PSD cere imperativ premierului Cîţu să nu folosească fondurile bugetare pentru a obţine vreun avantaj politic în competiţia pentru şefia PNL. Rectificarea bugetară şi alocarea fondurilor la nivel local trebuie să se facă strict pe baza unor criterii obiective şi echitabile, în funcţie de necesarul de finanţare al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

Dezvoltarea comunităţilor locale nu trebuie să devină monedă de schimb pentru voturile de la congresul PNL. Cîţu nu are dreptul să folosească banii publici colectaţi de la români pentru a-şi cumpăra fotoliul de şef al partidului.

Demiterea ministrului de Finanţe, cu scopul vădit al premierului de a prelua controlul asupra alocării banilor publici la nivel local, în urma rectificării bugetare, reprezintă o tentativă de trafic de influenţă, demascată de invitaţiile publice adresate primarilor de către unii lideri PNL. Este o dovadă clară a intenţiei lui Florin Cîţu de a folosi banii publici în lupta sa politică, pentru a obţine un folos personal necuvenit.

În cazul în care această intenţie se va materializa prin alocări bugetare subiective, după orientarea primarilor PNL în cadrul competiţiei interne a partidului, este necesară intervenţia imediată a organelor de anchetă.

Rectificarea bugetară trebuie să respecte un algoritm matematic echitabil pentru toate comunităţile locale din România. Banii ţării nu pot fi transformaţi într-o puşculiţă de partid, ca premiu politic al războiului tot mai aberant pentru putere dintre Cîţu şi Orban!

Biroul de presă al PSD

PSD solicită premierului şi ministrului Investiţiilor şi Fondurilor Europene să dea urgent explicaţii în legătură cu stadiul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

A solicitat România oficial o nouă amânare? Până când? Care sunt motivele repetatelor eşecuri în a primi aprobarea Comisiei Europene asupra PNRR?

A trecut fix o lună de când prim-ministrul Cîţu a anunţat că nimeni dintre cei care lucrează la PNRR nu pleacă în concediu până nu termină, iar cine greşeşte este concediat. Aşa de bine şi de susţinut s-a lucrat încât rezultatul este o nouă amânare!

După cum a dezvăluit ministrul revocat al Finanţelor, guvernul Cîţu a cerut oficial o nouă amânare a depunerii PNRR, încă din 15 iunie. Însă n-a comunicat nimic opiniei publice. Românii nu mai trebuie să ştie adevărul?

PSD condamnă categoric modul incalificabil în care premierul Florin Cîţu şi ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene Cristian Ghinea îi mint şi-i dezinformează cu premeditare pe români. Aşa-zisul proces continuu de consultare cu Comisia Europeană, care ar fi menit să reducă divergenţele este, în fapt, doar expresia neputinţei şi incompetenţei guvernamentale.

Între timp, România rămâne codaşa Europei - deja sunt 17 ţări care au PNRR-urile aprobate şi urmează să încaseze primii bani - şi se scufundă în marasmul economic şi social provocat şi întreţinut de o guvernare ruptă de realitate şi de interesul naţional.

Biroul de presă al PSD

Deputatul PSD, Marius Budăi în contrazice pe premierul Florin Cîțu după ce acesta a declarat că “avem o creștere economică de 2,9% pe primul trimestru din acest an datorată, în exclusivitate, investițiilor.”. “Domnul Cîțu ne minte. Îi Ii voi demonstra în continuare că ceea ce dumnealui susține este, de fapt, dezastru sigur pentru țară.”, susține pe pagina personală de Facebook fostul ministru al Muncii (2018-2019) subliniind că pentru fiecare leu produs, România, sub guvernarea Cîțu, se împrumută 2,14 lei generând un randament al împrumuturilor consumate subunitar de 0,46!. “Haideți sa ne uităm pe cifre!

1. Suma totală a împrumuturilor luate de guvernele PNL-USRPLUS-UDMR se ridică la 280 de miliarde de lei, în 2020 și 2021;
2. Din acest total, 182 de miliarde ( 65%) a finanțat deficitul bugetar și 98 de miliarde de lei (35%) a mers la rambursarea datoriei din trecut;
3. PIB-ul României a crescut/va crește cu 84,7 miliarde de lei, în intervalul 2020-2021 - de la 1058,2 miliarde de lei în 2019 la 1142,9 miliarde de lei în 2021, potrivit prognozelor CNP.

Deci, cu cele 182 de miliarde de lei împrumuturi care au finanțat deficitul s-a realizat o creștere a PIB de 84,7 miliarde de lei. Un calcul simplu ne arată că pentru fiecare leu produs, România, sub conducerea liberală, s-a împrumutat 2,14 de lei ( 182/84,7). Altfel spus, randamentul împrumuturilor consumate este subunitar, respectiv 0,46!

NU ESTE NICIO PERFORMANȚĂ! ESTE UN DEZASTRU

CONCLUZIE:

Pentru a produce 1 leu, România se împrumută cu 2,14 lei, în guvernarea Cîțu. Randamentul împrumuturilor este subunitar, respectiv 0,46 (1/2,14). Pensiile și salariile sunt înghețate, alocațiile amputate.

Pentru a produce 1 leu, România se împrumuta cu 0,34 lei în guvernarea PSD. Randamentul împrumuturilor era supraunitar, respectiv 2,94 ( 1/0,34). Cu pensii, salarii și alocații mărite consistent.

Aceasta este realitatea și diferența dintre guvernarea PNL și guvernarea PSD.”, se mai arată în mesajul postat de liderul social-democrat pe FB.

“Protejarea mediului înconjurător depinde de acțiunile fiecăruia dintre noi, iar colectarea selectivă a deșeurilor trebuie să devină o obișnuință. Alături de colegii mei, parlamentari PSD, am considerat oportună recompensarea celor care respectă toate normele de mediu în materie de deșeuri. Astfel, la Senat, pentru dezbatere, a fost înregistrată propunerea legislativă privind instituirea ”Tichetului Verde” pe teritoriul României, inițiată de către domnul senator PSD Vasile Dîncu și de către doamna deputat PSD Ileana Cristina Dumitrache. Sunt cosemnatar al acestui proiect, pe care îl consider extrem de necesar, mai ales în actualul context al "crizei gunoaielor". Îl voi susține necondiționat, inclusiv la nivel local și județean.”, susține prin intermediul unui mesaj postat pe pagina de facebook a Partidului Social Democrat deputatul Radu Marcel Tuhuț, președintele interimar al PSD Alba care a mai adăugat “Tichetul verde reprezintă biletul de valoare pe care operatorii economici care colectează deșeuri îl acordă deținătorului de deșeuri – persoane fizice sau juridice – atunci când acesta colectează separat și predă la punctele de colectare ale operatorilor menționați deșeuri reciclabile. Astfel, cheltuielile cu selectarea, sortarea și transportul din partea firmelor de salubritate se vor reduce pe termen mediu și lung, dacă oamenii vor fi motivați să se implice.

Propunerea legislativă prevede ca deșeurile reciclabile pentru care se pot acorda tichete verzi sunt: hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastic, lemn, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, deșeuri provenind din autoturisme.

Practic, orice persoană fizică sau firmă, care va respecta regulile colectării selective, va primi tichete verzi, ce vor putea fi utilizate pentru achiziționarea de diverse bunuri și servicii, în funcție de contractele încheiate între unitățile emitente și unitățile afiliate (care vor fi stabilite ulterior). Tichetele vor fi acordate la schimb pentru reciclabilele aduse, iar cu ele pot fi achiziționate bunuri și servicii care aduc valoare adăugată protecției mediului. Propunerea legislativă se află la începutul parcursului parlamentar și va produce efecte doar dacă va fi adoptată de parlamentari și promulgată de președinte.

Practic, prin această lege, operatorii economici vor fi încurajați să acorde tichete verzi, întrucât în acest mod își reduc cheltuielile cu colectarea, selectarea și transportul, iar oamenii și firmele vor fi încurajați să selecteze în mod corect și să transporte ei deșeurile către operatori, în schimbul tichetelor verzi (care pot echivala cu taxe lunare mai reduse sau chiar zero, în funcție de cantitatea de deșeuri transportată la punctele de lucru ale operatorilor și de contravaloarea acesteia în tichete).

România are nevoie de o astfel de lege pentru a progresa către un mediu mai sănătos, în care deșeurile să nu mai reprezinte o problemă (în special costurile enorme generate de gestionarea acestora), iar viitorul să fie caracterizat printr-o eficientizare a proceselor pe care le realizăm astăzi.

Statul român se confruntă cu patru proceduri de infrigement toate cauzate de gestionarea ineficientă a deșeurilor. Prezentul proiect oferă posibilitatea de a corija anumite aspecte și de a facilita o evitare, chiar și în al doisprezecelea ceas, a penalităților pe care le riscă România.”

În jur de 350 de delegaţi sunt aşteptaţi joi la lucrările Comitetului de Coordonare Judeţean al PNL Călăraşi în cadrul căruia va fi aleasă noua conducere a organizaţiei judeţene pentru următorii 4 ani.

La funcţia de preşedinte, a fost înregistrată o singură candidatură, cea a senatorului Ciprian Pandea.

Pentru cele două funcţii de primvicepreşedinte se anunţă „lupte încinse”. Astfel, actualul preşedinte interimar, Emil Dumitru îl va avea rival direct pe primarul localităţii Borcea, Aniel Teodor Nedelcu Paţurcă iar primarul comunei Modelu, Gheorghe Dobre (fost primvicepreşedinte până la dizolvarea Biroului Politic Judeţean în toamna anului trecut) intră în competiţie directă cu actualul prefect, Valentin Barbu.

Tot joi vor fi aleşi prin vot secret şi cei 8 vicepreşedinţi.

Joia trecută a fost ales şi preşedintele filialei locale PNL Călăraşi, Alin Drăgulin câştigând „duelul” cu Dragoş Coman. Noii primvicepreşedinţi ai filialei locale sunt Daniel Purcărea şi Florin Drăgan.

La nivel naţional, şi organizaţia PNL Călăraşi este percepută ca fiind una neutră, în raport cu pretendenţii pentru şefia partidului, precum filialele judeţene Prahova şi Alba.

Guvernarea PNL - USR -PLUS - UDMR a reuşit performanţa de a creşte datoria publică la nişte cifre astronomice. Cifrele oficiale ne arată că deja datoria publică trece de 50% din PIB. Vorbim de cea mai mare datorie publică înregistrată de către ţara noastră în ultimii 30 de ani. Discutăm despre nivelul de 50% din PIB al datoriei publice în condiţiile în care din 2016 până în 2019 datoria publică a scăzut de la 37,3% la 35,2%.

La această creştere galopantă a datoriei publice au contribuit foarte mult împrumuturile pe bandă rulantă pe care le-a făcut guvernarea actuală, începând cu Guvernul Orban anul trecut şi continuând cu actualul Guvern.

Totul a început în 2020, atunci când Guvernul Orban, în lipsă de soluţii pentru susţinerea economiei româneşti, a găsit soluţia "miraculoasă": guvernarea pe datorie. Toate cifrele din 2020 privind România prosperă, economia care duduie, toate au fost rezultatul împrumuturilor de peste 100 de miliarde de lei pe care le-au făcut guvernanţii.

Conform informaţiilor publice, s-au împrumutat 44 miliarde euro într-un an, adică 1.300 de euro pe secundă! Cu aceşti bani se puteau face atât de multe pentru România şi pentru români. Însă, din păcate, nu s-a făcut nimic! În schimb, am asistat la risipă, furt, datorie! Nimic nu a ajuns la cetăţeni, nimic în economie, pe principiul totul în claxon, nimic la motor.

Unde sunt oare toţi banii împrumutaţi? Ce a făcut Guvernul PNL - USR PLUS - UDMR cu ei? Nimeni nu ştie şi nu poate să ofere un răspuns la aceste întrebări!

Pe rând, prin politica economică pe care au dus-o, guvernele Orban şi Cîţu au afectat viitorul fiecărui cetăţean al României prin lipsa unor măsuri de susţinere a capitalului românesc şi a unor măsuri luate în interesul românilor.

Toate sumele împrumutate în ultimul an n-au adus niciun progres, nicio dezvoltare, nicio bunăstare. Nu s-a întâmplat absolut nimic! Unde sunt autostrăzile cu care USR-PLUS se lăuda? Unde sunt sumele necesare pentru susţinerea firmelor româneşti cu care Orban se lăuda în 2020? Nicăieri! Totul a rămas la nivel declarativ!

În loc să se împrumute în continuu şi să crească şi mai mult datoria publică, cei aflaţi la guvernare ar trebui să sprijine, în mod real, mediul de afaceri, să vină cu un plan coerent de redresare economică a României. E evident că trebuie să existe o schimbare de paradigmă, altfel criza economică ne va lovi puternic şi nu vom rezista.

Consiliul Naţional al ALDE

Preşedinte Cristian Dima