Liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, a declarat recent că în „maxim 3-4 luni vor demara procedurile pentru elaborarea SF-ului privind pasajul de la Drajna”. „Vreau să vă spun că studiul de prefezabilitate a fost aprobat şi deja a început studiul pentru pasajul de la Drajna. Probabil că în 3-4 luni maxim vor demara procedurile pentru studiul de fezabilitate.” a spus Pandea care a avut cuvinte de apreciere la adrsa ministrului transporturilor, Răzvan Cuc. “Poate că sunt eu puţin subiectiv, însă vreau să vă spun că am mare încredere în Răzvan Cuc. Este un ministru tânăr, este prietenul meu, şi pentru că am văzut ce înseamnă şi Ministerul Transporturilor. În monstruozitatea aia de minister să ştiţi că a început uşor, uşor, să facă faţă cu brio atât funcţionarilor cât şi birocraţiei. Motiv pentru care o să vedeţi că până în 2020 cu siguranţă vom mai inaugura câteva tronsoane de autostradă.” a continuat Pandea.

În altă ordine de idei, Ciprian Pandea a mai anunţat că până la finele anului, ministrul agriculturii, Petre Daea va mai vizita de două ori judeţul Călăraşi. “Domnul ministru Daea a început să iubească judeţul Călăraşi, motiv pentru care o să-l mai vedeţi până la sfârşitul anului în cel puţin două vizite în judeţul Călăraşi.” a conchis Pandea, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea s-a referit vineri în cadrul unei conferinţe de presă la modul în care s-a prelungit pentru încă 3 luni mandatul directorului SC Ecoaqua SA Călăraşi, Cezar Neagu, lansând o serie de reproşuri la adresa preşedintelui PNL, Dan Drăgulin. „Legat de Ecoaqua, dacă tot domnul preşedinte al PNL Călăraşi (n.r. Dan Drăgulin) îşi arogă aşa nişte drepturi de conducător al judeţului… Să ştiţi că eu pe domnul Filipescu l-am apreciat. Pentru că avea cuvânt, dincolo de lucrurile mai puţin bune pe care le-a făcut, dar avea cuvânt! Cu părere de rău, el n-are (n.r. Drăgulin)! Aş vrea să-mi răspundă şi mie dânsul cum s-a întâmplat că de la 7 membri în CA, ne-am trezit cu 3, ca să-i prelungim mandatul domnului Cezar Neagu? Dânsul (n.r. Drăgulin) era nemulţumit când am avut eu discuţia legată de Cezar Neagu. Ne-am trezit apoi că 2 din cei 3 membri rămăseseră, au votat. Dar de fapt în Ecoaqua nu există PNL, există doar membri în C.A. Numai profesionişti. Să-mi explice şi mie, s-a respectat procedura când s-a modificat Actul constitutiv? Nu s-a respectat! În special, la întrebarea aceasta ar trebui să răspundă Cezar Neagu. Dar având în vedere că dumnealui nu suflă o vorbă fără să aibă acceptul domnului Drăgulin, ar fi bine să răspundă dânsul. Mai ales că, mai nou, îl văd că supervizează şedinţele de Consiliu Judeţean. Ştiam că avem un preşedinte de CJ…” a spus Pandea care a continuat “În primul rând, când se modifică Actul Constitutiv, în adresa de înştiinţare trebuie trimis inclusiv articolul. Înţeleg că s-a făcut, dar ulterior. Ar trebui să vedem dacă a fost sau nu a fost. Dar să răspundă dânsul că ştie mai bine.”

Preşedintele social democraţilor călărăşeni şi îndreptat tirul şi spre conducerea ADI Ecoaqua SA care recent a finalizat procedura de desemnare a membrilor noului Consiliu de Administraţie. “Legat de componenţa noului CA. În primă fază, a avut doi ingineri, după aceea ne-am trezit cu 4 ingineri. La al 4-lea nici nu s-a mai respectat procedura, că nu mai trebuie să mai voteze toţi membrii, toată Adunarea Generală, e de ajuns că este unul de-al nostru care ne convine şi îl impunem printr-o hârtie. Referitor la selecţi, cum Dumnezeului se face că selecţia asta a fost făcută pentru unii în primă fază. Pentru alţii, când nu le-a convenit rezultatul, au mai repetat un pic examenul a limba engleză? Păi dacă facem procedura, haideţi să o respectăm cu toţii! Dacă examenul la limba engleză nu a fost OK pentru unii, să-l repete toată lumea!

De ce la unii s-a repetat şi la alţii nu s-a repetat? Cumva ordinea în clasament nu era în regulă şi a dorit domnul Alin Drăgulin (că de ADI Ecoaqua răspunde, nu ştiu, poate fi o coincidenţă de nume, Dan Drăgulin cu Alin Drăgulin) chestia asta? Adică să ne explice şi nouă că s-a ajuns ca la ADI Ecoaqua lucrează numai fini, numai naşi, numai personaje de genul acesta.

După aceea, despre domnul Voican Alexandru care a fost validat ca şi candidat în CA, am înţeles că nu a depus cazierul fiscal. Păi dacă nu a depus cazierul fiscal, ce mai caută în selecţie? Că e act obligatoriu.” a continuat Ciprian Pandea care a solicitat explicaţii conducerii ADI Ecoaqua care a procedat în vară la mărirea tarifelor la apă şi canal. “În şedinţa CJ din luna mai, domnul Alin Drăgulin, directorul ADI Ecoaqua, ne-a spus foarte clar că preţul la apă şi la canal nu se va majora. Ar trebui să ne spună şi nouă de ce din iulie la apă s-a majorat preţul cu 16% , iar la canal cu 17%. Poate a fost necesară mărirea asta… Eu ştiu, poate domnului director general interimar, dacă tot i s-a mărit salariul cu 20% acum de când este interimar, a fost necesară mărirea preţului la apă şi canal tocmai pentru lucrul ăsta. Nu aveau bani pentru salariul domnului? Aştept să îmi răspundă domnul Dan Drăgulin cum consideră dânsul mai bine, dar aş prefera să aibă un limbaj mai elevat, dacă tot e profesor universitar. Să nu-mi răspundă aşa golăneşte pentru că s-ar putea să ne adaptăm. Nu este o problemă, noi ne adaptăm situaţiei dacă este nevoie.” a conchis Ciprian Pandea.

Noul deputat PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru a declarat viner că a fost repartizat în cadrul Comisiei de Agricultură, subliniind că judeţul Călăraşi, prin cele 400 de mii de hectare pe care le deţine ar putea figura pe un loc fruntaş la nivel national din punct de vedere al dezvoltării economice. “În calitate de deputat am fost repartizat la Comisia pentru Agricultură. O comisie foarte, foarte importantă din Camera Deputaţilor, atât pentru noi ca ţară cât şi pentru noi ca judeţ. Judeţul Călăraşi are în jur de 400 de mii ha teren agricol. Este un motor de dezvoltare extraordinar şi un vector care ar putea să situeze judeţul Călăraşi printre judeţele fruntaşe ale ţării.” a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Vrăjitoru care a reliefat şi avantajele de care beneficiază judeţul Călăraşi prin aşezarea sa geografică. “Citeam într-un editorial din Ziarul Financiar, “Graniţa unde sărăcia întâlneşte bunăstarea” şi m-a durut într-un fel. Era vorba de judeţul Ilfov şi judeţul Călăraşi. Judeţul Ilfov ca şi PIB pe cap de locuitor, situat undeva în primele 2-3 judeţe, iar judeţul Călăraşi la coada clasamentului. Este inadmisibil din punctul meu de vedere! Cu agricultură, cu apă aici, cu Bulgaria- zona de frontieră, cu autostrada A2- un subiect care mă preocupă. Suntem la 20 de km de Autostrada A2 care leagă Bucureştiul de Constanţa, deci Marea Neagră, de Capitala României, şi dacă mergem mai departe, prin programul de guvernare şi prin preşedintele Liviu Dragnea care a subliniat în repetate rânduri că va avea interes să terminăm acest Culoar 4 pan european, cu A2, Călăraşiul se va putea lega de această autostradă şi vom putea să circulăm în viitorul apropiat până în Germania. Deci ca zonă geografică suntem extrem de avantajaţi şi a venit momentul sau era momentul de acum10-15 ani să putem să folosim această oportunitate. Din păcate nu s-a folosit la maxim. Încercăm să potenţăm această oportunitate de dezvoltare prin multe proiecte, inclusiv legislative, şi eu şi colega mea doamna Roxana Paţurcă, din Senatul României, să aducem plus valoare Călăraşiului şi călărăşenilor.” a continuat parlamentarul PSD.

În altă ordine de idei, deputatul social – democrat a prezentat şi agenda legislative a Camerei Deputaţilor evidenţiind priorităţile legislative. “Câteva priorităţi legislative ale PSD din această sesiune de toamnă, din punctul meu de vedere nişte legi care trebuiau date până acum în România ca să dezvoltăm această ţară. Ar fi vorba de parteneriatul public-privat. Toţi investitorii vin să investească dar cu o condiţie, să poată face profit şi această lege este una dintre legile necesare acestei ţări. A doua, şi aici la Comisia de Agricultură o să meargă cât se poate de repede, Legea de vânzare şi cumpărare a terenurilor agricole. Actuala lege nu aduce un avantaj cetăţenilor români, nu-i situează în “pole position” ca să mă exprim într-un alt termen, de cumpărare a terenurilor. Vedem ce se întâmplă în judeţul nostru cu terenurile agricole. Toate ţările îşi protezează, sau mai bine spus şi actualul mediu economic European şi chiar mondial converg spre un protecţionism al economiei şi al capitalului, inclusiv al terenurilor agricole. Noi nu mai putem să mergem cu actuala lege de vânzare şi cumpărare a terenurilor. Din punctul meu de vedere acest pământ pe care ni l-a dat Dumnezeu, este unul foarte fertil, chiar dacă el aparţine unor cetăţeni străini. E drept că nu pleacă cu terenul dar el poate lua uzufructul de pe acel teren, să-l ducă la export, ori asta ţine de siguranţa alimentară. Să exportăm, însă valoarea adăugată, nu materia primă. Noi exportăm în forma brută: grâu, porumb, orz, şi importăm făină. Nu mai există un metru de teren pârloagă în România, să ştiţi.” a conchis deputatul Sorin Vrăjitoru.

A fost, realmente, o frenezie de nedescris în weekendul precedent în vreo 3 localităţi din judeţ, conduse de primari liberali. La Vîlcelele, Jegălia şi Chirnogi, preţ de 2 zile, lideri locali şi naţionali ai PNL s-au urcat pe scenele special amenajate, făcând adevărate băi de mulţime în rândul localnicilor. Invitatul suprem care a dat curs invitaţiei a fost chiar Ludovic Orban, noul preşedinte al partidului revenind astfel în judeţ pentru un mic, o bere, un like şi chiar o ...cântare, după nici o lună. Semn că s-a simţit bine la Călăraşi iar „prietenia” cu Vasile Iliuţă începe să se consolideze!

Am văzut la Jegălia şi la Chirnogi şi alţi „grei” ai partidului şi mă refer aici la liderul senatorilor, Iulian Dumitrescu şi Dan Motreanu, ambii foşti parlamentari de Călăraşi. Oameni extrem de importanţi care au pus umărul în ultimii ani la dezvoltarea organizaţiei judeţene.

Marele absent a fost însă noul preşedinte al organizaţiei judeţene Dan Drăgulin. Primarul municipiului reşedinţă de judeţ a preferat să-şi facă weekendul în familie, fiind pur şi simplu eclipsat de cei doi „grei” ai organizaţiei, Vasile Iliuţă, boss-ul judeţului şi Răducu Filipescu, fostul boss al judeţului, care n-au ezitat să facă un adevărat tur de forţă străbătând judeţul de la un capăt la altul. Şi amândoi şi-au tras partea leului, poate nu în proporţii egale. Cu nimic s-a ales, în schimb, Drăgulin. Nu ştiu dacă absenţa sa, motivată sau nu, a generat niscaiva grimase lui Orban ori Dumitrescu. Până la urma urmei, orice „pasăre” pe limba ei piere. Dar e limpede, că o astfel de atitudine nu va rămâne netaxată!

Şi în raport cu adversarii politici, Drăgulin a cam dat-o în bară. Vineri, liderul PSD, Ciprian Pandea l-a taxat destul de dur după ironiile „mărunte”, lansate în urmă cu vreo 2 săptămâni la adresa social – democraţilor spunând despre aceştia că „s-au pozat cu banii pe burtă”, după publicarea listei cu proiectele câştigate de autorităţile locale ce vor fi implementate prin PNDL 2. Limbajul necivilizat, ba chiar suburban n-are cum să facă cinste unui lider judeţean de partid cu veleităţi de cadru universitar.

După nici 3 luni de la câştigarea mandatului de preşedinte al PNL Călăraşi, într-o competiţie în care a candidat de unul singur, Dan Drăgulin pare să fi ajuns într-un punct mort. Nu mai are nici entuziasm şi nici forţă. Remarc cu regret că dumnealui nu-i place să facă nici administraţie dar nici politică. După primul an din cel de-al doilea mandat, Drăgulin are la îndemână mai degrabă scuze decât realizări. În plan politic, ştie prea bine că funcţia de preşedinte n-a fost câştigată ci „primită” în dar de la Centru în urma unor negocieri purtate în spatele uşilor închise. La care culmea!, au contribuit din plin o parte din cei menţionaţi mai sus! Cred că o competiţie deschisă cu Vasile Iliuţă, de pildă, ar fi generat multe bătăi de cap nu doar lui ci şi vechilor liberali.

Noua funcţie de la partid i-a cam topit modestia de altădată, prin mintea sa încolţind şi ceva gânduri „europarlamentare”. Cel puţin aşa se vorbeşte prin partid. Altfel spus, ar cam vrea să intre în posesia acelui „wild – card” oferit de conducerea centrală a partidului organizaţiei de la Călăraşi pentru performanţele politice bune obţinute în ultimii ani şi să devină candidat pentru Bruxelles. Chiar aşa? Oricum, ar avea de luat nişte cursuri de limbă franceză. Şi are de unde să le ia!

Prins ca într-o menghină între Filipescu şi Iliuţă, Dan Drăgulin lasă impresia că a cam terminat benzina deşi cursa abia a început. Alegerile interne s-au terminat, nu şi nemulţumirile. După ce candidaţii susţinuţi de partid au pierdut la pas alegerile locale de la Lehliu Gară şi Unirea, Drăgulin a rămas să se revanşeze în 2019 şi 2020 când vor avea loc nu mai puţin de 4 probe electorale de foc. Dar cu cine şi cu ce?! Prestaţia sa precară ca lider politic judeţean începe să fie resimţită de şi mai mulţi membri. De top şi nu numai!

Prevalându-se de o presupusă calitate, aceea de factor de echilibru între Filipescu şi Iliuţă, Drăgulin riscă să-şi rupă viitorul politic făcând acest balans între ei. Iar asta nu mai impresionează pe nimeni. Poate doar pe singurii săi susţinători, Camelia Croitoru şi Valentin Deculescu, oameni pe care, probabil, şi i-ar dori din 2020 la cârma Primăriei Călăraşi. Iar dumnealui, de acolo de la Bruxelles le va aduce şi fonduri europene cu care să mai asfalteze oraşul ori să repare pieţele Centrală şi Big, două simboluri ale neputinţei mandatelor sale de până acum.

Ministerul Economiei, prin vocea unui secretar de stat, susţine că revenirea în patrimoniul statului a spaţiilor şi terenului neutilizat în vederea construirii unui parc industrial nu mai poate fi realizată.

Deputatul PMP, George Sefer, a adresat la finele lunii iunie, o întrebare ministrului economiei de la acea vreme, Mihai Tudose, referitoare la situaţia fostului combinat siderurgic Călăraşi. Parlamentarul călărăşean a solicitat o prezentare a soluţiilor de revenire în patrimoniul statului român a spaţiilor şi terenului neutilizat în vedere construirii unui parc industrial în cadrul locaţiei mai sus – menţionate.

Iată textul integral al întrebării adresate de deputatul Sefer

„Fostul Combinat Siderurgic Călărași (SIDERCA) deținea în proprietate circa 600 ha de teren ocupat cu spații de producție depozitare și căi de acces și transport, inclusiv un canal navigabil ce face legătura cu brațul Borcea.

Astăzi mare parte din acest teren și clădirile construite pe el zac neutilizate și sunt supuse unui proces de degradare și devalizare accelerat. Contractele succesive de privatizare au făcut ca imensul patrimoniu a combinatului să ajungă pe mâna unor investitori care au procedat la demolarea și vânzarea acestuia la fier vechi, încălcându-se, în opinia mea, cadrul normativ cu privire la privatizare.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneți o analiză a actelor de privatizare, a obligațiilor contractuale asumate de către investitorii privați, respectiv a soluțiilor de revenire în patrimoniul statului român a spațiilor și terenului neutilizat, în vederea constituirii unui parc industrial.

Vă asigur de toată consideraţia mea.

Deputat, Cristian George SEFER

Iată şi conţinutul răspunsului formulat de reprezentanţii Ministerului Economiei

„Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1253 A / 28.06.2017, având ca obiect “Situaţia fostului Combinat Siderurgic Călăraşi” vă comunicăm următoarele:

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statutui a monitorizat cu privire la SIDERCA SA o creanţă neperformantă în valoare nominală consolidată conform OUG nr 51 / 1998, republicată cu modificările ulterioare de 45.339.100,66 USD precum şi creanţe de natură fiscală şi comercială deţinute de CAS, Electrica SA Dobrogea, Distrigaz Sud SA, în valoare de 3.889.968,32 USD.

SC SIDERCA SA Călăraşi s-a aflat în procedură prevăzută de Legea 64 / 1995, republicată cu modificările ulterioare, situaţie generată de cererea introductivă de faliment formulată de Banca Comercială Română SA – dosar nr. 30 / F bis / 2000 la Tribunalul Călăraşi.

Având în vedere potenţialul tehnic, economic şi social reprezentat de existenţa la SC SIDERCA SA a unui modul tehnologic modern – oţelăria electrică cu turnare continuă şi laminorul de profile grele şi şină, prin HG nr. 225 / 2001 a fost instituită procedura de administrare specială de supraveghere financiară, procedura falimentului fiind suspendată.

În scopul recuperării creanţei bancare neperformante deţinute asupra SC SIDERCA SA în baza „programului de restructurare şi redresare financiară a SC SIDERCA SA,, aprobat în şedinţa de Guvern din data de 8.03.2001, AAAS a avut ca obiectiv punerea în funcţiune a fluxului viabil al SC SIDERCA SA: oţelăria electrică, maşina de turnare continuă şi laminorul de profile grele şi şină, prin înfiinţarea societăţii cu capital mixt SC Donasid SA Călăraşi.

Actele normative incidente metodei de valorificare a creanţei deţinute de AVAS asupra SC SIDERCA SA sunt următoarele:

-          Dispoziţiile OUG nr. 51 / 1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată, modificată prin OUG nr 23 / 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului.

-          HG nr 225 / 08.02.2001, cu modificările ulterioare, privind instituirea procedurii speciale de supraveghere financiară a Societăţii Comerciale „Siderca SA Călăraşi”, pe perioada programului de restructurare şi redresare financiară, elaborat de Comisia Interministerială formată din reprezentanţii APAPS, MIR, MLPTL, MFP, AVAB, Iprolam SA, Ipromet SA şi Consiliul Judeţean Călăraşi.

-          Prevederile art. 50 (1) din Legea 137 / 2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, referitoare la participarea cu aport de capital a societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, la constituirea de societăţi comerciale cu capital mixt cu personalitate juridică.

-          Prevederile art. 16, aliniatele 1.1 şi 1.2 din OUG nr. 208 2002, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137 2002 privind unele măsuri peste accelerarea privatizării, referitoare la suspendarea acţiunilor judiciare îndreptate împotriva societăţii, invocate de către AVAS în faţa instanţei judecătoreşti pentru a obţine suspendarea executării silite declanşată de creditorii comerciale Lemtrans Prod Com SA şi Bronec SA asupra patrimoniului SIDERCA SA pe perioada de restructurare financiară şi administrare specială.

-          Dispoziţiile OG nr. 44 / 2002 privind valorificarea unor active corporale aferente capitalului imobilizat, aparţinând societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar şi care se află în proces de privatizare.

-          OUG nr. 40 / 2004 privind unele măsuri pentru valorificarea unitară de către Autoritatea asuprta Valorificării Activelor Statului a unor creanţe bancare neperformante asupra Societăţii Comerciale „SIDERCA” sa Călăraşi, modificată şi aprobată prin Legea nr. 493 / 25.10.2004.

În contextul prezentat, valorificarea creanţei deţinută de AAAS asupra SC SIDERCA SA a presupus două etape:

1. Valorificarea creanţei bancare neperformante prin vânzarea activelor viabile din patrimoniul SC SIDERCA SA, în cadrul procedurii de executare silită prin negociere directă către SC DONASID SA, în conformitate cu prevederile OUG nr. 40 / 27.05.2004, aprobată prin Legea nr. 439 / 25.10.2004

2. Valorificarea soldului creanţei bancare şi a creanţelor de natură fiscală şi comercială prin vânzarea activelor neviabile din patrimoniul SC SIDERCA SA, în cadrul procedurii de faliment prevăzută de LEGEA 64 / 1995 cu modificările ulterioare în vigoare la data reluării acestei proceduri, respectiv 14.02.2005, actuala Lege nr. 85 / 2014 privind insolvenţa.

Constituirea SC DONASID SA, ca societate cu capital mixt româno – italian a fost înregistrată la ORC sub nr. J 51 / 11 / 09.01.2003 cu o valoare totală a capitalului social de 20 de mil. de euro din care 10 mil. euro, capital social la data constituirii şi având următoarea structură de acţionariat: FI. AB SRL – afiliat al Grupului AFV BELTRAME SpA Italia - 68%, SC SIDERCA SA – 20%, CN CFR – 10%, persoane fizice italiene – 2%.

Selecţia AFV BELTRAME SpA, ca acţionar strategic la SC DONASID SA a avut la bază oferta financiară a acestuia în valoare totală de 77 milioane euro, pe platforma DONASID în care erau incluse şi sumele aferente capitalului de lucru şi măsurilor de mediu.

Punerea în funcţiune a SC DONASID SA, inaugurată oficial la data de 29.07.2003 a presupus crearea cadrului tehnic organizatoric şi legislativ necesar în scopul pregătirii şi transferului activelor viabile din punct de vedere tehnic din patrimoniul SC SIDERCA SA închisă operaţional către noua societate cu capital mixt şi a presupus parcurgerea următoarelor etape:

-          Identificarea prin expertiză evaluatoare realizată de IPRLAM IPROMET a activelor viabile, aflate în patrimoniul SIDERCA SA, valoarea de piaţă a acestor active face obiectul anexei la OUG nr. 40 / 2004 şi reprezintă aprox. 84,5 milioane euro

-          Închirierea de către DONASID SA a unor active viabile din patrimoniul SC SIDERCA SA.

-          Realizarea transferului efectiv de proprietate – prin vânzare – cumpărare a activelor aferente fluxului viabil către SC DONASID SA, în baza Actului de vânzare – cumpărare nr. 15486 / 08.07.2004, întocmit în baza prevederilor OUG nr. 40 / 2004, OG nr. 44 / 2002, OUG nr. 51 / 1998 republicată cu modificările ulterioare, art. 50 din Legea nr. 137 / 2002.

A urmat valorificarea de către AAAS a activelor viabile din patrimoniul SC SIDERCA SA, în cadrul procedurii de executare silită, prin negociere directă către SC DONASID SA, în conformitate cu prevederile OUG nr. 40 / 27.05.2004 aprobată prin Legea 439 25.10.2004

SC DONASID SA, având acţionar strategic TENARIS Silcotub a achitat anticipat preţul de 20 de milioane de euro inclusiv TVA, aferent activelor viabile transferate din patrimoniul SC SIDERCA SA în patrimoniul societăţii mixte în temeiul OUG nr. 40 / 27.05.2004, aprobată prin Legea 439 / 25.10.2004 finalizându-se astfel prima etapă în valorificarea de către AAAS a creanţei bancare neperformante deţinute asupra SC SIDERCA SA Călăraşi.

Valorificarea soldului creanţei bancare şi a creanţelor de natură fiscală şi comercială, prin vânzarea activelor neviabile din patrimoniul SC SIDERCA SA în cadrul procedurii de faliment, repusă pe rolul Tribunalului Călăraşi, în dosarul nr. 30 / BIS / 2000, la data de 14.02.2005.

Prin repunerea pe rolul Tribunalului Călăraşi la data de 14.02.2005 a dosarului nr 30 / BIS / 2000 privind falimentul SC SIDERCA SA, urmare a închiderii programului de restructurare financiară prevăzut de HG nr. 225 / 2001, AAAS a trecut la etapa a doua de valorificare a creanţelor deţinute asupra debitoarei.

AAAS a Tribunalului Călăraşi înscrierea creanţelor deţinute asupra SC SIDERCA SA Călăraşi, în procedura insolvenţei în sumă de 49.115.776,55 USD şi 57.786.309,125 LEI. Ulterior, suma de 49.115.776,55 USD a fost diminuată la 27.471.162,35 USD.

Situaţia bunurilor valorificate în procedura de insolvenţă

Valorificarea bunurilotr debitoarei a fost îngreunată şi tergiversată de litigiile care au avut ca obiect întoarcerea executării silite, acţiuni promovate de AAAS în temeiul art. 401 alin 3 Cod de procedură civilă, în calitatea sa de terţ ce are un drept real asupra bunurilor debitoarei.

Deşi o parte din acţiuni au fost finalizate începând cu anul 2010, lichidatorul judiciar a întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile având ca oboiect anularea formelor de executare silită efectuate prin intermediul executorului judecătoresc de către LEMTRANS INTERNATIONAL PRODCOM SRL, creditor al debitoarei SC SIDERCA SA.

La licitaţiile organizate de către consorţiul de lichidatori judiciari au fost valorificate mai multe bunuri, dintre care 24 de apartamente situate în blocul D2, scările MI şi M2 de pe B-dul N. Titulescu, nr. 1 Călăraşi, precum şi diferite terenuri.

Majoritatea bunurilor valorificate în cursul procedurii insolvenţei debitoarei SIDERCA SA au fost adjudecate de SC Sicotub SA.

Considerăm că revenirea în patrimoniul statului a spaţiilor şi terenului neutilizat în vederea construirii unui parc industrial nu mai poate fi realizată întrucât s-au efectuat proceduri de licitaţie.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la ridicată de dumneavoastră, vă asigur domnule deputat de disponibilitatea Ministerului Economiei de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat.

Cu deosebită consideraţie,

Secretar de Stat, Ana Magdalena Chiser”

Preşedintele PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a ţinut să-i dea o replică preşedintelui PNL Călăraşi, Daniel Ştefan Drăgulin care a declarat ironic despre liderii locali ai Partidului Social Democrat că „s-au pozat cu banii pe burtă”, arogându-şi nişte merite, contrar legii, în legătură cu alocaţiile guvernamentale, estimate la peste 750 de milioane lei, pe care judeţul Călăraşi le va primi pentru finanţarea proiectelor declarate eligibile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală PNDL 2 (2017 – 2020). „Aşa cum aţi văzut acum o săptămână – două, preşedintelele PNL Călăraşi, domnul Drăgulin care este şi primar al municipiului Călăraşi, a afirmat că noi, cei de la PSD, ne pozăm cu banii pe burtă. Acum, dacă la Coslogeni, dânsul mai face câte un selfie, pe acasă, e problema sa... Noi, la PSD, nu ne pozăm şi nu ne-am pozat vreodată cu banii pe burtă. Dacă în calitatea sa de profesor universitar îi place să aibă un astfel de limbaj, îl priveşte. E treaba dânsului!” a spus Pandea care a continuat. „În cadrul PNDL, Guvernul a finanţat absolut toate investiţiile. Evident că nu sunt banii pentru 100%. Dar nu există localitate în judeţul Călăraşi care să nu fi primit bani pentru cel puţin un proiect. Legat de repartizarea banilor, dacă ne uităm, la nivelul judeţului nostru, PNL a primit mai mulţi bani decât PSD. Dacă ne aruncăm o privire pe PNDL 1, avem comune care depăşesc 390 de miliarde de lei. Şi nu-s de la PSD! E normal ca fiecare comună să aibă câte un proiect pentru că vorbim de dezvoltarea mediului rural.”

Pandea a mai subliniat că deşi Drăgulin s-a arătat nemulţumit de faptul că cele mai multe din proiectele iniţiate pe PNDL 2 n-au fost declarate eligibile de către conducerea Ministerului Dezvoltării, pentru un proiect iniţiat pe PNDL 1, municipalitatea din Călăraşi n-a reuşit să absoarbă până acum decât 30% „Legat de întrebarea dânsului, de ce municipiului Călăraşi nu a primit finanţarea la care se aştepta, aş vrea să vă spun că la 30 august 2017, municipiul Călăraşi avea un grad de absorbţie, la proiectul Modernizarea străzii Varianta Nord tronsonul DN 21 – Str. Bucureşti, de 30%!. Dacă dânsul consideră că gradul acesta de absorbţie e în regulă, atunci poate să aştepte ani mulţi de acum încolo pe PNDL 2.” a continuat Ciprian Pandea care „i-a reamintit” primarului Drăgulin că are la dispoziţie şi alte posibilităţi de finanţare a unor proiecte edilitare. „Municipiul Călăraşi are un buget mult mare inclusiv faţă de cel al judeţului. PNDL se adresează în principu, localităţilor rurale şi apoi municipiilor pentru că acestea au la dispooziţie şi alte posibilităţi de finanţare” a conchis preşedintele social democrat, Ciprian Pandea.

_______________________________________________________________________________________

„Dacă dânsul consideră că putem avea un dialog în acest sens, atunci îl putem iniţia oricând cu promisiunea să nu mai mintă. Dacă consideră că putem avea un dialog corect, onest şi fără să ne minţim unii pe alţii, sunt deschis. Dacă are impresia că sunt venit de pe stradă, neştiind ce înseamnă politica... Ne strângem de două ori mâinile şi facem fix invers, ei bine, s-au dus vremurile alea.”

________________________________________________________________________________________

Ciprian Pandea, preşedinte PSD Călăraşi