sau autorizații de desființare de construcții pentru terenurile și clădirile din infrastructura parcului, ce fac parte integrantă din parcul industrial;

e) alte facilități ce pot fi acordate, potrivit legii, de autoritățile administrației publice locale.

Administratorul parcului este o persoană juridică de drept privat, română şi/sau străină, înfiinţată în condiţiile legii de către fondatori cu scopul de a constitui un parc industrial, de a dobândi şi deţine titlul de parc industrial, eliberat potrivit prevederilor prezentei legi de organul de specialitate al administraţiei publice centrale sau prin hotărâre a Guvernului, în cazul vechilor platforme industriale privatizate conform unei hotărâri a Guvernului pe concept de parc industrial, respectiv de a gestiona şi administra, în conformitate cu prezenta lege, parcul industrial.

Fondatori pot fi autorităţile administraţiei publice locale, persoanele fizice sau juridice de drept privat, române ori străine, împreună sau separat, care iniţiază constituirea unui parc industrial, conform prezentei legi.

Rezidentul parcului poate fi orice operator economic, persoană juridică română şi/sau străină, ONG-uri, instituţii de cercetare şi alte unităţi care nu au personalitate juridică, care funcţionează conform legii şi desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de valorificare a cercetării ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică, agroindustriale, logistice şi inovative, industriale etc., în cadrul parcului industrial.

Sursa foto www.bihon.ro

Anul acesta, la finele lunii martie, consilierii locali au adoptat în unanimitate Hotărârea privind aprobarea depunerii cererii de finanţare şi a devizului estimativ aferent obiectivului de investiţii „Înfiinţare reţea inteligentă de distribuţie a gazelor naturale în comuna Independenţa, judeţul Călăraşi”.

Investiţia, finanţabilă prin Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, se cifrează la 53.966.460,34 lei. Suma suportată de la bugetul de stat este de 52.967.710,46 lei, diferenţa de 998.749,88 lei urmând să fie asigurată de la bugetul local. Lungimea reţelei de distibuţie gaze, pe toate cele 3 sate componente Vişinii, Independenţa şi Potcoava, este de 53 km.

Tot prin intermediul PNI Anghel Saligny, primarul Gabriel Rădulescu şi inimoasa sa echipă din jurul său speră să obţină finanţare şi pentru obiectivul de investiţii „Modernizare străzi în comuna Independenţa, judeţul Călăraşi”. Suma cuprinsă în devizul general este 8.828.144,94 lei (TVA inclus) din care 8.487.404,94 lei, de la bugetul de stat, respectiv 340.740 lei, de la bugetul local.

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a aplicării măsurii de sprijin financiar pentru reducerea timpului de muncă, destinată atât angajatorilor, precum și altor entități economice care se confruntă cu diminuarea producției ca urmare a crizei economice de la nivel internațional, generată de creșterea inflației și de scăderea puterii de cumpărare, dar și în contextul conflictului armat din Ucraina.

Programul Kurzarbeit a fost inițiat de Guvern în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aplicându-se pe perioada stării de urgență/alertă, dar și timp de 3 luni după încetarea acesteia, respectiv până la data de 8 iunie a.c.

Pentru a asigura în continuare menținerea locurilor de muncă și pentru prevenirea creșterii șomajului, ordonanța de urgență adoptată astăzi prevede acordarea în continuare a indemnizaţiei de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru, salariaţilor afectaţi de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă. Indemnizaţia este suportată de angajator, se achită la data plăţii salariului lunii respective și se decontează din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Vor putea solicita acest sprijin angajatorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

- măsura afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii;

- reducerea activităţii este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgenţă/alertă, respectiv 2019; în situația în care nu se înregistrează o diminuare a cifrei de afaceri de 10%, se ia în calcul diminuarea producției realizate în luna pentru care se solicită aplicarea măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a producţiei din anul anterior declarării stării de urgenţă/alertă.

De asemenea, în scopul diminuării riscului de excluziune socială a celor care sunt activi economic, dar aflați și în situația de a-și înceta activitatea, actul normativ mai prevede prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniştii prevăzuți de Codul Civil, pentru persoanele fizice care obţin venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe, potrivit Legii nr. 8/1996, și pentru persoanele cu convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005.