Primele 73 de proiecte pentru investiţii în realizarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de distribuţie a gazelor naturale, în valoare totală de 3.854.583.847,09 lei, finanţate prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", au fost aprobate de Ministerul Dezvoltării, a anunţat ministrul Cseke Attila.

Pe această listă figurează și comuna Grădiștea cu proiectul “Înființare sistem de distribuție gaze naturale în comuna Grădiștea, județul Călărași”, valoarea ce urmează să fie alocată de la bugetul de stat, în perioada 2022-2028 fiind de 47.588.280,54 lei.

Acestea fac parte din categoria celor 105 proiecte mature care vizează dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale din 165 unităţi administrativ-teritoriale, depuse iniţial la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, dar a căror valoare a excedat plafonul alocat POIM.

"Obiectivul nostru este să asigurăm acest serviciu de bază pentru cetăţenii care nu sunt racordaţi la reţeaua de gaze naturale şi, prin acest program, vom branşa aproximativ 196.000 de familii la reţeaua de gaze", a precizat ministrul dezvoltării.

Ministrul Cseke Attila a reamintit că, prin Programul "Anghel Saligny", sunt alocate 65,5 miliarde de lei pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de drumuri, poduri, apă, canalizare şi gaz.

Anexă: Lista obiectivelor de investiţii finanţate prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" din categoria de investiţii prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021.

https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/6299dad5b7ac9664755217.pdf

Primarul Gabriel Rădulescu a anunţat joi că Primăria Comunei Independenţa a finalizat achiziţia de echipamente IT, conform proiectului “Achiziționare echipamente IT pentru sistemul E-educație al UAT Comuna Independenţa”, derulat în parteneriat cu Şcoala Gimnazială „George Vâlsan” din localitate.

„Am promis și ne ținem de cuvânt! Primăria comunei Independenţa, în parteneriat cu Școala Gimnazială “ George Vâlsan” Independenţa, în cadrul proiectului “Achiziționare echipamente IT pentru sistemul E-educație al UAT Comuna Independenţa” a achiziționat:

- 209 tablete de uz școlar în valoare de 721 lei/ buc

- 31 laptopuri (pentru fiecare cadru didactic) în valoare de 3689 lei/ buc

- 21 table de scris inteligente (pentru fiecare sală de curs, inclusiv grădinițele) în valoare de 8988 lei/ buc

- 21 camere videoconferință, în valoare de 313,5 lei/ buc

- 31 camere video (pentru fiecare cadru didactic) în valoare de 250 lei/ buc

De aceste echipamente IT de ultimă generaţie (tabletele au conexiune la internet gratuit timp de 2 ani) vor beneficia toți copiii încadrați în sistemul de învățământ al şcolii din com. Independenţa, indiferent de situația școlară. Ești la școală, grădiniță primeşti tableta și învățământ în materie de tehnologie de ultimă generație. Fără discrimare.”, se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook a Primăriei Independenţa.

Valoarea totală a proiectului a fost de 498129,5 lei, fonduri europene 98 %, contribuție proprie 2%.

„Investind astăzi in copii, investim in viitorul nostru. Cred cu tărie asta! Alte realizări majore în perioada imediat următoare.”

Primar, Gabriel Rădulescu

„Am convingerea sinceră că la momentul actual suntem una din comunele fruntașe din judetul Călăraşi în materie de tehnologia informației în ceea ce privește educația școlară.”

Primar, Gabriel Rădulescu

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat și pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2000 lei.

Ordonanța de urgență inițiată de Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale prevede acordarea acestui ajutor o singură dată, în luna iulie 2022, pentru aproximativ 3.300.000 de pensionari afectați de creșterea prețurilor la utilitățile publice și bunuri de consum, în special hrană, aflați în risc de excludere socială.

Veniturile lunare la care face referire Ordonanța de urgență sunt:

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna iulie 2022;

b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna iulie 2022;

c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite în luna iulie 2022, prin casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale;

d) venituri din indemnizația socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare;

e) venituri din salarii şi asimilate salariilor, raportate în "Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate" al cărei termen de depunere este luna anterioară celei în care se efectuează calculul drepturilor aferente lunii în care se plătește ajutorul financiar. Acesta se acordă doar dacă veniturile cumulate și realizate de aceeași persoană sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

Măsura face parte din Programul guvernamental „Sprijin pentru România”.

Sursa www.mmuncii.ro

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, un act normativ care stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele, finanțarea și instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România, anunță ministrul Cseke Attila.

”Fluxul economic și de persoane nu se oprește la limita unui municipiu. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă este esențială, iar obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local”, a declarat ministrul.

Conform actului normativ, se definește zona metropolitană din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan ca fiind teritoriul din jurul municipiilor, în cadrul căruia se creează relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare. Teritoriul metropolitan se delimitează:

- pentru municipiul București – cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov;

- pentru municipiile reședință de județ – cel mult primele două coroane urbane;

- pentru municipii, altele decât cele reședință de județ – cel mult prima coroană urbană.

Unitățile administrativ-teritoriale membre pot mandata zona metropolitană să exercite în numele lor o serie de atribuții precum: elaborarea, adoptarea, monitorizarea și evaluarea periodică a strategiei integrate de dezvoltare metropolitană, a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și a planului urbanistic general al zonei metropolitane; elaborarea politicii fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton; elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan; promovarea, depunerea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane etc.

Prin acest act normativ, se propune și mecanismul prin care, pentru contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane, impozitul pe venit se virează astfel:

30% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații;

70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.

De asemenea, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.

Pentru a nu afecta funcționarea structurilor existente, zonele metropolitane deja constituite își pot menține delimitarea teritorială actuală, susține ministrul. Elaborarea și adoptarea legii privind zonele metropolitane reprezintă un jalon inclus în componenta 10 – Fondul local din Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma 2. Proiectul de lege adoptat de către Guvern va intra în Parlament, în vederea dezbaterii și aprobării.

Schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri şi unităţi administrativ teritoriale - IMM PROD şi GARANT CONSTRUCT, coordonate de Ministerul Finanţelor, au primit astăzi, 3 iunie a.c., aprobarea Comisiei Europene. Programele se derulează prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi au un plafon total al garanţiilor de 4 miliarde de lei.

"Veşti bune pentru beneficiarii eligibili ai celor două scheme de ajutor de stat. Acordul Comisiei Europene înseamnă practic că cele două programe au devenit operaţionale şi că de luni, 6 iunie, se pot adresa celor 21 de bănci partenere pentru a solicita finanţare. Este un sprijin real pe care Guvernul îl acordă atât mediului de afaceri, cât şi unităţilor administrativ teritoriale pentru încurajarea producţiei autohtone şi a investiţiilor" a anunţat ministrul Finanţelor, dl Adrian Câciu.

Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului IMM PROD este de 268.544.792 lei, aproximativ 54,25 milioane euro, iar plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în 2022 este de 1,5 miliarde lei.

GARANT CONSTRUCT are un buget în valoare de 495.572.822 lei, aproximativ 99,11 milioane euro, cu un plafon total al garanţiilor pentru 2022 de 2,5 miliarde lei.

Programul IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale de până la 90% din valoarea finanţărilor pentru asigurarea lichidităţilor şi pentru investiţiile care încurajează producţia autohtonă, creşterea capacităţii de producţie, reconversia de la intermediere la producţie, digitalizarea activităţii şi alinierea la obiectivele de mediu.

Beneficiarii eligibili sunt IMM-uri, inclusiv start-up-uri, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, forme de organizare a profesiilor liberale care pot desfăşura activităţi de producţie şi care au sediul principal sau secundar într-o zonă urbană.

Programul GARANT CONSTRUCT are două componente - SubProgramul de susţinere a proiectelor de investiţii pentru IMM-urile din sectorul construcţiilor şi SubProgramul de susţinere a proiectelor de investiţii la scară mică pentru UAT-uri, care presupun finanţarea unor activităţi din sectorul construcţiilor.

Obiectivul principal al programului este susţinerea proiectelor privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, investiţii în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediu implementate de IMM-urile din domeniul construcţiilor şi de unităţile administrativ-teritoriale, prin acordarea de garanţii guvernamentale de maximum 90% din valoarea finanţărilor.

Pentru 2022, plafonul total al garanţiilor de 2,5 miliarde lei, se împarte în mod egal între cele două componente.

Beneficiarii eligibili ai SubProgramului de susţinere a proiectelor de investiţii pentru IMM-urile din sectorul construcţiilor sunt IMM-uri, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, forme de organizare a profesiilor liberale, precum arhitecţii şi birourile individuale de arhitectură. SubProgramul de susţinere a proiectelor de investiţii la scară mică dedicat UAT-urilor, respectiv municipiilor, oraşelor şi comunelor are în vedere finanţarea unor activităţi din sectorul construcţiilor şi a proiectelor de mică dimensiune.

Biroul de relaţii cu mass-media

"Bugetul alocat iniţial Componentei 5 - Valul Renovării din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost integral accesat", a anunţat, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. Astfel, pe 30 mai, când s-a încheiat primul apel de proiecte pentru această componentă, fondul de 2,17 miliarde de euro a fost depăşit, iar ministerul a primit 1.437 de cereri de finanţare, în valoare de 2,42 de miliarde de euro.

În data de 1 aprilie, Ministerul Dezvoltării a lansat cel mai mare apel de proiecte, cu cea mai mare finanţare de până acum, pentru tranziţia către un fond construit verde şi rezilient, prin eficientizarea energetică şi asigurarea siguranţei seismice şi la incendiu a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, finanţate prin PNRR şi gestionate de Ministerul Dezvoltării.

Valul Renovării a avut un buget de 2,17 miliarde de euro, iar, prin supracontractarea de 30%, a ajuns la 2,82 miliarde de euro, ceea ce permite eficientizarea energetică a 1.733 blocuri şi 2.600 clădiri publice. Din această sumă, 130 milioane de euro sunt alocate pentru consolidarea seismică a aproximativ 130 de blocuri, iar 230 milioane de euro sunt pentru blocurile din comunităţile expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. De asemenea, 152 milioane de euro sunt destinate consolidării seismice a 325 de clădiri publice.

Investiţiile sunt importante atât din perspectiva scumpirilor de pe piaţa energetică, dar şi pentru mediul înconjurător. Prin lucrările de reabilitare, se vor diminua necesarul aportului energetic şi emisiile de carbon.

"Vom putea economisi energie electrică egală cu producţia anuală a Hidrocentralei Vidraru şi vom diminua emisiile de carbon cu o cantitate egală care poate fi neutralizată de aproximativ 755.000 hectare de pădure", a spus Cseke Attila.

Ministerul Dezvoltării finanţează integral lucrările, iar locatarii şi administraţiile publice locale nu sunt nevoite să asigure cofinanţare. Fiecare judeţ a avut o sumă prealocată, ministerul asigurându-se, astfel, că fiecare comunitate locală are şansa de a se dezvolta.

În următoarea perioadă, cererile vor intra într-un sistem non-competitiv de verificare şi contractare, iar, în cazul în care există necorelări în cadrul cererii de finanţare şi/sau între cererea de finanţare şi documentele suport, ministerul va solicita clarificări pentru ca documentaţiile de contractare să fie corecte şi corelate, astfel încât pe 31 iulie să poată fi finalizată etapa de verificare, a precizat ministrul Cseke Attila.

Acesta a adăugat: "În curând, se vor putea semna primele contracte de finanţare din România prin Valul Renovării din PNRR."

Ministrul a amintit şi că, pe 16 mai, au fost lansate apelurile de proiecte pentru Componenta 10 - Fondul Local din PNRR, cu un buget total de 2,73 miliarde de euro, prin care se vor construi 5.522 de locuinţe pentru tineri şi specialişti din sănătate şi învăţământ, eficiente din punct de vedere energetic, se vor achiziţiona 1.135 de vehicule nepoluante şi 13.200 de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi se vor realiza 1.091 km de piste pentru biciclete şi alte vehicule electrice uşoare la nivel local/metropolitan. Apelurile de proiecte pentru Fondul Local se vor închide pe 30 iunie, a mai spus ministrul.