O nouă facilitate a Spațiului Privat Virtual: Eliberarea cazierului fiscal

O nouă facilitate a Spațiului Privat Virtual: Eliberarea cazierului fiscal

Serviciul electronic Spaţiul Privat Virtual oferă contribuabililor înrolați o nouă facilitate: posibilitatea de a solicita şi de a primi, on-line, cazierul fiscal.

Solicitarea se transmite prin intermediul Secțiunii „Solicitări / Eliberare documente / Certificat de cazier fiscal”, prin selectarea CIF/CNP-ului pentru care se dorește eliberarea certificatului şi menţionarea motivului solicitării.

Cazierul fiscal se va regăsi în Secţiunea „Mesaje”.

Reamintim contribuabililor că serviciul Spaţiul Privat Virtual este uşor de accesat, gratuit şi disponibil 24 de ore din 24, atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice sau entităţilor fără personalitate juridică.

Acest serviciu online permite obţinerea informaţiilor fiscale privind situaţia fiscală, depunerea electronică a declarațiilor fiscale şi primirea electronică a documentelor şi a actelor administrativ fiscale. Documentele comunicate prin Spaţiul Privat Virtual au aceeaşi putere juridică, asemenea celor comunicate prin poştă sau la ghişeu.

Instrucţiunile privind înrolarea în SPV sunt disponibile pe site-ul www.anaf.ro, la următorul link

          https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/Inregistrare_persoane_fizice.

Consiliul Concurenţei: Nu există o abordare unitară privind parcările publice cu plată

Consiliul Concurenţei: Nu există o abordare unitară privind parcările publice cu plată

Autorităţile administraţiei publice locale nu au o abordare unitară în ceea ce priveşte înfiinţarea şi administrarea parcărilor publice, astfel încât să crească eficienţa gestionării acestora şi se reducă dezechilibrele dintre numărul autoturismelor şi numărul locurilor de parcare este una dintre concluziile Consiliului Concurenţei, în urma derulării unei analize pe piaţa serviciilor de parcare publică cu plată la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ Braşov, Constanţa, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Craiova.

La nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ analizate, în cinci cazuri (Iaşi, Sibiu, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin şi Târgu Jiu) sunt peste trei autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare, cea mai dificilă situaţie regăsindu-se la Iaşi, cu peste unsprezece autoturisme înmatriculate pe un loc amenajat pentru parcare. Cel mai bine se situază municipiile Timişoara, Braşov şi Piteşti, unde există un loc amenajat pentru parcare pentru mai puţin de două autoturisme înmatriculate.

Autorităţile administraţiei publice municipale înfiinţează, organizează, coordonează, reglementează serviciile publice de parcare, stabilirea amplasamentelor făcându-se împreună cu Poliţia Rutieră.

Astfel, administraţiile publice municipale decid dacă gestionează în mod direct serviciile publice de parcare sau deleagă gestiunea unor operatori (cu capital public, privat sau mixt) prin  negociere directă sau prin licitaţie publică, încasând redevenţă de la aceştia.

În cazul municipiilor reşedinţă de judeţ Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi autorităţile publice municipale gestionează direct parcările publice.

Cu excepţia municipiilor Braşov, Piatra-Neamţ şi Reşiţa – în cazul cărora gestiunea serviciilor de administrare a parcărilor s-a atribuit prin licitaţie publică, în cazul municipiilor Constanţa, Timişoara, Focşani şi Râmnicu Vâlcea, gestiunea serviciilor de administrare a parcărilor s-a atribuit direct unor operatori înfiinţaţi de autorităţile administraţiei publice locale.

Astfel, concurenţa între furnizorii/prestatorii de servicii de parcare se poate manifesta doar cu ocazia derulării procedurilor de achiziție publică pentru desemnarea operatorilor care vor administra parcările.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că, în unele cazuri, durata contractelor de delegare a gestiunii/concesiune pentru servicii de parcare este foarte mare, existând şi posibilitatea de prelungire.

De exemplu, în cazul municipiului Constanţa durata contractului este de 30 de ani, la Timişoara este de 11 ani, prelungit apoi cu încă 5, iar la Reşita de 10 ani.

În municipiul Braşov, parcările publice cu plată sunt exploatate, în baza unei negocieri, de o firmă care exploatează parcările publice cu plată din oraş din anul 2000, deoarece procedura de achiziţie publică iniţiată în 2017, în vederea delegării gestiunii prin concesionare pentru o durată de 10 ani, nu a fost finalizată fiind contestată.

În aceste condiții, pe perioada derulării contractului, piața este închisă pentru concurență. Ca urmare, Autoritatea de concurenţă recomandă autorităţilor publice locale să compatibilizeze contractele şi să le limiteze la o perioadă de 5 ani, încadrându-se astfel în recomandările legale (HG nr. 955/2004) și să evite prelungirea nejustificată a duratei contractului de delegare a gestiunii/concesiune.

În ceea ce privește redevența plătită de operatorii care au preluat gestiunea parcărilor publice cu plată, aceasta variază de la un oraș la altul, fără a exista o formulă obiectivă şi transparentă de calcul al beneficiilor unităţii administrativ teritoriale de pe urma operării serviciului

Astfel, în municipiul Constanţa, pentru bunurile date în administrare, concesionarul Confort Urban SRL datorează o redevenţă anuală reprezentând un procent de 50% din profitul anual aferent activităţii de gestiune şi administrare a domeniului public şi privat, fără a se avea în vedere faptul că, în cazul în care concesionarul nu va realiza profit, acesta nu va avea de plătit nicio redevenţă. De altfel, din datele financiare publice, rezultă faptul că în anii 2014 şi 2016, compania Confort Urban SRL a înregistrat pierderi.

În cazul municipiului Timişoara, concesionarul Drumuri Municipale Timisoara SA datorează pentru bunurile date în administrare, o redevenţă anuală reprezentând un procent de 1 % din cifra de afaceri obţinută din exploatarea obiectului concesiunii. Sumele rezultate din exploatarea sistemului public de parcare se constituie venituri ale concesionarului, acestuia revenindu-i obligaţia de a folosi 50 % din profitul obţinut pentru construirea de noi parcări în municipiul Timişoara. Activităţile de reparaţii şi întreţinere a parcărilor concesionate intră, de asemenea, în sarcina concesionarului.

La Focşani, concesionarul Parking Focşani SA trebuie să achite pentru bunurile date în administrare, o redevenţă anuală în cuantum de 50.000 lei, în patru rate egale trimestriale.

La Râmnicu Vâlcea, concesionarul Pieţe Prest SA trebuie să plătească pentru parcările publice cu plată în administrare, o redevenţă anuală reprezentând un procent de 2 % din veniturile încasate, dar nu mai puţin de 5.000 lei/lună.

La Brașov, sumele încasate drept taxe pentru parcare sunt venituri ale concesionarului, acestuia revenindu-i obligaţia de a plăti o redevenţă lunară în valoare de 35 % din acestea, dar nu mai puţin de 100.000 lei, însă acest contract de concesiune va înceta după finalizarea procedurii de achiziţie publică.

Nivelul redevenţei trebuie să constituie unul dintre criteriile obiective care trebuie să aibă legătură directă cu obiectul concesiunii de servicii şi să garanteze evaluarea ofertelor în condiţii de concurenţă reală. Redevența trebuie să poată fi încasată indiferent de nivelul de profitabilitate al concesionarului.

Parcări de reşedinţă

Parcările de reşedinţă sunt situate la mai puţin de 30 m de imobile, fiind destinate utilizării de către locatarii acestora.

Parcările de reşedinţă sunt, în general, amenajate, exploatate şi întreţinute de autorităţiile administraţiei publice municipale, cu excepţia municipiului Piatra-Neamţ, unde gestiunea parcărilor de reşedinţă a fost atribuită, prin licitaţie publică, companiei Parking SA

De regulă, parcările de reşedinţă, se atribuie câte un loc de parcare pentru fiecare apartament, în schimbul unei taxe locale pentru parcare stabilită prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice municipale. Dacă numărul cererilor depăşeşte suprafaţa disponibilă, se vor organiza licitaţii la care preţul de pornire este reprezentat de tariful de bază stabilit prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice municipale.

Serviciile de parcare de reşedinţă nu sunt reglementate în Craiova. Nici parcările de reşedinţă din Timişoara nu sunt reglementate, însă taxarea staţionării (sistemul TIMPARK), se aplică în perimetre stabilite împărţite în 4 zone tarifare, prin plata unor abonamente/vouchere de parcare.

Parcările de reşedinţă sunt reglementate la nivelul municipiului Constanţa, fiind instituită taxă locală de rezervare pentru fiecare loc de parcare de reşedinţă.

În Cluj-Napoca parcările de reşedinţă se închiriază persoanelor fizice/persoanelor juridice în schimbul plăţii unor abonamente anuale parking-uri pentru riverani.

Un sistem similar se aplică şi în municipiul Iaşi, unde parcările de reşedinţă se închiriază în urma unei licitaţii publice cu strigare către persoane fizice/juridice pe bază de contract cu durata de valabilitate de 1 an, cu posibilitatea reînnoirii. Preţul de pornire la licitaţie este stabilit prin hotărâre de consiliu local.

O particularitate a sistemului de parcare de reşedinţă din municipiile Constanţa, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Reşiţa şi Focşani este că în intervalul orar 8.00 – 17.00, de luni până vineri, locurile de parcare de reşedinţă libere pot fi folosite de toţi participanţii la trafic.

În mod similar, taxarea utilizării parcărilor cu plată se face doar în intervalul orar 8.00 – 16.00 în municipiile Iaşi şi Drobeta Turnu – Severin şi în intervalul orar 7.00 – 18.00 în  municipiile Oradea şi Târgu-Jiu, de luni până vineri, în afara acestor programe de taxare, acestea putând fi exploatate în regim liber.

Aşadar, în afara unor programe de taxare reglementate la nivel local, locurile amenajate pentru parcare, indiferent de natura acestora, respectiv publice cu plată ori de reşedinţă,  pot fi exploatate în regim liber, fiind la dispoziţia beneficiarilor acestor servicii.

Această soluţie de reglementare poate constitui o modalitate de optimizare a utilizării locurilor amenajate pentru parcare existente.

Raportul privind piaţa municipală a serviciilor de parcare cu plată poate fi consultat pe pagina web a instituţiei: www.consiliulconcurentei.ro.

Consiliul Concurenţei este interesat în obţinerea de sugestii și propuneri. Acestea pot fi transmise prin e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau prin poştă la următoarea adresă: Consiliul Concurenţei, Piaţa Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp D1, sector 1, Bucureşti, cod poştal 013701, Oficiul Poştal nr. 18,  timp de 30 de zile.

Septembrie 2019

Biroul de Presă

Peste 4,66 milioane pensionari, înregistraţi, în iunie, în sistemul de asigurări sociale de stat din România

Peste 4,66 milioane pensionari, înregistraţi, în iunie, în sistemul de asigurări sociale de stat din România

Un număr de 4.668.465 pensionari era înregistrat la finele lunii iunie 2019 în sistemul de asigurări sociale de stat din România, în scădere cu 1.073 de persoane faţă de luna precedentă, iar pensia medie în cazul acestora a fost de 1.188 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.571.694 persoane, dintre care 1.989.960 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.347 de lei.

Pensie anticipată au primit, în iunie 2019, un număr de 19.183 persoane (1.433 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 88.201 de persoane (1.029 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 508.226 persoane (pensie medie de 627 lei), dintre care 47.471 persoane pentru gradul I de invaliditate (504 lei, pensie medie).

În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 480.882 persoane (618 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 279 pensionari (290 de lei pensie medie).

Sursa www.agerpres.ro

Călăraşi / 10 focare de pestă porcină în 5 localităţi        

Călăraşi / 10 focare de pestă porcină în 5 localităţi        

Pe teritoriul judetului Calarasi la data de 24 iulie 2019 evolueaza pesta porcina africana (PPA)  in 10 exploatatii nonprofesionale de suine astfel:

  • 2 focare in comuna Perisoru – sat Marculesti si fosta ferma Prodasem Jegalia
  • 2  focare in Dorobantu, comuna Dorobantu
  • 2 focare in Varasti, comuna Dorobantu
  • 1 focar in Bogata, comuna Gradistea
  • 3 focare in Ciocanesti
  • Pentru o perioada de 45 zile de la actiunea de dezinfectie finala in exploatatiile declarate focar de PPA, respectiv pe teritoriul localitatilor: Perisoru, Tudor Vladimirescu Constantin Brincoveanu, Drajna Noua, Gradistea, Rasa, Bogata, Cunesti, Ciocanesti, Dorobantu, Varasti , Manastirea, Sultana, Coconi, Chiselet, Ulmu, Bosneagu, Faurei, Independenta, Alexandru Odobescu, este interzisa miscarea suinelor, produselor si subproduselor, a gunoiului de grajd provenite de la suine prezente in exploatatiile din localitatile mentionate
  • Miscarea animalelor din celelate specii va fi efectuata doar cu acordul DSVSA Calarasi in baza notificarii medicului veterinar de libera practica de la nivelul localitatii.

DSVSA Calarasi, atentioneaza crescatorii de suine asupra respectarii prevederilor Ord ANSVSA nr 20/2018 privind  detinerea in gospodariile populatiei a unui numar limitat de suine, cu respectarea conditiilor de biosecuritate prevazute de Ord ANSVSA nr 20/2018, astfel:

  • Pana 5 capete suine la ingrasat doar pentru consum familial
  • Pana la 20 capete suine  si peste 20 capete suine, proprietarului ii revine obligatia declararii activitatii si inregistrarea sanitara veterinara la DSVSA Calarasi si la Registrul Oficiului Comertului Calarasi;

Obligatoriu, suinele detinute vor fi  identificate prin crotaliere si declarate la medicul veteinar de libera practica din localitate si la Primarie pentru inregistrarea la Registrul Agricol.

In cazul nerespectarii masurilor mai sus mentionate, vor fi aplicate sanctiouni contraventionale in baza HG 984/2005, cu modificari, in valoare de pana la 2400 lei.

Pentru limitarea raspandirii virusului pestei porcine africane:

Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor cinegetice, precum și pe suprafața gropilor de gunoi și în raza acestora, în scopul evitării contactului cu porcii mistreți.

Se interzice accesul porcinelor domestice pe suprafața efectivă a fondurilor cinegetice.

Se interzice  în hrana suinelor iarbă, lucerna culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi;

La  iesirea din sole, tarlale cu cereale si sau legume fiecare mijloc auto /combina cereale / tractor/ utilaj hipo va fi dezinfectat cu solutii DDD

In  cazul in care constatati prezenta de cadavre de porci domestici si/sau mistreti, chiar cadavre in putrefactie aruncate pe gropi de gunoi si/sau alte locuri (canale, diguri, sole si tarlale agricole, anuntati in regim de urgenta DSVSA Calarasi : 0242/313676 si Primaria de pe raza localitatii

PENTRU ORICE SUSPICIUNE DE BOALĂ TREBUIE ANUNȚAT IMEDIAT MEDICULUI VETERINAR DE LIBERĂ PRACTICĂ CONCESIONAR SAU DSVSA CALARASI

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Dr Viorel BUCUR

Peste 100 kg peşte, transportate ilegal, depistate de poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului P.F. Olteniţa

Peste 100 kg peşte, transportate ilegal, depistate de poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului P.F. Olteniţa

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Giurgiu - S.P.F. Olteniţa au depistat doi cetățeni români care transportau în portbagajul autoturismului în care se aflau, peste 100 kg peşte, fără a avea documente de provenienţă.

În data de 20.07.2019, în jurul orei 05.30, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Olteniţa, judeţul Călăraşi, au desfăşurat acţiuni specifice pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol.

Astfel, s-a procedat la oprirea unui autoturism pe raza comunei Dorobanţu, judeţul Călăraşi, iar în portbagaj poliţiştii de frontieră au descoperit cantitatea totală de 113 kg peşte din specii diferite, fitofag şi plătică. În maşina în cauză se aflau doi bărbaţi, în vârstă de 28, respectiv 48 de ani care nu deţineau documente de provenienţă pentru marfa transportată.

Cei doi au declarat că au achiziţionat peştele de la diferite persoane care pescuiau în zonă şi intenţionau să îl comercializeze pentru a obţine profit în mai multe localităţi de pe raza judeţului Călăraşi.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui şi altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori produselor din peşte,  faptă prevăzută şi pedepsită de art. 64, lit. h din OUG nr. 23/2008, modificată de Legea nr. 187/2012.

Imaginile pot fi accesate pe site-ul www.politiadefrontiera.ro

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.