Judeţul Călăraşi a fost vizitat în săptămâna care tocmai se încheie de o delegaţie de profesori din Franţa. Cei șase membri ai echipei conduse de domnul Jean Bourdin, delegat academic pentru relații europene și internaționale și cooperare din partea Academiei din Amiens - instituție omoloagă Inspectoratului Școlar Județean Călărași - au realizat o activitate de mobilitate de formare profesională Erasmus+ în Călărași cu scopul de descoperire a sistemului educativ românesc și de pregătire a unor parteneriate educative cu școlile românești.
În acest scop, au efectuat vizite în unități școlare din județ, iar unul dintre membrii echipei franceze, Emmanuel Franc, specialist Erasmus+, a susținut prezentări ale acestui program și a coordonat două ateliere de scriere de proiecte Erasmus+, unul în Călărași, iar altul în Oltenița, la care au participat reprezentanți ai diferitelor unități școlare din județ.
Erasmus+ este programul U.E. pentru educație, formare, tineret și sport în Europa. Cu un buget de 14,7 miliarde EUR, oferă unui număr de peste 4 milioane de europeni posibilitatea de a studia, de a se forma și de a dobândi experiență în străinătate.
Erasmus+ își propune să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru creștere economică, locuri de muncă, echitate și incluziune socială, precum și ale cadrului strategic ET2020 pentru educație și formare.
Programul urmărește, de asemenea, să promoveze dezvoltarea durabilă a partenerilor din domeniul învățământului superior și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei UE pentru tineret.
El abordează tematici variate, printre care:
- Reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii
- Promovarea cooperării și a mobilității cu țările partenere ale UE
- Încurajarea participării tinerilor la viața democratică europeană
- Sprijinirea inovării, cooperării și reformei
Făcând un corolar al activităților desfășurate pe parcursul mobilității echipei din Amiens la Călărași, domnul Jean Bourdin a conchis că acestea au fost extrem de interesante și de profitabile pentru ambele părți, franceză și română, în sensul completării schimbului de experiență început prin vizita la Amiens, în luna mai 2019, a unei echipe de profesori din județul Călărași, precum și în sensul identificării unor teme de interes comun și a unor posibile activități sinergice, despre care dumnealui și-a exprimat convingerea că vor constitui baza realizării unor viitoare proiecte comune Erasmus +, prin intermediul cărora școlile și instituțiile din domeniul educației din județul Călărași vor deveni partenere ale celor din academia Amiens, în beneficiul mutual al elevilor și profesorilor din ambele țări.
Prin amabilitatea prof. Corina Diaconu am realizat un interviu, în exclusivitate pentru www.arenamedia.ro, cu domnul Jean Bourdin pe care vi-l prezentăm în continuare:
Mai întâi de toate, bun venit în România! Cu cu ce ocazie la Călăraşi?
Am venit pentru că în luna mai a acestui an am primit o delegaţie de profesori români şi pe parcursul acelei vizite am stabilit să venim în România şi să încercăm să demarăm nişte proiecte.
Aţi dialogat cu colegii dvs. români. Ce ne puteţi spune, aşa în mare, despre învăţământul românesc? Cum “se vede” el din Franţa?
Ceea ce am constatat împreună cu toţi colegii este faptul că provocările cu care se confruntă sistemul de învăţământ românesc sunt aproape aceleaşi cu cele din Franţa. Poate că organizarea învăţământului este diferită însă problemele cu care ne confruntăm, şi care sunt în general europene, sunt aceleaşi.
Care ar fi etapele sau paşii care ar trebui făcuţi pentru consolidarea acestui parteneriat?
Cel mai important din punctul meu de vedere este să se dea viaţă acestor parteneriate. Adică să se realizeze nişte proiecte prin intermediul cărora profesorii din Franţa şi din România, elevii din Franţa şi din România, să lucreze împreună. Etapa următoare este cea care va debuta anul viitor în ianuarie şi se va încheia în martie, când este termenul limită de depunere a proiectelor. Deci în ianuarie se deschide aplicaţia pentru proiecte Erasmus de genul celor pe care am dori să le realizăm împreună şi sperăm că aceste gen de proiecte se vor depune în termenul stabilit prin colaborarea şcolilor din Franţa şi România.
Aveţi concret un astfel de proiect?
Da, de exemplu se propune un schimb de profesori pe domeniul mecanicii auto şi schimburi de elevi. Elevii din România vor merge în Franţa şi cei din Franţa vor veni în România.
Sunt diferenţe între şcolile româneşti şi cele franceze?
În afară de faptul că organizarea este diferită, şcolile din Franţa dispun de mijloace de învăţământ suplimentare faţă de România, este adevărat, dar asta nu rezolvă totul. Nu înseamnă că dacă noi din punct de vedere material suntem mult mai bine dotaţi, suntem superiori din toate punctele de vedere. Am discutat cu colegii români şi am constatat că ne confruntăm cu probleme asemănătoare, de exemplu tendinţa de abandon şcolar, chestiunile legate de hărţuirea minorilor, bullying-ul acesta. Avem şi priorităţi comune cum ar fi de exemplu dezvoltarea durabilă de aceea este şi interesant şi relativ uşor să colaborăm pe parcursul acestor proiecte.
Ar fi bine pentru învăţământul românesc să preia modelul francez?
Consider că în fiecare ţară organizarea învăţământului reflectă istoria şi cultura ţării respective, inclusiv cultura organizaţională şi nu este cazul să preia niciuna dintre ţări total modelul celeilalte ci să ne inspirăm reciproc unii de la ceilalţi. Idei bune sunt peste tot, şi în România şi în Franţa, nu e cazul să afirmăm că francezii au mai multe idei bune decât românii.
Mai aveam o curiozitate, învăţământul francez e politizat? Directorii sunt membrii de partid?
Nu, la noi toate funcţiile sunt obţinute prin intermediul unui concurs, anonim, lucrările sunt secretizate.
La noi, echivalentul inspectoratului este rectoratul pentru că au în subordine şi învăţământul universitar nu numai pe cel preuniversitar din zona respectivă. Rectorul academiei respective este „politic” în sensul că el trebuie să aplice politicile guvernului ţării, dar nu în sensul că aparţine unui partid politic. Sunt şi rectori care au fost în funcţia aceasta timp de 25 de ani, sub diverse guverne respectiv preşedinţi, miniştri şi nu au fost înlocuiţi.
Cât de des se modifică la dumneavoastră Legea învăţământului?
În Franţa, ministrul învăţământului stă cam 3 ani în funcţie şi fiecare ministru de obicei mai face câte o reformă că îşi doreşte să... Dar nu e o reformă completă, nu schimbă de tot legea. Consider că fiind unul atât de complex, sistemul de învăţământ tot timpul trebuie să se adapteze, să se amelioreze practic în funcţie de constatări, de răspunsul la măsurile luate. Dacă s-a constatat că e nevoie să se modifice, atunci se modifică.
Cât de repede, sau cât de uşor credit că s-ar acomoda un profesor român dacă ar merge în Franţa ca să predea acolo?
Sunt convins că există profesori români care activează în Franţa pentru că din punct de vedere cultural şi lingvistic avem similitudini. Durata? Este dificil de estimat pentru că asta depinde de personalitatea fiecăruia însă din punct de vedere al modului de a gestiona o clasă, sau de a preda, există similitudini.
Aveţi un mesaj pentru profesorii din România, din Călăraşi?
Mai întâi aş vrea să mulţumesc Inspectoratului Judeţean Şcolar Călăraşi, în special doamnei Diaconu, pentru organizarea acestei vizite, acestei mobilităţi, pe care o considerăm foarte îmbogăţitoare, în sensul că am aflat foarte multe lucruri interesante. Sperăm să se intensifice relaţiile dintre Academia din Amiens şi Inspectoratul Judeţean Şcolar Călăraşi prin intermediul a cât mai multor proiecte.
