Liderul PSD, Marcel Ciolacu le-a solicitat guvernanților să reface Planul Național de Redresare și Reziliență, susținând că România riscă să piardă 30 de miliarde de euro dacă “Barna, Ghinea și toți ceilalți puberi din Guvern mai continuă mult să confunde cerințele ferme ale Comisiei Europene cu protocoalele lor de doi bani de la ședințele de terapie din Coaliție.”

„În loc să crape de îngâmfare și autosuficiență, guvernanții ar face bine să pună capul în pământ de rușine și să refacă urgent Planul Național de Redresare și Reziliență.

România riscă să piardă cele 30 de miliarde de euro dacă Barna, Ghinea și toți ceilalți puberi din Guvern mai continuă mult să confunde cerințele ferme ale Comisiei Europene cu protocoalele lor de doi bani de la ședințele de terapie din Coaliție.

De exemplu, dacă vreți să treceți vreodată de filtrul Comisiei, puneți mâna și copiați măsurile acestea:

1. Bani în mână ajutoare pentru IMM-urile afectate de pandemie, nu împrumuturi cum propune Guvernul.

2. Centre medicale aproape de cetățeni, pentru creșterea accesului la serviciile de sănătate – o astfel de rețea de centre medicale de proximitate ar fi accelerat semnificativ campania de vaccinare.

3. Dezvoltare de secții ATI suplimentare și formarea personalului medical, pentru creșterea capacității de răspuns a sistemului medical românesc în cazul unor alte pandemii.

4. Perfecționare profesională continuă pentru toți cetățenii, astfel încât să își poată găsi mai ușor locuri de muncă și pentru a oferi antreprenorilor forță de muncă bine calificată.

5. Fabrici de producție de alimente sănătoase în România – care să proceseze produsele agricole autohtone și să reducă importul uriaș de alimente de proastă calitate din afară.

6. Tehnologii moderne și verzi în fabricile românești – pentru dezvoltarea industriei naționale și adaptarea la cerințele pentru protecția mediului.”, a scris pe FB, Ciolacu care i-a somat pe Cîțu&Co să vină în Parlament pentru a dezbate cu opoziția PNRR-ul. “Și da, veniți cu Planul în Parlament! Singuri ați demonstrat că nu puteți nimic! E timpul să ascultați de opoziție, de autoritățile locale, de patronate, de sindicate, de mediul de afaceri sau de societatea civilă! Exact cum v-a transmis și Comisia Europeană!”, a mai subliniat Ciolacu.

Rata şomajului a urcat la 5% anul trecut, în creştere de la 3,9% în anul precedent, iar nivelul cel mai ridicat (17,3%) a fost consemnat în rândul tinerilor (15-24 ani), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

„Iată esența reformei de dreapta: condamnăm economia privată și categoriile sociale vulnerabile ca să spargem banii țării pe pilele puterii! Guvernarea ultimului an și jumătate distruge forța de muncă din mediul privat, lăsând oamenii fără serviciu. Lipsa măsurilor de stimulare economică a condus la pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă în 12 luni, rata șomajului ajungând la 5,6%, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2016 încoace.”, a scris astăzi pe Facebook primvicepreședintele PSD, deputatul, Sorin Grindeanu care a continuat “Rata şomajului înregistrează cel mai ridicat nivel în rândul tinerilor între 15 și 24 ani - 17,3%. Aici politicile de ocupare lipsesc cu desăvârșire iar impactul puternic și inegal al crizei economice și sociale asupra tinerilor este evident. Tinerii sunt categoria socială cea mai lovită de momentele de recesiune. Apare fenomenul numit efectul «lucrătorului descurajat»: stare financiară alterată, șomaj ridicat, depresie și anxietate. În România, 1 din 5 tineri este șomer! Suntem din nou pe contrasens, peste media UE.”

Fostul premier mai susține că ”în timp ce în mediul privat se acționează brutal, la stat se fac angajări pe bandă rulantă. De la începul anului Guvernul a angajat 3.830 persoane, numărul bugetarilor sărind de 1,25 de milioane. Aproape 18 mii de pile au fost aduse în administrația statului de când PNL a preluat puterea, din 1 noiembrie 2019! Reforma statului se face obligând-i pe români să strângă cureaua, ca s-o poată lărgi Cîțu pentru burțile tot mai nesătule ale șefilor săi politici!”

În anul 2020, potrivit INS, populaţia activă a României era de 8,973 milioane de persoane, din care 8,521 milioane erau persoane ocupate şi 452.000 erau şomeri.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%, în scădere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei). Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de 63,8% în mediul rural).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 48,5%.

În toată ţara, de Ziua Pământului, peste 10.000 de membri PSD s-au implicat într-o acţiune de anvergură în urma căreia au fost strânse sute de tone de gunoaie, de toate felurile.

"Ne-am mobilizat pentru a da o mână de ajutor mediului în care trăim. Depinde de fiecare dintre noi să contribuim, câte puţin, în fiecare zi, nu doar astăzi, de Ziua Pământului. De noi depinde să avem o Românie mai curată", a declarat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

PSD a fost şi rămâne un promotor convins, dedicat, al protejării mediului înconjurător şi asumă ca o prioritate promovarea unor politici care să reducă poluarea, să apere pădurea, să sprijine dezvoltarea unei economii cât mai sustenabile şi mai puţin poluante.

Liderul PSD a anunţat că săptămâna viitoare va propune Parlamentului o nouă iniţiativă legislativă care să introducă criteriul verde în achiziţiile publice. Astfel, în orice licitaţie publică, vor fi punctate companiile capabile să asigure o poluare cât mai redusă, urmare a unui traseu de transport ori de distribuţie cât mai scurt!

Prin asemenea măsuri concrete, care ajută în primul rând firmele româneşti, PSD înţelege să susţină protejarea mediului. Credem că o Românie mai curată şi mai verde înseamnă nu doar mai multă sănătate, ci şi mai multă civilizaţie şi bunăstare!

Acțiune de ecologizare a avut loc și în municipiul și județul Călărași. “Conștientizarea că trebuie să avem grijă de planetă reprezintă datoria noastră morală și civică. O natură fără gunoaie, ape nepoluate și un aer curat sunt garanția sigură a unei vieți sănătoase.”, este mesajul postat pe pagina de Facebook PSD Organizația Județeană Călărași.

Harta naţională a acţiunii PSD de Ziua Pământului aici: https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=100YFsUJvgGB958REy186PKp8m1UbN7Gk&ll=45.89056838765486%2C24.79206317591001&z=7

România riscă să piardă masiv bani europeni din cauza incompetenţei guvernamentale, susține printr-un mesaj postat pe Facebook vicepreședintele PSD, europarlamentarul Mihai Tudose care continuă “Am avertizat, de acum câteva luni, făcând comparaţie cu ritmul altor guverne din UE, că se va ajunge în criză de timp pentru depunerea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) la Bruxelles. Uite că documentul trimis Comisiei Europene a fost întors la Bucureşti pentru modificări. În vreme ce Barna şi Ghinea se încurcă penibil în declaraţii, preşedintele Iohannis e nevoit să convoace, în disperare de cauză, o reuniune cu (i)responsabilii pentru PNRR, luni - cu patru zile înainte de termenul limită, care e vinerea viitoare.

Poate că-l va întreba preşedintele pe Ghinea ce legătură e între vizita lui de săptămâna trecută la Bruxelles şi apelul din ziua imediat următoare al Comisiei Europene ca statele membre să se concentreze mai mult pe calitatea planurilor de relansare. Poate că-l va întreba pe ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi despre punctele slabe identificate de Comisie în documentaţia depusă de guvern. Barna a scăpat porumbelul tăierii finanţării UE pentru irigaţii, dar sunt probleme mari şi cu proiectele depuse pentru transport şi sănătate. Adică exact unde ne doare mai tare: la infrastructura rutieră şi sistemul medical. Nu în ultimul rând, poate-l va întreba şeful statului pe Ghinea de ce România va livra la Bruxelles o variantă aşa-zis consolidată a PNRR, abia la mijloc de mai.”

Fostul premier “explică” și de ce România condusă de coaliția PNL – USRL PLUS-UDMR se plasează printre codașii Europei.

“Iată de ce:

Abordarea fondurilor europene la nivel european presupune în primul rând logică:

- programarea utilizării fondurilor europene, adică măsuri concrete cu rezultate și calendar clar de implementare, ținând cont bineînțeles de regulile impuse de Comisia Europeană pentru fiecare categorie de fonduri europene,

- măsurile pe care statele membre le propun se stabilesc pornind de la nevoile și capacitatea de implementare (adică ce, cât și cum poți să realizezi), în corelare cu prioritățile de la nivelul UE,

- surse diferite complementare de finanțare. Adică, de exemplu, PNRR trebuie corelat cu celelalte categorii de fonduri europene și toate cu resursele de la bugetul național.

Această logică nu a funcționat și nu funcționează și în cazul guvernului nostru. De ce? Iaca de ce:

- programarea s-a făcut de ochii lumii, fără nicio legătură cu nevoile și capacitatea noastră de implementare. PNRR conține niște povești, care nu au un final fericit: o colecție de așa-zise reforme, care nu se pliază pe nevoile prezentate. Nici vorbă de măsuri concrete, calendar de implementare! În plus, PNRR a deraiat de pe “șina” de REDRESARE, rațiunea pentru care acest mecanism a fost creat la nivelul UE. De exemplu, PNRR prevede, printre altele, finanțarea sistemului de irigații, susținerea ONG-urilor, reforma pensiilor și a companiilor de stat etc.

Vedeți vreo legătură cu redresarea în contextul pandemiei? În condițiile în care sistemul sanitar este principalul afectat de pandemie și când discutăm de redresare acesta ar fi trebuit să beneficieze de cea mai mare alocare (din 30 de miliarde, sănătatea conform lui Ghinea are 4 miliarde). Și fondurile pentru agricultură au finanțat dezvoltarea sistemului de irigații, chiar în perioada 2014-2020 și este posibil și în 2021-2027. Detalii, nu? Comisia Europeană nu le consideră a fi detalii și va trozni cu subiect și predicat autoritățile române, într-un mod foarte simplu: nu vă aprobăm programele de finanțare până nu faceți lucrurile cum trebuie.

- capacitatea de implementare a autorităților noastre. A analizat cineva din Guvern dacă agențiile de dezvoltare regională au capacitatea să gestioneze fonduri europene în perioada 2021-2027? Este clar că nu! Comisia însă a analizat și spune că este deficitară. Se vede și din stadiul pregătirii documentelor de programare și al haosului care domnește. Un alt exemplu al haosului și este deajuns: PNRR va funcționa astfel: ministerul lui Ghinea va încheia contracte de finanțare cu ministerele de linie, iar ministerele vor încheia contracte de finanțare cu beneficiarii. De ce s-or fi gândit că e bine să se învârtă și să ne învârtă în jurul cozii?

- PNRR, Fondurile Europene Structurale, Fondurile pentru Agricultură, Fondul pentru Tranziție Justă ”visează” să finanțeze de-a valma cu o serie de suprapuneri.

Ce riscăm noi ca țară și cetățenii României, din cauza incompetenței guvernanților:

- PNRR nu este corelat cu finanțările din celelalte fonduri europene – fiind o condiție impusă, riscăm un blocaj al tuturor fondurilor europene, ceea ce în primă instanță va însemna 2021 și 2022 ani pierduți.

- Fondul pentru Tranziție Justă (4,4 miliarde Euro) dedicat în principal regiunilor miniere se află de asemenea în blocaj, nefiind finalizate planurile teritoriale pentru tranziție justă.

- Fondul pentru Modernizare (6,7 miliarde euro) se află și el în blocaj: ministerul Energiei ar fi trebuit să lanseze până acum ghidurile de finanțare, astfel încât până pe 1 iunie 2021 să transmită la Bruxelles proiectele. Din nou, anul 2021 este pierdut, următorul termen de depunere a proiectelor fiind noiembrie 2021.”, a continuat Mihai Tudose care a conchis cu un mesaj adresat ministrului Ghinea “Ghinea, fii onest şi recunoaşte public ce ţi-a spus Comisia Europeană despre capacitatea administrativă a structurilor din subordinea ta şi despre bazaconiile pe care le-ai propus pe post de reformă a pensiilor! Că banii UE vin numai sub garanţia unor reforme. Briliantule, ia exemplul „diamantului” Vlad Voiculescu şi du-te!”

Deputatul Dumitru Coarnă a declarat că miercuri a depus, prin poştă, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, nu mai puţin de 4 denunţuri penale care vizează săvârşirea unor posibile infracţiuni la nivelul Primăriei comunei Crivăţ şi a Spitalului de Psihiatrie Săpunari.

„Ieri (n.r. miercuri, 21 aprilie) am depus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, prin poștă, patru denunțuri penale.

Avem un denunț penal pentru comuna Crivăț. Executare de lucrări pietruite drumuri în comuna Crivăţ. Ce credeți că s-a întâmplat? Factura achitată, 800 tone de piatră, nici o piatră nu a ajuns în comuna Crivăț. Banii au ajuns la cei care, în opinia mea, au comis o infracțiune. Am și factura, e un prejudiciu evaluat la 800 milioane lei vechi.

Un alt denunț pe care l-am depus – Spitalul de Psihiatrie Săpunari despre care vă vorbeam recent. Aici avem un prejudiciu estimat undeva la 200 mii euro. Practic, dacă aș fi procuror aș fi imputat toată suma de 390 mii euro pentru că până la urmă acele aparate medicale nu erau utile și oportune, nu se pliau pe specificul spitalului. În opinia mea și factura a fost dublată.

Un alt denunț privește tot Primăria Crivăț. Acolo, am mai constatat un lucru. Înainte sau în timpul campaniei electorale din septembrie 2020, au construit un gard care împrejmuia cimitirul. Un lucru bun de altfel. Dar din evaluările pe care le-am făcut eu, costurile ar fi undeva la 100, hai, la 150 de mii lei, însă factura este de 300 mii lei, adică de 3 miliarde lei vechi. Am depus și în acest caz denunț penal.

Și un al patrulea denunț penal depus vizează tot Spitalul de la Săpunari. Acolo am mai găsit o factură de care vă mai spuneam eu, fiind vorba de amenajarea unei parcări. 160 tone de piatră, factură ”încasată”, plata efectuată. Au fost depozitate în zonă undeva la 25 – 30 tone prin extensie, deci o diferență de 130 tone facturată, încasați banii, o altă infracțiune în opinia mea.

Deci toate cele patru denunțuri le-am pus la Parchetul de pe lângă Tribunalului Călărași, domnului Xenofonte, să-l scot puțin din amorțeală. Deși, cred că o să ajungă dosarele la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița. O să monitorizez îndeaproape aceste lucruri pentru că de multe ori în aceste dosare penale nu se lucrează fiind o influență politică extrem de mare și atunci se crează o presiune pe procurori deși procurorii ar trebui să reziste acestor presiuni.” a declarat joi la Călăraşi parlamentarul social – democrat care a mai adăugat că după sărbătorile de Paşti va depune un nou denunţ penal vizând o presupusă ilegalitate la primăria Dor Mărunt. „Mai am în lucru şi alte probleme de natură infracțională. E vorba de un drum comunal din comuna Dor Mărunt, satul Pelin, drum de 5 km, 5 m lățime. Drum care a fost reabilitat cu piatră, am aici fotografiile, în perioada 2014 – 2016. Toate bune și frumoase. Doamne Ajută!, primarii lucrează bine.

Ce vedem noi? În 2018 se facturează a doua oară acest drum, 100.000 euro, 5 miliarde lei vechi. Practic au semnat, au luat banii! După sărbători o să depun și aici un denunț penal.”, a continuat Coarnă care a conchis „Se pare că mă transform în altceva, în şeful Poliţiei Judeţene, în prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași. Fac practic ceea ce ar trebui să facă niște oameni care sunt plătiți pentru aceste lucruri”

În declaraţia susţinută în Parlament în 21 aprilie, deputatul PSD Dumitru Coarnă şi-a exprimat susţinerea pentru adoptarea Proiectului de lege nr. 129/2020 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, demers legislativ ce vizează respectarea drepturilor persoanelor abuzate, victime ale violenţei domestice.

În România s-a înregistrat o creştere a infracţiunilor cu violenţă săvârşite asupra unui membru de familie, fapt rezultat din numărul mare al plângerilor depuse în ultimul an. Poliţia Română a dat publicităţii datele pentru primele şapte luni ale anului 2020 din care rezultă că numărul victimelor este de aproape 5.500 de persoane şi au fost emise peste 4.800 de ordine de protecţie provizorii din care jumătate au primit confirmarea magistraţilor. Pe fondul măsurilor sanitare luate în România, conform Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, au fost înregistrate cu 2,3% mai multe sesizări din partea femeilor agresate de partenerii de viaţă.

"Creşterea violenţelor din perioada pandemiei de Covid-19 a dus la schimbarea parţială a legislaţiei şi la adoptarea Legii 183/2020 prin care agresorii care încalcă ordinele de protecţie vor putea fi condamnaţi la închisoare între 1 şi 5 ani. În plus, ordinul de protecţie provizoriu poate fi emis pe loc de poliţist pentru o durată de 5 zile, iar de judecător pe o perioadă de 6 luni", a subliniat deputatul PSD.

"Prin adoptarea Proiectului de lege nr. 129/2020 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, se face un pas înainte în diminuarea acestui fenomen în continuă ascensiune. Autorii infracţiunilor de violenţă domestică vor fi obligaţi să poarte brăţări electronice de supraveghere, atât în timpul unor proceduri judiciare, cât şi în timpul executării pedepsei stabilită de instanţă şi vor fi obligaţi să păstreze o distanţă minimă faţă de victime. Încălcarea acestei obligaţii va genera o alertă în dispecerat care va determina o intervenţie rapidă şi eficientă a poliţiştilor şi jandarmilor. Astfel organele de ordine devin mult mai eficiente în intervenţiile lor pentru a proteja viaţa şi integritatea corporală a victimelor", a sintetizat deputatul.

Demersul legislativ urmăreşte creşterea protecţiei victimelor violenţei domestice, cât şi operaţionalizarea sistemului de supraveghere electronică a agresorilor care generează violenţă domestică.

"Este necesar să acordăm o atenţie sporită acţiunilor de combatere a tuturor formelor de discriminare, violenţă şi abuz împotriva categoriilor vulnerabile, centrate pe ideea de solidaritate umană, în scopul construirii unei societăţi civilizate", a susţinut deputatul Dumitru Coarnă în încheierea declaraţiei sale politice.