La propunerea Ministerului Sănătăţii, Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România

Strategia de vaccinare a fost elaborată de către Comitetul Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, organism interministerial în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea Prim-ministrului.

Documentul stabileşte viziunea, principiile şi modul de acţiune pentru administrarea în România a vaccinurilor anti COVID-19 autorizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi are la bază atât analiza situaţiei de la nivelul naţional şi european a răspândirii SARS-CoV-2, cât şi analiza situaţiei cazurilor grave şi respectiv a mortalităţii generate de COVID-19.

Strategia îşi propune, ca obiective generale, asigurarea unui mediu favorabil vaccinării, ca politică eficace de prevenţie COVID 19 la nivelul populaţiei României , dar şi crearea premizelor de operaţionalizare a activitatii de vaccinare anti Covid 19 la nivel populaţional, ca parte integranta a programului naţional de vaccinare.

"Scopul nostru este acela de a asigura accesul la vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi limitarea pandemiei de COVID-19 pe teritoriul ţării", a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii

Strategia stabileşte întregul proces şi lanţ de vaccinare împotriva SARS-CoV-2, de la principiile generale, până la organizarea vaccinării, depozitarea vaccinurilor, păstrarea lanţului de frig, monitorizarea siguranţei şi eficacităţii şi managementul deşeurilor. Aceasta propune linii generale care vor sta la baza strategiei de comunicare a campaniei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 din România.

Noi reglementări privind sporul pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase de care beneficiază personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar implicat în gestionarea cazurilor Covid-19, în perioada stării de urgenţă şi a celei de alertă.

La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat două acte normative în urma cărora, pe durata stării de alerta, personalul din unităţile sanitare şi serviciile de ambulanţă publice beneficiază de sporuri pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase.

Este vorba despre Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate şi asistenţă socială" şi Ordonanţa de Urgenţă privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătăţii cauzate de evoluţia răspândirii infecţiilor determinate de virusul SARS-Cov-2.

Hotărârea de Guvern prevede pentru perioada stării de alertă şi a celei de urgenţă, acordarea sporului pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase în procent de la 75% până la 85% din salariul de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din spitalele unităţile sanitare publice sau din structurile acestora, după caz, inclusiv pentru personalul de specialitate din structurile paraclinice medico-sanitare, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 pe perioada stării de urgenţă şi alertă.

De asemenea, in aceeaşi perioadă, personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar din serviciile de ambulanţă publice va beneficia de un spor în procent de 80%.

Mai mult, acordarea acestui spor se realizează fara eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare a locurilor de muncă emise de către autorităţile abilitate în acest sens.

Conform Ordonanţei de Urgenţă, sporurile pentru condiţiile de muncă periculoase nou stabilite se vor plătit atât din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, cât şi de la bugetul de stat.

De asemenea, actul normativ prevede că, în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către cabinetele medicilor de familie, casele de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală pot aplica sancţiuni graduale, începând cu avertisment la prima constatare, diminuarea contractului cu 5% la a doua constatare şi 10% la cea de-a treia.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lansează Programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ, finanţat din Fondul pentru Mediu. Prin acest program şcolile şi grădiniţele din România pot fi izolate termic şi eficientizate energetic.

"Investim, din Fondul pentru Mediu, 384 de milioane de lei în aceste clădiri, în care copiii noştri petrec foarte mult timp. Vrem să fie bine izolate, călduroase, plăcute şi sănătoase. Aceşti bani ne permit să eficientizăm energetic peste 400 de şcoli din România. Eficienţa energetică a şcolilor sau grădiniţelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie şi scad costurile cu utilităţile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor şi a elevilor este mult mai în siguranţă datorită calităţii aerului din interior care poate stimula performanţa elevului cu până la 15%. Nu mai punem la socoteală că din cele peste 7.000 de unităţi de învăţământ din ţară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt crează o mare presiune pe păduri. Mi-aş dori ca în maxim 3 ani să nu mai avem în România şcoli sau grădiniţe care să fie încălzite cu sobe pe lemn" - a afirmat ministrul Mircea Fechet.

Programul va finanţa primăriile cu 90% din valoarea acestor investiţii pentru unităţile de învăţământ, respectiv cu sume cuprinse între 1.500.000 de lei pentru localităţile cu până la 5.000 de locuitori şi 3.000.000 de lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori.

Activităţile concrete ce vor putea fi finanţate prin program sunt lucrări de construcţii şi instalaţii precum: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii, a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare şi/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior, de reabilitare/ modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri, instalarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri etc.

De remarcat faptul că un astfel de proiect va produce o scădere a facturii la energie cu 45% - 65%, ceea ce înseamnă că la fiecare 1 euro investit în acest domeniu se economisesc 3 euro, deci eficienţa energetică este una din cele mai rentabile metode de combatere a schimbărilor climatice.

Pentru a putea accesa finanţarea, o Unitate Administrativ Teritorială (UAT) trebuie să aibă îndeplinite obligaţiile de plată a taxelor, impozitelor şi amenzilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor legale în vigoare. De asemenea, trebuie să asigure contribuţia proprie necesară implementării proiectului.

Programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ are drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului anual de energie primară. Solicitanţi eligibili sunt UAT-urile organizate la nivel de comună, oraş sau municipiu, inclusiv subdiviziunile municipiului Bucureşti.

Criteriile de eligibilitate vizează, printe altele, aspecte precum:
- Clădirea/ansamblul de clădiri pentru care se depune cerere de finanţare nu a mai beneficiat de finanţare publică în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanţare şi nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanţare pentru aceleaşi lucrări de intervenţie/activităţi aferente operaţiunii care sunt realizate asupra aceleiaşi infrastructuri/aceluiaşi segment de infrastructură, potrivit declaraţiei pe propria răspundere din cererea de finanţare;
- Clădirea/ansamblul de clădiri nu se încadrează în clasa I de risc seismic, respectiv clădire cu risc ridicat de prăbuşire, sau în clasa II de risc seismic respectiv clădire care sub efectul cutremurului poate suferi degradări structurale majore;
- Clădirea/ansamblul de clădiri a/au fost construite înainte de anul 2000;
- Deţine un document strategic relevant precum: un plan de acţiune privind energia durabilă, o strategie de reducere a emisiilor de CO2 sau o strategie locală/judeţeană în domeniul energiei.


Direcţia de Comunicare, Transparenţă şi IT

În ședința de Guvern din data de 18 noiembrie 2020 a fost adoptată Hotărârea pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 740/2017 privind acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători și altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor și legumelor.

Completările aduse prezentului act normativ permit organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor, care derulează un program operațional, ca în anul 2020 să își gestioneze fondurile, în special în cazul în care și-au modificat programele operaționale, prin mărirea limitei asistenței financiare din partea Uniunii Europene de la 50 % la 70 % din cheltuielile efective suportate.

Din cauza pandemiei generată de COVID-19, organizațiile de producători recunoscute din sectorul fructelor și legumelor se confruntă cu dificultăți în punerea în aplicare a programelor operaționale aprobate. În acest context, unele dintre acțiunile și măsurile aprobate în cadrul programelor nu vor putea fi implementate în anul 2020 și, prin urmare, o parte din fondurile operaționale nu vor fi cheltuite. Alte organizații de producători recunoscute din sectorul fructelor și legumelor își modifică programele operaționale în vederea realizării unor acțiuni și măsuri de combatere a pandemiei de COVID-19, cum ar fi cele de gestionare a crizelor.

Astfel, pentru a garanta faptul că organizațiile de producători recunoscute din sectorul fructelor și legumelor sunt în măsură să-și gestioneze fondurile, a fost adoptat Regulamentul Delegat 2020/1275 al Comisiei Europene din 6 iulie 2020.

Adoptarea acestui regulament a impus completarea corespunzătoare a legislației naționale, respectiv a art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 740/2017 privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.

Precizăm că beneficiarii acestei măsuri sunt organizațiile de producători recunoscute din sectorul fructe legume care au în implementare un program operațional derulat prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În prezent, în România, există 23 de organizații de producători din sectorul fructelor și legumelor,  recunoscute potrivit legislației în vigoare, dintre care 5 derulează programe operaționale prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.