România poate fi între primele ţări din Uniunea Europeană care implementează o soluţie privind creşterea preţurilor materialelor de construcţii, a anunţat, după şedinţa de Guvern, ministrul dezvoltării, Cseke Attila. Ministerul a propus astăzi Executivului, în primă lectură, un proiect de Ordonată de Urgenţă în acest sens.

Ministrul dezvoltării a subliniat: actul normativ de pe agenda de astăzi a Guvernului propune nu doar o soluţie temporară, ci una pe termen lung. Astfel, proiectul de OUG, conform datelor oficiale publicate periodic de Institutul Naţional de Statistică, propune o soluţie privind modificarea preţurilor materialelor de construcţii, în mod dinamic, inclusiv o eventuală micşorare a acestor preţuri.

Actul normativ poate intra în vigoare după o eventuală decizie a Guvernului în acest sens şi la 30 de zile după publicarea sa în Monitorul Oficial.

Ministrul dezvoltării a atras atenţia: după intrarea în vigoare a noilor prevederi, executanţii construcţiilor cu finanţare publică pot cere primăriilor încheierea unui act adiţional la contract, pe baza căruia facturile pot include, în locul preţului materialelor de construcţii stabilite în contractul iniţial, preţuri care iau în calcul statisticile oficiale ale INS. Dacă astfel apar costuri suplimentare, în cazul proiectelor cu finanţare naţională, autorităţile locale pot depune cereri la Ministerul Dezvoltării pentru acoperirea acestora - a conchis Cseke Attila.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,7 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi 2,4 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat.

La acestea se poate adăuga suma de 360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 4,06 miliarde lei, este cu 1,205 miliarde de lei sub cea programată în iulie 2021 (5,265 miliarde lei) şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului, MF a programat în data de 5 august prima emisiune de certificate cu discount, în valoare de de 600 milioane de lei, cu scadenţa în 26 ianuarie 2022, şi pe 26 august pe cea de-a doua, în valoare de 700 de milioane de lei, cu scadenţa în 27 iulie 2022.

De asemenea, pe parcursul lunii vor fi lansate şapte emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 2,4 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (360 milioane de lei în total).

Emisiunile vor fi de 400 de milioane de lei (patru emisiuni), 300 milioane de lei (două emisiuni) şi 200 milioane lei (o emisiune).

Sursa www.agerpres.ro

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Guvernul a alocat, în şedinţa de astăzi a Executivului, 630 milioane de lei, sumă care poate fi împrumutată autorităţilor locale, pentru a asigura prefinanţarea şi contribuţia proprie la investiţiile cu finanţare europeană sau naţională, a arătat ministrul Cseke Attila.

Ordonanţa de urgenţă este menită să asigure dezvoltarea localităţilor cu finanţare europeană şi naţională, fondurile necesare acoperirii cheltuielilor până în momentul decontării facturilor şi să prevină pierderea investiţiilor din cauza lipsei contribuţiei proprii, a subliniat ministrul. Sumele vor fi acordate sub forma unor împrumuturi din Trezoreria Statului, cu o dobândă preferenţială.

Cseke Attila a declarat: Guvernul României susţine, prin aceste resurse financiare, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii. Administraţiile locale vor putea accesa împrumuturi şi pentru investiţii prin programe naţionale şi chiar pentru finanţarea investiţiilor publice locale, un lucru care ar putea duce la deblocarea multor proiecte aflate, astăzi, în aşteptare.

Ordonanţa de Urgenţă prevede, pentru aceste împrumuturi, o dobândă cu până la de două ori mai favorabilă faţă de valorile de pe piaţa bancară. Astfel, dobânda va fi calculată după valoarea ROBOR din ultimele 3 luni (1,52% în momentul de faţă), la care se adaugă o marjă de 1% până la 1,5%, în funcţie de perioada de rambursare contractată, de până la 3 ani, respectiv de până la 5 ani.

"Printre priorităţile noastre pe termen mediu, 2021-2024, se află creşterea ritmului de absorbţie a fondurilor europene şi încurajarea participării directe a autorităţilor locale din România la programe europene. De aceea, posibilitatea accesării de împrumuturi la dobândă mică din Trezoreria Statului este esenţială pentru dezvoltare, în ansamblul ei", a conchis ministrul dezvoltării.

UAT-urile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, împrumuturi din venituri din privatizare, termenul limită fiind 1 noiembrie 2021. Solicitările vor fi depuse la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, administraţiile judeţene ale finanţelor publice, pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, la finele primelor cinci luni din 2021, la aproximativ 527,5 miliarde de lei, faţă de 526,7 miliarde de lei, după primele patru luni, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Raportat la PIB, datoria guvernamentală a scăzut la 49,7% din PIB la sfârşitul lunii mai, de la 49,9% din PIB la finalul lunii aprilie.

Datoria pe termen mediu şi lung se cifrează la 510,9 miliarde de lei iar cea pe termen scurt la 16,5 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 447,276 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 72,43 miliarde de lei.

O sumă de 249,2 miliarde de lei este datorie guvernamentală în lei, 235,9 miliarde de lei reprezintă datorie guvernamentală în euro şi 40,8 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.

Conform datelor MFP, datoria externă a administraţiei publice se cifrează la 266,1 miliarde de lei (25,1% din PIB), din care 261,5 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,6 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 511,8 miliarde de lei, din care 495,3 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale este contractată în lei (237,5 miliarde de lei) şi euro (231,9 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,73 miliarde de lei, la finele lui mai 2021, din care 15,71 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

sursa www.agerpres.ro