Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a adresat premierului Viorica Dăncilă şi preşedinţilor celor două Camere o scrisoare deschisă în care îi somează să prezinte urgent în dezbatere publică proiectul de buget pe 2019 şi să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru adoptarea legii bugetului de stat pe anul acesta. El susţine că este inadmisibil ca România să înceapă anul 2019 fără un buget aprobat, fără o prognoză clară de venituri şi cheltuieli bugetare şi fără o bază legală care să fundamenteze cheltuirea banilor publici. Ca urmare a acestui fapt principala lovitură o resimt companiile care nu ştiu la ce noi taxe şi impozite să se mai aştepte care pot apărea în proiectul legii bugetului de stat pentru 2019 şi nu-şi pot construi planurile de afaceri pentru acest an, consideră liderul PNL.

“Demersul lui Ludovic Orban este unul profund politicianist, care nu are niciun fel de acoperire. La început de an, cei din PNL continuă pe linia manipulării şi a dezinformării.” susţine preşedintele interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State (foto primul din stânga) care a mai declarat pentru www.arenamedia.ro “În privinţa bugetului, acesta este în analiza finală a Guvernului, urmând să fie prezentat în perioada următoare. Trebuie precizat faptul că nu e pentru prima dată când România intră într-un nou an fără a avea un buget adoptat. Există fonduri necesare pentru ca instituţiile să funcţioneze până la adoptarea noului buget. În privinţa bugetului pe 2019, acesta ar trebui în mod normal să cuprindă şi legea pensiilor, cea adoptată de Parlament şi blocată de către opoziţia PNL – USR prin contestarea la CCR. Ne dorim ca noua lege a pensiilor să fie implementată din acest an, dar pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie să fie inclusă în buget. Ce au făcut cei din opoziţie nu a fost decât să blocheze acest parcurs. “

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, nu exclude o candidatură a sa la prezidenţiale. Dragnea a spus ca nu respinge „nicio variantă”, dar să fie un candidat comun al alianţei PSD-ALDE. „Intenţionez să ajungem într-un timp rezonabil – şi eu, şi domnul Tăriceanu, şi cele două partide – la concluzia că trebuie să fie un candidat unic şi după momentul acela vom şi stabili cine are cele mai mari şanse. Nu resping nicio variantă, nu resping varianta nici cu mine, nici cu domnul Tăriceanu, nici cu altcineva. Cine vom constata că are cele mai mari şanse, pentru ca domnia lui Iohannis trebuie să înceteze. Înca cinci ani cu Iohannis înseamnă dezastru pentru România”, a spus Dragnea, la Antena 3.

„Până la alegerile prezidenţiale mai avem suficient timp pentru a analiza şi a vedea care este cea mai bună variantă pentru a candida. Avem suficientă experienţă politică pentru ca la momentul potrivit să luâm decizia optimă. Este necesar ca înainte de toate să ne concentrăm mai mult pe subiecte care ţin de agenda cetăţeanului.” e de părere liderul interimar al ALDE Călăraşi, Laurenţiu State (foto mijloc) care a mai declarat pentru www.arenamedia.ro că “Înainte de a vorbi de nume trebuie să discutăm de o serie de aspecte ce ţin de viitorul preşedinte al României. După părerea mea, România are nevoie de un preşedinte capabil să îi unească pe români, nu să-i dezbine. România are nevoie de un preşedinte care să ţină cu românii şi să promoveze drepturile şi libertăţile cetăţenilor, nu interesele statului paralel. România are nevoie de un preşedinte care să susţină interesele ţării printre partenerii externi. Cu siguranţă, domnul Călin Popescu Tăriceanu ar fi un preşedinte mai bun ca domnul Klaus Iohannis şi cu mult mai bun ca Traian Băsescu. Însă, cred totuşi că e prea devreme să vorbim despre o candidatură oficială. Sunt lucruri care vor fi discutate în următoarele luni.”

Guvernul a majorat, prin intermediul Ordonanţei de Urgenţă adoptată recent în cadrul unei şedinţe extraordinare, pensiile în avans față de prevederile legale și va continua să o facă. “Potrivit legii, la fiecare 1 ianuarie, valoarea punctului de pensie se indexează cu rata inflației și în acord cu creșterea salariului mediu pe economie. Astfel la 1 ianuarie 2017 a crescut la 917,5 lei, față de 871 cât era în 2016. Următoarea creștere trebuia să fie, potrivit legii, la 1 ian 2018, dar Guvernul nu doar că  a devansat-o cu șase luni, aplicând-o de la 1 iulie 2017, ci a și majorat valoarea punctului de pensie, care a devenit 1000 de lei, față de 970 cât ar fi fost dacă s-ar fi făcut la termen ( 1 ian 2018). Apoi guvernul, la 1 iulie 2018, a devansat din nou, cu șase luni (față de 1 ian 2019) creșterea punctului de pensie, pe  care l-a adus la 1100 de lei.” a explicat pentru www.arenamedia.ro Roxana Paţurcă, senator PSD Călăraşi care a continuat “Acum guvernul îndeplinește cerința legală, în sensul că precizează în actul normativ – ordonanța de urgență – că acest nivel de 1100 de lei pentru punctul de pensie este valid la 1 ianuarie 2019; apoi, următoarea majorare legală – cea de la 1 ianuarie 2020, din nou se devansează, de această dată cu 3 luni și urmează să se aplice de la 1 septembrie când punctul de pensie va deveni 1265 de lei. De asemenea se menține de la ianuarie 2019 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari la 640 lei urmând ca, de la 1 septembrie 2019 să fie majorată cu 10%, în avans cu 3 luni , dată de la care noul cuantum va fi de 704 lei.”

Un alt punct din această ordonanţă prevede devansarea aplicării creşterilor salariale pentru cadrele didactice din anul 2022, la 1 septembrie 2020, aşa cum s-a convenit în acordul semnat la Alba Iulia cu sindicatele din învăţământ. “Pentru educație, domeniu prioritar, vom devansa aplicarea majorării salariale. Astfel, salariile personalului din învățământ vor ajunge la 1 septembrie 2020 la valoarea stabilită inițial pentru anul 2022, așa cum am agreat cu Federațiile sindicale reprezentative din învățământ.” A mai spus parlamentarul călărăşean care s-a referit şi la “aplicarea etapizată a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv majorarea de la 1 ianuarie 2019 a salariilor de bază cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018”.

Acelaşi act normativ, susţine Roxana Paţurcă are în vedere şi acordarea voucherelor de vacanţă şi în 2019 în cuantumul si la valoare din acest an, respectiv 1450 de lei. “De asemenea, în locul normei de hrană vor fi acordate anual două salarii minime pe economie.” a mai precizat Paţurcă.

“Alte măsuri incluse în OUG:

Aplicarea taxei suplimentare pentru jocuri de noroc de 3% din totalul taxelor de participare încasate în cursul anului precedent pentru off-line și de 5% pentru on-line.

Se creează cadrul legal pentru capitalizarea Casei de Comerț UNIREA – 100 de milioane de euro din fonduri SAPARD

În vederea menținerii echilibrului bugetar, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de stat pe anul 2019, ministrul finanțelor publice poate aproba limite lunare pentru creditele de angajament, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora pot fi încheiate angajamente legale pe tot parcursul anului 2019 pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate. Totodată, ministrul finanţelor publice să aprobe modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite în cazuri deosebite şi pe baza fundamentărilor justificate, precum și ca urmare a utilizării, în condiţiile legii, a fondurilor la dispoziţia Guvernului.

La nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară vor distribui și vira  în termen de 60 zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018,  sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat,  35% din sumele pentru investiile care au ramas nerealizate.

Prin modificările din prezenta ordonanță de urgență, simplificăm și  asigurăm cadrul legal optim pentru realizarea funcției de control ex ante, voluntar, la solicitarea autorităților contractante,  cu efect direct în sensul creșterii ratei absorbției fondurilor structurale, astfel încât să se crească eficiența procesului de achiziții publice și să se reducă semnificativ blocajele.

Susținerea sectorului construcțiilor

Un alt domeniu prioritar, pe care îl sprijinim prin reducerea la jumătate a  a taxelor pentru forța de muncă, este cel al construcțiilor.

Stabilim prin această ordonanță facilități fiscale acordate pentru o perioadă de 10 ani angajaților din sectorul construcțiilor, în scopul de a stimula atât investițiile, cât și reducerea fenomenului muncii la negru.

Concret, angajații din domeniul construcțiilor vor avea posibilitatea să ajungă la un salariu minim brut de 3000 de lei lunar și la un venit net de aproximativ 500 de euro lunar prin reducerea taxelor datorate pentru forța de muncă

„gROwth - investim în copii, investim în viitor”

Un alt program de perspectivă, inspirat din grija pentru copiii noștri, este  „gROwth - investim în copii, investim în viitor”. Vom susține astfel financiar investiţiile private în construcţia, înfiinţarea sau amenajarea de grădiniţe olimpice cu profil sportiv. Avem ca obiectiv construirea și amenajarea a circa 1.000 de astfel de grădinițe.” a conchis senatoarea Roxana Paţurcă, preşedinte executiv interimar al organizaţiei judeţene PSD Călăraşi

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că se petrec în interiorul DNA "abuzuri mai mari decât înainte", el susţinând că procurorii anticorupţie "ameninţă şi iau de piept martorii sau suspecţii", cu avocaţii de faţă.

Dragnea a mai spus că spera că va reuşi destructurarea "statului paralel", despre care a afirmat că nu este condus de Klaus Iohannis, acesta fiind "doar o păpuţă", "un beneficiar".

"Si acuma cred că sunt judecători cărora în continuare le este frică de SRI, în continuare le este frică de DNA, cu toate că nu mai sunt anchetaţi de DNA, ar trebui să fie anchetaţi de secţia specială pe care au încercat şi incearcă în continuare să o blocheze cu disperare", susţine Dragnea care a continuat "Este această grupare de oameni, acuma se pare că cel mai influent în aceasta grupare e Pahonţu, el având deja experienţa trecută când a crescut sub Traian Băsescu".

Liviu Dragnea spune că speranţa ca sistemul de justiţie "să devină unul sănătos" nu poate fi mai devreme de 2024.

El a susţinut că sintagma folosită de Laura Codruţa Kovesi "Noi suntem DNA" s-ar traduce prin "noi suntem deasupra legii".

“Marea majoritate a românilor sunt constienţi că în justiţia din România s-au produs grave abuzuri, cu implicaţii majore în viaţa politică, economică şi socială a ţării. Aceste abuzuri au avut în principiu două consecinţe majore: o deteriorare a vieţii politice, culminând cu încrederea din ce în ce mai redusă în sistemul democratic şi o acaparare a mediului economic de către oameni şi companii apropiate statului paralel. Lucrurile au luat-o complet razna începând cu anul 2010 şi sistemul nu a dat înapoi nici după schimbarea locatarului de la Cotroceni. “ a declarat pentru www.arenamedia.ro liderul interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Înalţilor demnitari li se fac în continuare dosare care sunt clar cu intenţie politică astfel încât aceşti oameni să fie plimbaţi pe la DNA ori de câte ori este ceva important în România. Şi noi, şi opinia publică ne-am concentrat pe cazuri cunoscute ale unor persoane publice, care au trecut sau trec prin acest gen de încercări, dar ei sunt şi reprezintă un număr infim în comparaţie cu miile de români care au fost victimele unităţilor de elită ale DNA. Pe ei, cei mulţi, cine îi apără? E o întrebare legitimă pe care trebuie să şi-o pună nu numai oamenii politici care sunt decidenţi, ci şi fiecare român de rând. Pe mai departe ce e de făcut? Închidem ochii şi ne prefacem că aceste abuzuri nu există? Se va schimba ceva dacă le negăm existenţa? Evident că nu!”.

În opinia sa, “România trebuie să înceapă să se uite mai mult înainte şi mai puţin înapoi. Trebuie să fie luate măsurile care pot face ca abuzurile să nu mai fie posibile, pentru ca justiţia să devină accesibilă oricui, iar nedreptăţile să fie pe cât posibil îndreptate. Acest lucru îl putem face noi, pentru că datorăm asta miilor de familii pe care sistemul le-a abuzat.”

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), parte a coaliţiei de guvernare, a fost şi în anul 2018 un partenerul loial al social-democraţilor, susţinând demersurile PSD atât în Parlament, cât şi în Guvern.

"Vreau să ştiţi că aveţi în ALDE un partener corect, loial, cu care trebuie să ne propunem nu numai orizontul 2020, ci trebuie să mergem mai departe. Aşa cum am discutat nu o dată în ultima perioadă cu colegul meu, Liviu (n.r. Liviu Dragnea, preşedintele PSD), orizontul nostru trebuie să fie 2024, pentru că avem multe lucruri de făcut împreună şi, dacă nu vom face noi aceste lucruri, cine o să le facă? Cred că această întrebare nu mai merită răspuns pentru că vedem cine reprezintă astăzi Opoziţia în România", afirmat preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, pe 17 decembrie, la şedinţa Consiliului Naţional al PSD.

La nivel guvernamental, singurul ministru ALDE schimbat, a fost cel al Economiei, Toma Petcu, care s-a retras din motive de sănătate. Locul său a fost luat, pe 29 ianuarie, de deputatul Anton Anton.

În plan parlamentar, PSD şi ALDE au reuşit să treacă, în Senat şi Camera Deputaţilor, legile pe care şi le-au propus, însă de multe ori acestea au revenit în Parlament, fie la cererea şefului statului, fie în urma deciziilor Curţii Constituţionale. În cazul Legii off-shore şi al Fondului Suveran de Investiţii, negocierile dintre ALDE şi PSD au fost mai anevoioase, însă, în cele din urmă, cele două partide au ajuns la o înţelegere.

*ALDE a fost alături de social-democraţi şi la mitingul organizat în Piaţa Victoriei în 9 iunie. Tăriceanu anunţa înaintea manifestaţiei că partidul pe care îl conduce va fi reprezentat de aproximativ 22.000 de persoane. Liderul ALDE a rostit şi un discurs în faţa protestatarilor, susţinând că în România există "o democraţie controlată", "statul paralel" fiind omniprezent în politică, în economie, în mass-media şi în justiţie.

De altfel, tema "statului paralel" a fost o constantă în discursul lui Călin Popescu Tăriceanu pe parcursul anului.

Potrivit acestuia, majoritatea românilor este conştientă că în justiţia din România "s-au produs grave abuzuri" cu implicaţii majore în viaţa politică, economică şi socială a ţării. Tăriceanu a adăugat că "abuzurile" au avut drept consecinţă deteriorarea vieţii politice şi acapararea mediului economic de către oameni şi companii "apropiate statului paralel".

Pe 24 octombrie, ALDE a avansat o propunere de acord al partidelor parlamentare cu privire la independenţa justiţiei şi statul de drept. Principalele prevederi vizau retragerea din funcţiile ocupate în sistemul judiciar de cei care în perioada 2009-2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei. Se propunea, de asemenea, ca ministrul Justiţiei să fie o persoană independentă politic, iar legislaţia din domeniu să includă recomandările Comisiei de la Veneţia.

În document se cerea "desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei (Înalta Curte, Curţi de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneţia".

O altă prevedere se referă la înfiinţarea unei "comisii independente pentru adevăr şi reconciliere" cu specialişti de reputaţie internaţională care să investigheze, "în afara oricăror interese partizane" cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei, efectele produse şi să facă propuneri "pentru restabilirea independenţei justiţiei şi pentru sancţionarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependenţă faţă de serviciile speciale şi de factorii politici care au comandat activitatea acestora".

Tăriceanu susţinea, la acea vreme, că acordul propus de ALDE partidelor parlamentare este "unul dintre ultimele trenuri" în ceea ce priveşte gestionarea cu succes a preşedinţiei Consiliului UE pentru că "în condiţiile războiului politic total, România nu este pregătită să preia acest mandat".

Un alt pact naţional a fost propus de deputatul ALDE Varujan Vosganian. Parlamentarul se pronunţa pentru punerea în aplicare a unor proiecte importante pentru generaţiile următoare.

Nici una dintre cele două propuneri nu a avut niciun ecou în rândul vreunui partid.

*În primăvara acestui an, Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă şi în care procurorii DNA ceruseră o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru preşedintele Senatului. Judecarea apelului făcut de DNA a fost amânată pentru 21 ianuarie.

Pe de altă parte, DNA a cerut Senatului, pe 7 noiembrie, încuviinţarea începerii urmării penale pentru Tăriceanu într-un alt dosar. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă. Solicitarea se află încă la Comisia juridică din Senat pentru raport, care va fi repartizat de Biroul permanent pe ordinea de zi a plenului în prima sesiune din anul 2019.

*Încă din 2018, ALDE şi-a construit strategia pentru alegerile europarlamentare din mai 2019 şi prezidenţiale de la sfârşitul aceluiaşi an.

Tăriceanu şi-a exprimat convingerea că prezidenţialele pot fi câştigate de PSD şi ALDE împreună.

"Cred că împreună (n.r. PSD şi ALDE) putem să câştigăm alegerile prezidenţiale şi să îl învingem pe Iohannis", a declarat Tăriceanu la Consiliul Naţional al PSD din 17 decembrie. Cu câteva săptămâni înainte, el afirma că nu exclude posibilitatea de a candida pentru funcţia de preşedinte al Românei la viitoarele alegeri.

"Ideea de candidatură nu îmi este una străină, nu o refuz de plano (...), dar e mult prea devreme acum să luăm această decizie şi probabil că în preajma alegerilor pentru Parlamentul European, aşa consider eu, ar fi momentul în care o decizie trebuie luată", a afirmat Tăriceanu care a subliniat însă că, în alegeri, "forţa PSD e un factor major (...) hotărâtor".

Pentru alegerile europarlamentarele din mai 2019, candidaturile ALDE pentru Parlamentul European vor fi depuse, după cum a spus liderul partidului, cel mai probabil la începutul anului viitor, deocamdată fiind stabilite criteriile pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească: experienţa politică, experienţa pe un anumit domeniu, cunoaşterea obligatorie a unei limbi de circulaţie internaţională, relaţiile la nivel politic fie în familia ALDE, fie în plan internaţional. "Fiecare dintre aceste criterii vor fi însoţite de un anumit punctaj în baza căruia vom putea să facem o evaluare mult mai obiectivă a candidaturilor pentru Parlamentul European", spunea Tăriceanu la sfârşitul lunii august.

Ulterior, în noiembrie, preşedintele ALDE a anunţat la Poiana Braşov, la finalul evenimentul "Cariera politică a femeilor ALDE", că le va susţine pe Renate Weber şi Norica Nicolai pentru locurile 1 şi 3 pe listele pentru alegerile europarlamentar. "Ne-am propus să obţinem peste 15% şi şase membri în Parlamentul European", a spus liderul formaţiunii.

Potrivit acestuia, obiectivul formaţiunii pe care o conduce este să devină al doilea partid din România după alegerile locale şi parlamentare din 2020.

* În 2018, numărul deputaţilor şi senatorilor a crescut ALDE datorită fenomenului migraţiei parlamentare. Senatorul Scarlat Iriza a demisionat din ALDE pe 10 iulie şi a devenit independent, iar în rândurile partidului s-au înscris în acest an senatorii Daniel Zamfir, Marius Nicoară şi Ion Popa - de la PNL şi Dorin Bădulescu - de la PMP. De asemenea, deputaţii Daniel Olteanu, demisionar din PNL, a trecut la ALDE şi Ion Tabugan - de la PMP la ALDE.

De asemenea, europarlamentarul Renate Weber a anunţat, pe 31 august, că a decis să se alăture oficial ALDE, pentru că acest partid "se fundamentează pe principii liberale autentice".

Sursa www.agerpres.ro

Proiectul de OUG privind măsurile fiscal-bugetare, adoptat vinerea trecută în cadrul unei şedinţe extraordinare de Guvern, conţine, printre altele, şi măsura care se referă la înfiinţarea unui fond de dezvoltare şi investiţii prin intermediul căruia va fi susţinută finanţarea proiectelor de dezvoltare ale comunităţilor locale şi universităţilor. “Se vor putea finanţa proiecte în domenii precum sănătate, educaţie, dezvoltare locală şi infrastructură", a explicat premierul Viorica Dăncilă.

“Unul din obiectivele asumate prin Programul de Guvernare este realizarea unei  creșteri economice inteligente, sustenabile si inclusiv bazată pe o forță de muncă calificată și ținând cont că decalajele dintre județe sunt semnificative, este necesară o realocare a fondurilor publice disponibile către localitățile cu potențial financiar mai redus. Astfel, se propune înființarea Fondului de Dezvoltare si Investiții, gestionat de Comisia Națională de Strategie si Prognoza, printr-un cont de disponibil.” a declarat pentru www.arenamedia.ro senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membră a Comisiei de buget, finanţe din Senat, care a mai adăugat “Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare precum sănătate (dispensare, centre medicale), educație (scoli, grădinițe, creșe), rețea de apa, canalizare, infrastructura etc. Sursa de finanțare o reprezintă împrumuturile în lei, acordate în limita sumei de 10 miliarde Euro, echivalent lei. Vor fi finanțate din acest fond proiectele care nu sunt eligibile pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile sau cele pentru care a fost epuizată finanțarea. Avem următoarele beneficii: vor fi utilizate excedentele bugetare ale UAT-urilor și vom urmări o dezvoltare regională echilibrată a tuturor regiunilor țării.”