Instituția Prefectului – Județul Călărași informează că, astăzi, 10.12.2021, incidența cumulată a cazurilor de COVID-19 la nivelul Județului Călărași în ultimele 14 zile este de 0,58 la 1000 de locuitori, în această perioadă înregistrându-se 176 de cazuri. În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 8 cazuri noi de infectare.

În municipiul Călărași, rata de infectare a scăzut la 0,42 înregistrându-se 31 de cazuri confirmate.

Localitățile cu incidență mai mare sau egală cu 1 la 1000 de locuitori sunt:

LEHLIU - 4,79

ULMENI - 2,12

CĂSCIOARELE - 1,88

SĂRULEȘTI - 1,70

DRAGALINA - 1,66

DOROBANȚU - 1,55

ȘOLDANU - 1,51

CHIRNOGI - 1,29

FUNDULEA - 1,23

VASILAȚI - 1,21

VLAD ȚEPEȘ - 1,04

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE - 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

În data de 07.12.2021 a fost organizată la sediul Consiliului Judetean Călărași, în sistem online, Conferința finală a proiectului “Planificare strategică și simplificare administrativă pentru o dezvoltare sustenabilă a județului Călărași”, cod SIPOCA 569/MySMIS nr. 126537.

            Proiectul este finanţat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020, în cadrul apelului POCA/350/2/1/ Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP, Cererea de proiecte CP 10/2018 – Fundamentarea deciziilor, planificare strategică și măsuri de simplificare pentru cetățeni la nivelul administrației publice locale din regiunile mai puțin dezvoltate, Axa prioritară 2  -Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, Obiectivul specific 2.1. Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP.

            În cadrul Conferinței, au fost diseminate rezultatele obținute ca urmare a implementării acestui proiect:

• ü Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Călărași pentru perioada 2021 – 2027, elaborată și aprobată în ședința Consiliului Județean Călărași din data de 24.02.2021;

• ü Raportul de Analiză de business elaborat, document care stabilește cerințele noului sistem informatic integrat, creat prin proiect;

• ü Retrodigitalizarea arhivei fizice a Consiliului Județean Călărași, prin crearea Arhivei electronice în care se regăsesc 415 metri liniari de arhivă fizică;

• ü 10 persoane au beneficiat de servicii de instruire în domeniul Planificării strategice în perioada 04.08.2020-06.08.2020;

• ü 88 de persoane au beneficiat de servicii de instruire în utilizarea noului sistem informatic integrat în perioada 10.02.2021 - 04.03.2021;

• ü Au fost descrise funcționalitățile Sistemului informatic integrat cu rol de Portal pentru cetățeni;

• ü Auditarea din punct de vedere tehnic și cibernetic a Sistemului informatic integrat.

           Portalul de servicii electronice destinate cetatenilor il regasiti accesand urmatorul link: https://servicii.calarasi.ro/

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Călărași pentru perioada 2021 – 2027 și Analiza de business pot fi consultate pe site-ul Consiliului Județean Călărași, la secțiunea PROIECTE, sau accesând următorul link:

Planificare strategică și simplificare administrativă pentru o dezvoltare sustenabilă a județului Călărași", cod SIPOCA 569/ MySMIS nr. 126537 (calarasi.ro)

Pentru informații suplimentare vă stăm la dispoziție prin următoarea persoană de contact:

Responsabil comunicare şi relaţii publice

Simona - Cristina Mustățea

Nr. telefon: 0242. 311.301

Adresa e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.           

Etapa a III-a a sesiunii de iarnă a programului "Rabla pentru electrocasnice" demarează vineri, de la ora 10:00, iar românii pot aplica pentru vouchere destinate achiziţionării de aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare, potrivit informaţiilor publicate, joi, pe Facebook, de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

‘”Mâine, 10 decembrie 2021, începând cu ora 10:00, se pot genera vouchere pentru aparate de aer condiționat, uscătoare de rufe și aspiratoare.

Valoarea voucherelor este:

- 400 de lei pentru aparate de aer condiționat, inclusiv aparate de aer condiționat portabile, cu eficiență energetică la răcire cel puțin A++;

- 400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficiență energetică cel puțin A++;

- 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an.

Finanțarea nu poate depăşi 50% din valoarea echipamentelor comercializate prin program.

Bugetul alocat acestei etape este de 6 milioane de lei.

Voucherele se pot genera până pe 16 decembrie 2021, ora 23:59 sau până la epuizarea bugetului alocat acestei etape.

Având în vedere că în ediția precedentă, în etapele de selectare a voucherelor, bugetul a fost rezervat integral, ulterior fiind utilizate doar 55% din voucherele rezervate și ținând seama de faptul că bugetul alocat este limitat, vă rugăm să generați vouchere doar dacă aveți intenția de a le utiliza pentru achiziționarea electrocasnicelor selectate

Reamintim că voucherul este nominal şi netransmisibil şi nu poate fi utilizat decât de persoana căreia i-a fost emis, în urma înscrierii în aplicaţia informatică!”, se arată în mesajul postat pe FB.

CNS Cartel ALFA susţine iniţiativa introducerii taxei de solidaritate. Încurajăm grupurile care reprezintă intereselor mediului de afaceri să privească problema din toate punctele de vedere, nu doar prin prisma concurenţei pe maximizarea profitului, care a dus în trecut la distrugerea statului social. În acelaşi timp, cerem guvernului să facă politicile publice democratic, pornind de la realităţile economice şi sociale din România, în beneficiul cetăţenilor., susţin reprezentanţii CNS Cartel ALFA prin intermediul unui comunicat de presă.

Propunerea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, numită şi taxa de solidaritate, a produs un val de reacţii în rândul grupurilor care reprezintă interesele mediului de afaceri. Taxa de solidaritate este menită să aducă venituri în plus la bugetul de stat care mai apoi să fie repartizate către sănătate şi educaţie, domenii care au avut de suferit imens de la restructurările din perioada de austeritate (2008 - 2012), precum şi în perioada pandemiei.

Mediul de afaceri este foarte interesat de sănătate şi de educaţie, iar adesea primim mesaje încurajatoare din partea acestuia: Trebuie să îmbunătăţim serviciul de sănătate! Trebuie să facem mai mult pentru educaţia copiilor. Totuşi, când vine vorba de soluţii, ni se spune că statul cheltuie prea mult, că trebuie să mai tăiem din cheltuieli sau să mutăm paturi de la spitalele de stat la cele privat. O viziune dominantă în România este aceea că statul cheltuie mult şi că trebuie să tăiem de pe unde prindem, căci altfel banii se vor duce în surse necurate. Isteria furtului din bani publici a atras de la sine şi o reticenţă faţă de mărirea taxelor pe profiturile marilor companii, taxării dividendelor sau introducerii taxarii progresive a veniturilor şi averilor. Totuşi, nu putem să cerem un sistem de sănătate performant sau reformă în educaţie, fără fondurile necesare. Astfel, soluţia este mult mai simplă, iar aceasta începe cu o alocare mai mare de fonduri către sectoarele menţionate anterior, in acelaşi timp cu o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor.

Tot auzim despre creşterea economică pe care o înregistrează România, însă distribuţia acestei creşteri nu se face în favoarea lucrătorilor. 50-51% merge către capital (angajatori), şi doar 40-41% către lucrători, deşi Europa are în medie o distribuţie inversă: 50-51% la lucrători şi 40-41% pentru capital (angajatori).

Taxa de 1% nu va afecta magazinul de la colţul blocului şi nici buticul pantofarului din piaţă. Taxa de solidaritate reprezintă modalitatea prin care mediul de afaceri profitabil, care beneficiază de pe urma unei forţe de muncă competitive, dar plătite puţin, îşi poate arăta solidaritatea faţă de situaţia dezolantă din România. Mai ales că avem atâtea exemple în care mari business-uri multinaţionale, cu cifre de afaceri enorme, declară un profit infim sau chiar negativ, uneori cu un număr de lucrători mic (50-80 salariaţi).

Spre exemplu, firme de export cereale - CARGILL Agriculture, COFCO, AMEROPA, BUNGE Romania, cu cifra de afaceri în perioada 2005-2020 de cca 20-30 miliarde lei (cca 4-7,5 miliarde euro) şi în acelaşi timp, pe această perioadă au realizat profituri negative de -4,69% sau -1,5% sau profit pozitiv de 0,34% sau 0,87%. Nu le cere nimeni să plece, dar în acelaşi timp, este momentul să înceteze speculaţiile, cu atât mai mult cu cât problema taxării este discutată serios la nivel internaţional, cu propuneri de măsuri care să reducă evaziunea,

Această propunere a atras imediat atenţia lui Florin Cîţu, a Camerei Americane de Comerţ din România (AmCham), cât şi a Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

Într-un comunicat de presă din data de 7/12/2021, AmCham declara că mediul de afaceri nu contestă nevoia de finanţare de la bugetul de stat pentru sisteme critice sau categorii vulnerabile, dar consideră că maniera în care guvernul doreşte să introducă această taxă nu este benefică. Nu este prima dată când AmCham critică dorinţa introducerii unei taxe de solidaritate, a impozitului progresiv sau extinderii drepturilor sociale ale angajaţilor. În 2007, AmCham s-a pronunţat categoric împotriva unei taxe de solidaritate de 1%, spunând că nu este momentul potrivit şi că mai bine ne gândim la o strategie pe termen lung. De atunci au trecut 14 ani, iar în prezent AmCham în continuare nu vede un moment oportun pentru a suplimenta bugetul de stat cu fonduri adiţionale.

AmCham, alături de FIC, reprezintă interesele marilor grupuri de afaceri, fără a se gândi la cetatenii si lucratorii din România care suferă astăzi de pe urma soluţiilor promovate de aceste două entităţi. În perioada crizei financiare din 2008 - 2012, AmCham a militat activ pentru flexibilizarea pieţei muncii în România, prin relaxarea legii, reducerea protecţiilor sociale şi distrugerea sindicatelor. AmCham, la fel ca în prezent, se considera eroul într-un misiune de salvare a României, de aducere a acestei ţări pe linia de plutire, de stopare a migraţiei masive şi de protejare a oamenilor de rând.

În lupta pentru salvarea României, efectele schimbărilor Legii Dialogului Social (62/2011) şi Codului Muncii - lucruri cu care AmCham se mândreşte - au fost dramatice pentru forţa de muncă din România:

Migraţia spre exterior a crescut, numărul contractelor pe salariul minim a crescut exponenţial, iar protecţia angajaţilor a avut de suferit; Contractul colectiv de muncă la nivel naţional a fost desfiinţat; Românilor care lucrează în companii mici şi în alte tipuri de relaţii de muncă le-a fost restricţionat dreptul constituţional de asociere. Pentru a-şi forma un sindicat, aceştia au nevoie de 15 membri din cadrul aceleiaşi unităţi. Cum majoritatea afacerilor în România au mai puţin de 15 angajaţi, este imposibil pentru o parte considerabilă a forţei de muncă să se organizeze colectiv.Au fost relaxate inspecţiile la locul de muncă.

Sigur că este nevoie concomitent şi de îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor, cât şi de eficientizarea ANAF-ului. Totuşi, eficientizarea sistemului de colectare nu este singurul pas pe care trebuie să-l facem când vorbim de îmbunătăţirea statului social.

În condiţiile în care la nivel european şi global se pune problema taxării multinaţionalelor, în România nu putem să menţinem discursul că taxele produc doar daune.

Dacă ne dorim prosperitate, trebuie să ieşim din paradigma în care privim statul doar ca pe un consumator de bani care nu oferă nimic înapoi cetăţenilor. Pentru a putea oferi un nivel de bunăstare ridicat cetăţenilor, avem nevoie de un serviciu de sănătate şi de educaţie performant, public, care să-i servească pe toţi în mod egal.

Lucrătorii plătesc 45% taxe pe muncă, plus taxele incluse în toate produsele de consum. De ce ar trebui ca tot ei să suporte şi subvenţii publice, servicii şi costuri de infrastructură de care beneficiază în principal marile companii, fără ca acestea să contribuie cu o parte echitabilă?

Din aceste motive, susţinem introducerea taxei de solidaritate de 1% şi dorim să vedem o înaintare a discuţiei pe tema taxării progresive a veniturilor şi averilor.

Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA" a luat fiinţă în 1990 pentru a oferi lucrătorilor români o reprezentare reală şi democratică. Confederaţia este reprezentativă la nivel naţional, reuneşte 38 de federaţii sindicale la nivel de sector şi coordonează activitatea a 42 de filiale teritoriale, interprofesionale.