Fl. Cîțu, despre renunțarea la purtatul măștii: Aş aştepta 1 august pentru acest lucru. Depinde cum se mişcă lucrurile

Fl. Cîțu, despre renunțarea la purtatul măștii: Aş aştepta 1 august pentru acest lucru. Depinde cum se mişcă lucrurile

Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat marţi că s-ar putea renunţa la obligativitatea privind purtarea măştii în aer liber abia după data de 1 august, dar a precizat că şi acest lucru depinde de ritmul în care se desfăşoară imunizarea populaţiei.

"Deocamdată nu. Aş aştepta 1 august pentru acest lucru. Depinde cum se mişcă lucrurile, dar aş vrea să ne uităm la 1 august pentru renunţatul măştii. Aţi văzut că şi în Israel s-a anunţat după ce s-a ajuns la 60% aproape (persoane vaccinate - n.r.). Deci este clar că acolo este un nivel unde am putea să discutăm despre aşa ceva", a afirmat premierul.

Cum ne-om descurca cu masca pe față în luna lui cuptor când temperaturile sar și de 35 grade...nici măcar Cîțu nu e în stare să dea un răspuns demn de hramul pe care-l poartă!

 

D. Barna: România nu va beneficia de fonduri europene prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) pentru sistemul de irigaţii

D. Barna: România nu va beneficia de fonduri europene prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) pentru sistemul de irigaţii

România nu va beneficia de fonduri europene prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) pentru sistemul de irigaţii, a declarat, miercuri seară, vicepremierul Dan Barna.

Acesta a precizat la TVR 1 că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat la Bruxelles proiectul PNRR, însă Comisia Europeană a solicitat modificarea acestuia.

"În cadrul discuţiilor şi negocierilor avute în cadrul coaliţiei cu cei trei parteneri, am căzut de acord asupra unei forme de propuneri a PNRR cu care colegul nostru Cristian Ghinea a fost la Bruxelles, a discutat acolo cu oficialii europeni, cu comisarii pe acest subiect. Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeană a spus: „Cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta”. Noi avem trei miliarde pentru irigaţii. Au zis că nu este o reformă care ajută la rezilienţă după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID şi unele teme sunt acceptate, alte teme... Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au zis că e alocarea prea mare şi sunt dispuşi să dea sume mai mici", a afirmat Barna.

El a subliniat că pentru irigaţii vor fi alocate fonduri din bugetul naţional sau din fondurile structurale pe agricultură.

Potrivit lui Barna, până la jumătatea lunii mai va fi realizată "o formă consolidată" a proiectului PNRR, care va fi supusă aprobării Comisiei Europene.

E. Dumitru: Prin Programul Național de Redresare și Reziliență al României, din cei 3,4 miliarde de euro care vor fi investiți pentru refacerea sistemului de amenajări funciare, 550 de milioane de euro revin județului Călărași!

În timpul campaniei electorale pentru parlamentarele din decembrie 2020, mai exact pe 28 noiembrie, actualul deputat PNL de Călărași, Emil Dumitru, pe atunci secretar de stat în cadrul MADR posta pe Facebook că „Prin Programul Național de Redresare și Reziliență al României, din cei 3,4 miliarde de euro care vor fi investiți pentru refacerea sistemului de amenajări funciare, 550 de milioane de euro revin județului Călărași! Cu acești bani va fi reabilitat TOT sistemul de irigații și desecare din județ, în perioada 2021-2026. 13 amenajări de #irigații și 13 amenajări de #desecare vor fi din nou funcționale pentru ca agricultura călărășeană să nu mai fie meteodependentă. Venim cu soluții pentru fermierii călărășeni!”

Și acum ce facem boss? Cum-necum ai luat voturile călărășenilor îmbrobodindu-i mai ales pe fermieri cu promisiuni deșarte.

Nu-i departe ziua aia când o să constate fiecare că PNRR-ul pe care-l pomerniți din sculare până în culcare nu-i decât un mare...fâs!

dumitruagriculturaPNRR

MIPE propune autorităților locale o soluție flexibilă pentru proiectele de infrastructură de apă și apă uzată

MIPE propune autorităților locale o soluție flexibilă pentru proiectele de infrastructură de apă și apă uzată

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, viceprim-ministrul Dan Barna, secretarul de stat Cristian Roman și directorul general al Autorității de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Oana Arat, au discutat marți, 20 aprilie, cu reprezentanții autorităților locale și operatorilor de apă la nivel local și regional.

La întâlnire a fost prezent și președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță care a menționat pe pagina personală de Facebook “Particip, la această oră, la întâlnirea de lucru coordonată de domnul Cristian Ghinea, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, având ca scop accelerarea procesului de pregătire a Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată pentru aria de operare a operatorului regional în județele Călărași și Ialomița (POIM). Identificăm măsuri necesare finalizării cererii de finanțare, stadiul de pregătire a documentației fiind unul avansat.

Subiectul principal discutat a fost acela al proiectelor aflate în pregătire pentru finanțarea în cadrul POIM 2014-2020, cu scopul de a găsi și agrea soluții pentru accelerarea procedurilor, astfel încât proiectele să ajungă cu bine la final.

„Vă propunem astăzi o soluție flexibilă, care va permite proiectelor să avanseze mai rapid și mai eficient. Este vorba despre posibilitatea de a încheia contractele de finanțare cu o clauză rezolutorie, adică să puteți demara unele proceduri de licitații, cele despre care știți sigur că vor atinge un nivel suficient de matur care să permită începerea implementării proiectelor cât mai urgent, înainte de aprobarea finală de la nivelul Comisiei Europene”, le-a transmis ministrul Cristian Ghinea reprezentanților locali.

Reacțiile participanților cu privire la această propunere au fost pozitive, așadar ministrul Cristian Ghinea a adăugat că MIPE va pregăti un Memorandum în Guvern pentru ca soluția să poată fi aplicată cât mai rapid.

Desigur, această flexibilitate vine și cu unele riscuri care vor trebui gestionate eficient și, în acest sens, secretarul de stat Cristian Roman a explicat: „În calitate de coordonator al acestui program operațional, doresc să asigur partenerii că echipa MIPE îi va sprijini permanent în orice situații punctuale legate de implementarea proiectelor. În plus, îi vom susține și pentru a obține finanțare pe viitoarele programe din perioada 2021-2027”.

Un alt subiect abordat a fost cel al posibilității de fazare a unor proiecte care nu se vor putea încheia până în anul 2023, în cadrul actualului program operațional. „Trebuie să ne gândim chiar în acest moment dacă putem să etapizăm unele proiecte, pentru a evita situațiile în care pot să nu primească aprobare, din cauza riscului de nefinalizare la timp. În tot acest proces există riscuri de ambele părți, dar suntem o echipă, trebuie să găsim soluții împreună și cu acest mesaj pornim la drum”, a transmis directorul general al Autorității de Management pentru POIM, Oana Arat.

La întâlnire a participat și Viceprim-ministrul Dan Barna, care a subliniat: „Proiectele de dezvoltare a rețelelor de apă și apă uzată la nivelul județelor sunt și s-au dovedit de-a lungul timpului pe cât de necesare pentru creșterea nivelului de trai al populației, pe atât de complexe. Având o legislație insuficient aliniată și foarte stufoasă, au apărut de-a lungul anilor foarte multe blocaje legate de detalii de natură tehnică, economică și instituțională și chiar dificultăți privind asigurarea resurselor financiare, iar acest minister a făcut un efort constant pentru ca proiectele să beneficieze de sumele importante ce sunt disponibile în acest sector. În această cheie trebuie privită și întâlnirea de astăzi”.

POIM 2014-2020 are o alocare totală de 9,1 miliarde euro.

Alocarea totală pentru proiectele de apă și apă uzată este de 2,6 miliarde euro. POIM 2014-2020 include 45 de proiecte noi de apă și canalizare, dintre care:

25 de proiecte noi de investiții sunt contractate și se află în implementare, în valoare eligibilă de 5,1 miliarde euro

20 de proiecte noi se află în diferite stadii de pregătire.

Rata de contractare a proiectelor din acest domeniu, pe POIM 2014-2020, este de 160%.

Guvernul a aprobat prelungirea stării de alertă pe teritoriul României cu 30 de zile, începând cu data de 13 aprilie

Guvernul a aprobat prelungirea stării de alertă pe teritoriul României cu 30 de zile, începând cu data de 13 aprilie

Guvernul a aprobat prelungirea stării de alertă pe teritoriul României cu 30 de zile, începând cu data de 13 aprilie, stabilind ca elemente de noutate, printre altele, anumite relaxări în privinţa circulaţiei de noapte în contextul Paştelui Ortodox şi a sărbătorilor dedicate Ramazanului.

Astfel, într-una din anexele la hotărârea Executivului se prevede ridicarea carantinei de noapte în perioada 1 mai - 2 mai, în intervalul orar 20,00 - 5,00, pentru deplasarea şi participarea la slujbele religioase din Noaptea de Înviere a Paştelui Ortodox.

De asemenea, în zilele de 23 şi 30 aprilie, în toate localităţile, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, îşi pot organiza şi desfăşura activitatea în intervalul orar 5,00 - 20,00.

Totodată, enoriaşii musulmani au permisiunea de a se deplasa în afara locuinţei/gospodăriei, în perioada 8 mai - 9 mai, în intervalul orar 20,00 - 5,00, pentru a participa la sărbătoarea religioasă specifică lunii Ramazan.

Tot ca element de noutate, prin hotărâre s-a stabilit limitarea gradului de ocupare a structurilor de cazare din staţiunile litorale la cel mult 70% din capacitatea maximă a acestora. Este vorba despre zona Mamaia Nord, Năvodari, Mamaia şi Mamaia-Sat, Constanţa, Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Tuzla, Costineşti, Neptun-Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche.

Sursa www.agerpres.ro

Guvernul a aprobat Normele metodologice ale Programelor IMM Invest, IMM Factor și IMM Leasing

Guvernul a aprobat Normele metodologice ale Programelor IMM Invest, IMM Factor și IMM Leasing

În ședința de astăzi, 7 aprilie 2021, Guvernul României a aprobat Normele metodologice ale Programelor IMM Invest, IMM Factor și IMM Leasing, precum și Schema de minimis aferentă Programului IMM Leasing, pentru asigurarea resurselor financiare necesare întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor afiliate, depășirea crizei generate de actualul context economic, menținerea locurilor de muncă și asigurarea continuității activității.

În ceea privește Programul IMM Invest, a fost eliminată principala constrângere a beneficiarilor în accesarea creditelor, și anume lipsa garanțiilor și crearea necesarului de lichiditate financiară.

Plafonul de garantare pentru acest program, aferent anului 2021, este de 15 mld. lei, din care pentru Subprogramul AGRO IMM Invest plafonul este de 1 mld. lei.

Totodată, prin normele metodologice sunt stabilite acordarea de facilități și fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, prin Subprogramul Agro IMM Invest, prin extinderea categoriei beneficiarilor eligibili, precum și acordarea grantului care constă în subvenționarea în procent de 100% a dobânzii aferente creditelor acordate beneficiarilor pe o perioadă de 8 luni de la data acordării creditului, subvenționarea integrală a comisionului de administrare și a comisionului de risc pe toată perioada de valabilitate a garanției şi o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate. Componenta nerambursabilă se acordă în termen de 1 an de la data solicitării transmise la Ministerul Finanțelor de către FNGCIMM pe baza Deciziei de plată, în funcție de utilizarea creditului garantat.

În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar ce aplică în cadrul Subprogramului Agro IMM Invest, se acordă o perioadă de grație de maximum 24 de luni, rambursarea creditelor efectuându-se în cel puțin 2 rate pe an, pentru rambursarea principalului, iar pentru celelalte categorii de beneficiari eligibili în cadrul Programului IMM Invest perioada de grație este de maximum 18 luni la rambursarea principalului, la începutul perioadei de creditare.

În cazul Programului IMM Factor, se pot accesa granturi în limita cumulului rezultat din valoarea integrală a comisionului de risc și a celui de administrare şi din valoarea rezultată prin aplicarea unui procent de 50% la valoarea dobânzilor, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 800.000 euro per întreprindere.

Plafonul total al garanțiilor pentru anul 2021 este de 1 mld. lei, iar normele metodologice aprobate stabilesc costul total al finanțărilor acordate în cadrul Programului, compuse din:

  1. a) rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,5 % pe an. Această marjă include dobânda, comisionul de factoring, precum și orice alt comision perceput de finanțator;
  2. b) un alt cost îl reprezintă comisionul de risc – comisionul datorat Ministerului Finanțelor de către beneficiarul Programului;
  3. c) comisionul de administrare – comisionul datorat FNGCIMM de către beneficiarul Programului pentru întreaga perioadă de valabilitate a garanției.

De asemenea, sunt reglementate activitățile desfășurate de către beneficiari care nu pot fi garantate în cadrul Programului.

Pentru Programul IMM Leasing de echipamente și utilaje s-a aprobat un plafon al garanţiilor care pot fi emise în anul 2021 în valoare de 2 miliarde lei, respectiv echivalentul subvenţiei brute al ajutorului sub formă de garanţii aferent acestui plafon, în valoare de 50,9 milioane lei.

Ministerul Finanțelor subvenționează dobânzile aferente finanțărilor de tip leasing financiar în procent de până la 50% , pe o perioadă de 8 luni de la data acordării finanțării, comisionul de administrare şi comisionul de risc în procent de 100% (costuri de garantare - finanțare) în cadrul unei scheme de ajutor de minimis asociată acestui program.

MF reglementează prin Normele de aplicare excluderea din marjă (3,5%) a dobânzii aplicate pentru prefinanțare, având în vedere faptul că avansul nu este parte componentă a finanțării garantate de stat și prelungește valabilitatea schemei de ajutor de minimis pentru angajamentele legale încheiate până la 31 decembrie 2021 și până la 31 octombrie 2022 perioada până la care se pot face plăți în cadrul acestei scheme.

Este creată posibilitatea înscrierii în Program și a altor finanțatori, prin menținerea și pentru acest an a alocării pro-rata de către FNGCIMM a plafonului de garantare finanțatorilor participanți în Program, în baza solicitărilor formulate de către aceștia.

Free Joomla templates by Ltheme