PSD Călărași, prin vocea președintelui Vasile Iliuță, a reacționat astăzi după ce, în urmă cu aproape 10 zile, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a înștiințat primăriile și consiliile județene din țară care derulează proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală că a epuizat creditele alocate acestui program pentru anul în curs.

“Am primit la Consiliul Județean o adresă de la Ministerul Dezvoltării în care ni se spune că fondurile alocate Programului Național de Dezvoltare Locală în acest an s-au epuizat. Prin intermediul dvs. vreau să trag un mare semnal de alarmă față de ce se întâmplă astăzi la nivelul localităților din județul Călărași. Situația e alarmantă și ne obligă să cerem Guvernului să facă rectificare bugetară în urma căreia să se aloce bani MDLPA ca să putem continua proiectele începute”, a declarat joi liderul social-democraților călărășeni.

Iliuță a lansat un apel și către conducerea filialei județene PNL Călărași pentru a susține la nivelul Guvernului interesele administrațiilor publice locale. “Conducerea PNL Călărași și mă refer aici la dl senator Ciprian Pandea dar și la dl președinte Emil Dumitru să facă tot ce e posibil ca să continuăm proiectele pe PNDL, în contextul în care și PNDL 3 e în așteptare. Să demarăm chiar un parteneriat cu organizația județeană PNL ca să continuăm dezvoltarea județului Călărași”, a continuat președintele CJ Călărași care a avut un mesaj și pentru antreprenorii care dau viață proiectelor accesate prin PNDL. “Îi rog pe cei care au lucrări în județul Călărași să aibă încredere că facem toate demersurile ca UAT-urile din județ să asigure cofinanțarea din resurse proprii ca să nu le întrerupem. Sistarea lucrărilor ne va crea prejudicii pe care n-o să le mai putem repara în viitor. De aceea subliniez că trebuie să continuăm lucrările și să avem speranța că bugetul național va fi rectificat iar fiecare sumă cheltuită de autoritățile publice locale să fie ulterior decontate”, a conchis Vasile Iliuță.

În adresa transmisă beneficiarilor PNDL, semnată de ministerul Cseke Attila, se arată că “Vă aducem la cunoștință faptul că, potrivit legii, aveți posibilitatea să decontați bunurile achiziționate, serviciile prestate, lucrările executate din surse proprii sau din alte surse legalș constituite sau să sistați lucrările, în vederea evitării de arierate, urmând ca în situația suplimentării creditelor bugetare aferente Programului, în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cursul anului curent, să vă notificăm cu privire la reluarea transferurilor.

Totodată facem precizarea că, pe toată durata de valabilitate a contractelor de finanțare, aveți posibilitatea de a solicita Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației recuperarea sumelor aferente contribuției de la bugetul de stat decontate din surse proprii sau alte surse legal constituite”

“Avem 5 proiecte derulate pe PNDL la Consiliul Județean Călărași. La acest moment continuăm finanțarea din bugetul CJ pentru că în adresă se spune că putem finanța din bugetul propriu urmând apoi să ne fie decontate sumele cheltuite ca să oprim lucrările”

Vasile Iliuță, președinte CJ Călărași

Reabilitarea Palatului Administrativ care găzduieşte în acest moment sediul Prefecturii se află în evidenţa Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), susţine Claudiu Vasile Răcuci, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în răspunsul la interpelarea adresată în urmă cu 3 luni ministrului MDLPA, Attila Cseke de către senatorul PSD de Călăraşi, Nicuşor Cionoiu.

„Obiectivul de investiţii „Reabilitarea Palatului Administrativ Călăraşi” şi transformarea acestuia în Centru Socio-Cultural se află în evidenţa Companiei Naţionale de Investiţii şi urmează să fie introdus pe lista sinteză din cadrul subprogramului „Aşezăminte culturale”.

Ulterior introducerii pe lista sinteză, în corelare cu alocaţiile bugetare disponibile pentru Programul Naţional de Construcţii de Interes Public (PNCIPS), reprezentanţii CNI SA solicită beneficiarilor documentele necesare promovării indicatorilor tehnico – economici, în conformitate cu prevederile normative ale OUG 25 / 2001 cu modificările şi completările ulterioare. Lista documentelor solicitate, atât pentru Etapa I cât şi pentru Etapa II poate fi consultată accesând Ghidul de depunere a solicitărilor pentru PNCIPS, publicat pe site-ul CNI SA, la secţiunea Proiecte / Documente utile.

Finanţarea unui obiectiv de investiţii în cadrul PNCIPS este asigurată numai după aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului de investiţii prin emiterea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei sau a Hotărârii Guvernului de aprobare a indicatorilor tehnico – economici, după caz, în conformitate cu prevederile legale ale Hotărârii Guvernului nr. 207 / 2020 şi numai în corelare cu alocaţiile bugetare destinate PNCIPS derulat de Compania Naţională de Investiţii SA, în baza OG 25 / 2001, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.”, se arată în răspunsul adresat, pe 18 iunie, parlamentarului social – democrat de către reprezentantul MDLPA.

În plenul şedinţei Senatului din 10 martie, senatorul PSD de Călăraşi, Nicuşor Cionoiu a dresat ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila interpelarea având ca obiect „Reabilitarea Palatului Administrativ Călărași”.

„Stimate domnule ministru,

Clădirea reprezentativă pentru municipiul Călărași, cunoscută sub denumirea de „Palat Administrativ”, se află în momentul de față într-o stare ce nu face cinste statutului de monument arhitectural. În prezent, clădirea este utilizată doar în proporție de 35%, ca sediu al Instituției Prefectului, restul clădirii (nefolosită) fiind supus unui grad rapid de degradare.

Consiliul Județean Călărași, în calitate de administrator al clădirii, a formulat numeroase cereri de finanțare pentru reabilitarea clădirii și transformarea acesteia în centru socio-cultural, dar până în momentul de față nu s-a găsit nicio finalitate concretă.

Subliniez faptul că dimensiunea și gradul de intervenție necesar depășesc posibilitățile de finanțare ale autorităților locale, Consiliul Județean Călărași făcând eforturi mari pentru împiedicarea degradării acesteia. Reabilitarea acestei clădiri și acordarea destinației de centru socio-cultural reprezintă o necesitate stringentă atât pentru stoparea degradării acestui monument arhitectural reprezentativ, cât și pentru crearea unui spațiu socio-cultural atât de necesar instituțiilor de cultură și, în special, cetățenilor județului Călărași.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneți măsurile necesare pentru analiza și rezolvarea cu prioritate a solicitării Consiliului Județean Călărași, tergiversarea finanțării acestui important obiectiv putând avea consecințe ireparabile în ceea ce privește structura clădirii.”, se arăta în conţinutul interpelării.

Reabilitarea clădirii construită în anul 1898 de arhitectul italian Giussepe Ciconi a fost însă blocată de prefectul liberal, Valentin Barbu care a transmis, pe 2 iunie 2021, conducerii CNI că din cauza situaţiei juridice ambigue în care se află fostul Palat administrativ „Ministerul Afacerilor Interne va face, în perioada imediat următoare, unele demersuri legislative ce vor viza revocarea dreptului de administrare temporară (n.r. a Consiliului Judeţean Călăraşi), în măsura în care acesta este un bun de uz şi interes public naţional aşa cum se precizează în cadrul art. 1 din HG 706 1994 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reşedinţă de judeţe în administrarea instutţiei prefectului, cu modificările şi completările ulterioare şi nu unul de uz şi interes public judeţean.”

Reacţia n-a întârziat să apară, preşedintele Vasile Iliuţă declarând că imobilul se află în administrarea Consiliului Judeţean, solicitându-i prefectului demisia.

În plenul şedinţei ordinare din aprilie 2021, Consiliul Judeţean a adoptat în unanimitate Hotărărea de predare a amplasamentului și de asigurare a condițiilor în vederea executării obiectivului de investiții ”Centru socio-cultural Călărași (fost palat administrativ)”.

Consiliul Județean Călărași se obligă să asigure, în condițiile legii, suprafața de teren necesar pentru depozitarea și organizarea șantierului precum și finanțarea cheltuielilor pentru: aviz tehnic de racordare, proiectare, racorduri la utilități (energie electrică, canal, apă, gaz sau alt tip de combustibil utilizat), comisioane cote legale, cheltuieli diverse și neprevăzute, în valoare de 1.177.006,25 lei exclusiv TVA, 1.400.564,80 lei cu TVA.

Conform devizului, valoarea finanțată prin CNI este de 76.879.282,28 lei (TVA inclus). Valoarea totală a investiției este de 78.279.847,08 lei (TVA inclus).

După predarea amplasamentului și a obiectivului realizat, Consiliul Județean Călărași se obligă să mențină destinația acestuia și să îl întrețină pe o perioadă de minim 15 ani.

La începutul anului, conducerea CJ a solicitat consilierilor județeni adoptarea unei Hotărâri privind contractarea unui împrumut de 87 de milioane de lei, pe lista de investiții propuse spre finanțare figurând și palatul administrativ. Hotărârea n-a fost votată de consilierii PNL și USR.

În declarația politică susținută miercuri, 30 iunie 2021, în Parlamentul României, deputatul PSD Dumitru Coarnă a redat conținutul unei sesizări primite de la un grup de polițiști din cadrul Poliției municipiului Călărași, care denunță fapte de natură penală comise de către comisarul șef de poliție Deacu Emil - actual împuternicit șef al Poliției municipiului Călărași.

În continuare vom reda conținutul sesizării primite:

,,Mai mulți poliţişti din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Călăraşi sesizează următoarele: Poliția municipiului Călăraşi din cadrul I.P.J. Călăraşi este condusă de comisarul şef de poliție Deacu Emil, prin împuternicire, de aproximativ un an. Acesta este titularul funcției de şef al Biroului Rutier al Poliției municipiului Călăraşi de la începutul anilor 2010, iar înainte să fie împuternicit ca şef al Poliției municipiului Călăraşi, a fost împuternicit adjunct al şefului, din data de 03.02.2020. Comisarul şef de poliție Deacu Emil poate fi acuzat de: luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu, toate acestea în formă continuată. Mai exact, acesta intervine în dosarele penale instrumentate de politişti aflaţi în subordinea sa. Totul în schimbul banilor! La data de 03.02.2020 (exact în prima zi de împuternicire a comisarului şef Deacu Emil ca adjunct al Poliției municipiului Călăraşi), orele 11:00, I.P.J. Călăraşi a fost sesizat prin SNAU 112, de către numita Fota Cristina, angajată a SC Nutrisoia SRL Călăraşi, cu privire la faptul că din incinta societății au fost sustrase mai multe bunuri.”

Aspectul nr. 1.Echipa operativă și CFL

”S-a constituit o echipă operativă formată din comisar şef Deacu Emil (nefiind un eveniment deosebit, nu înțelegem ce căuta!) și alți agenți de poliție. În urma cercetărilor s-a stabilit că autori necunoscuți, prin desfacere, au sustras şină de cale ferată de pe o lungime de aproximativ 900 metri. Tot pe parcursul cercetărilor la fața locului faptei, echipa operativă a fost sesizată de un alt angajat al SC Optim SA Popescu Mircea, că din incinta societății au fost sustrase bazine metalice, componente de cale ferată dar şi alte bunuri metalice. Prejudiciul total depăşeşte cu mult suma de 100.000 euro, conform adreselor comunicate de societățile păgubite.”

Faza de urmărire penală:

”Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi, sub numărul 222/P/2020, în supravegherea procurorului B.F. şi repartizat unui agent de poliție din cadrul BIC al Poliției Municipiului Călăraşi, care, în urma activităților desfăşurate a depistat autorii furtului. În declarațiile date, cei doi suspecţi/inculpaţi, precizează că toată operaţiunea de furt a fost planificată şi coordonată de comisarul şef de poliție Deacu Emil și toate materialele sustrase din incinta celor două societăţi au fost transportate cu autocamioanele cu numerele de înmatriculare CL…ECO, ce aparțin, de asemenea, lui Deacu Emil, dar sunt înmatriculate pe numele unor interpuşi. Furtul materialelor s-a desfăşurat pe parcursul a mai multor seri, după lăsarea întunericului, în jurul orei 21:00 şi de fiecare dată când se efectua cântărirea fierului sustras, Deacu Emil era prezent şi participa efectiv la cântărire. dar şi la efectuarea plății. Pe tot parcursul audierii autorilor furtului, Deacu Emil a discutat cu aceştia pe holul din fața birourilor poliţiştilor care efectau cercetările, de mai multe ori, fapt ce a atras atenția poliţiştilor, mai ales că unii inculpați chiar recunosc în declarațiile date că Deacu Emil a venit de mai multe ori pe holul unde acesta aştepta pentru audiere, şi le-a transmis că: o scoatem noi la capăt".

Din declarațiile autorilor furtului reiese că toată operaţiunea a fost planificată şi coordonată de Deacu Emil, actualul șef al Poliției municipale Călărași. După conturarea stării de fapt, în urma audierilor efectuate agentul care se ocupa de caz și un alt coleg au raportat şi prezentat declarațiile inculpaţilor, şefilor ierarhici şi procurorului de caz, cu mențiunea ”el nu mai este competent să efectueze cercetări, deoarece se subordonează direct ofițerului Deacu Emil, în plus fiind fapte de competența altor parchete. Conducerea IPJ Călăraşi şi procurorul de caz nu au luat nicio măsură în acest sens”.

Din acest moment atât conducerea IPJ Călărași, cât și procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași îl favorizează pe Deacu Emil (șeful Poliției municipiului Călărași).

”Întrucât înaintarea dosarului către alte structuri poliţieneşti sau alte unități de parchet ar fi fost în detrimentul comisarului Deacu Emil, coordonatorul şi protectorul autorilor furtului, atât conducerea IPJ Călăraşi, cât şi procurorul de caz au împiedicat acest lucru. Agentul de poliție din cadrul BIC şi-a continuat cercetările şi în luna august 2020 a reținut unii autori ai furturilor şi în baza mandatului de supraveghere a solicitat înregistrarea convorbirilor ambientale purtate de aceştia în camera arestului IPJ Călăraşi. La solicitarea agentului şef, mandatul de supraveghere a fost pus în aplicare de o echipă tehnică din cadrul D.O.S. Bucureşti. Toată documentația de solicitare a interceptărilor convorbirilor purtate în mediul ambiental, a fost făcută de agentul de poliție care se ocupa de cercetarea cauzei.”

După înregistrările efectuate, agentul de poliție a fost sunat telefonic de procurorul de caz B.F., care i-a transmis verbal că “tehnica a fost defectă şi nu s-a înregistrat nimic”. ”Aceste aspecte precizate de procuror nu sunt adevărate, deoarece au fost montate minimum două aparate de înregistrat video, independente unul de altul, şi un aparat de înregistrat audio. Astfel, rezultă că din convorbirile şi filmările ambientale înregistrate au rezultat probe relevante, care pot conduce la aflarea adevărului despre implicarea comisarului Deacu Emil şi a altor persoane importante în furtul al cărui prejudiciu depăşeşte 100.000 euro”, susțin autorii sesizării.

Deputatul Dumitru Coarnă a înaintat materialul primit spre competenta soluționare către următoarele instituții: IGPR, Ministerul de Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

PNDL este un program necesar pentru milioane de români din localităţile ţării, în special din mediul rural şi din urbanul mic, unde posibilităţile locale de finanţare sunt mult mai reduse. Nu există comunitate în România care să nu fi beneficiat măcar de un proiect PNDL prin a fost ridicat nivelul de civilizaţie - trotuar, asfalt, apă, canal, gaz, energie electrică, grădiniţă, şcoală.

Anunţul cinic al premierului Florin Cîţu că "nu se mai face PNDL" ca replică la enunţul lui Ludovic Orban că dimpotrivă, e nevoie de PNDL, ilustrează flagrant dispreţul acestora faţă de comunităţilor locale şi folosirea iresponsabilă a banilor publici în campania internă pentru şefia PNL. De asemenea arată minciuna lui Cîţu că a făcut un munte de datorii pentru a face investiţii.

PSD cere imperativ continuarea finanţării PNDL! Oamenii au nevoie de infrastructura locală pentru a avea o viaţă mai bună. Însă în acest an, alocările pentru PNDL au fost cu premeditare mult mai mici faţă de cât s-a consumat anul trecut - 3,8 miliarde lei faţă de 6,6 miliarde lei în 2020, o reducere cu 42%! Banii deja s-au epuizat! Cât de incapabil să fii ca guvern pentru ca banii prevăzuţi în martie, pentru un an întreg, să se termine în iunie?

Sunt mii de proiecte în derulare care trebuie să fie terminate! Este inacceptabil să nu le fie asigurată finanţarea rapidă, mai ales în condiţiile în care guvernele Orban şi Cîţu au îndatorat România cu peste 49 de miliarde de euro, respectiv 239,3 miliarde lei în intervalul noiembrie 2020 - 15 iunie 2021, potrivit informaţiilor oficiale ale ministerului Finanţelor.

Unde-s banii? Că nu se văd nicăieri! Alocaţiile n-au crescut cum prevede legea, pensiile şi salariile au îngheţat, economia n-a primit sprijin în pandemie, infrastructura e la pământ, marile oraşe se sufocă în mizerie, investiţiile nu există nici măcar pe hârtie - exemplul cel mai notoriu este eşecul repetat al PNRR!

Cîţu şi pe Orban au promis că ţara nu va avea de suferit din cauza luptei lor interne pentru şefia PNL. Din nefericire pentru România este încă o minciună!

Biroul de presă al PSD

Un grup de elevi din judeţul Călăraşi a vizitat recent Parlamentul României, la invitaţia senatorului PSD, Nicuşor Cionoiu, participând chiar şi la o şedinţă de plen a Senatului. „Mi-am îndreptat din nou atenția asupra tinerilor noștri, al căror viitor depinde de noi, cei ce le putem da șansa unui mediu prielnic dezvoltării lor! Am avut plăcerea de a organiza vizita unui grup de elevi din județul Călărași, la Parlamentul României, unde au participat și la o ședință de Plen în Senat. Am fost plăcut surprins să descopăr buna interacționare dintre tineri și colegii mei parlamentari din Senatul României. Aceștia din urmă le-au făcut o scurtă prezentare despre ceea ce implică viața de politician, dar și cât de important este ca elevii să își creeze o puternică bază intelectuală încă din timpul adolescenței. Tinerii au fost impresionați de istoria construcției, de imensitatea sa, dar și de frumusețea arhitecturală a fiecărei săli. La finalul turului, mi-au promis că vom continua această relație pe care am creat-o și că vor reveni cu drag de fiecare dată când vor avea nevoie de ajutorul și de susținerea mea!”, se arată în mesajul postat pe Facebook de senatorul social+democrat care a conchis. „Voi încerca mereu să investesc în tinerii noștri, să colaborez cu ei și să le ascult opiniile. De-a lungul timpului am participat la ședințe alături de elevi și am descoperit în ei idei și perspective de evoluție a societății! Ei sunt ceea ce noi am creat! Ei sunt viitorul nostru!”

Au trecut și alegerile locale parțiale. În județul Călărași, PSD și PNL au încheiat duelul la egalitate, 1-1. Liberalii au păstrat Cuza Vodă, acolo unde s-a impus Monica Silvia Ceaușescu iar social – democrat au procedat la fel însă la Frumușani, odată cu victoria categorică a lui Florică Bălan.

În schimmb, candidaţii susţinuţi de USR PLUS au fost foarte slabe. De fapt, atât de catastrofale încât nici până la acest moment nimeni din conducerea aleasă sâmbătă n-a îndrăznit, cel mai probabil de rușine, să posteze măcar 3 vorbe pe pagina de Facebook a partidului. Măcar să le fi mulțumit cineva, pe de o parte “umbrelor” că au acceptat să candideze făcându-se de cacao iar pe de altă parte celor 39 de călărășeni (5 din Cuza Vodă, respectiv 34 din Frumușani) care au optat pentru “umbrele” respective.

Candidatul pentru Primăria Cuza Vodă, Mihai Ceacu, despre care aflăm de pe site-ul partidului că „a absolvit Facultatea de Inginerie a Instalațiilor, domeniu în care și profesează de aproximativ 20 de ani și că îşi dorește să folosească tot ce a acumulat în viața profesională pentru a dezvolta comuna Cuza Vodă și pentru a îmbunătăți traiul locuitorilor” n-a primit decât 5 voturi din cele 2.126, valabil exprimate! Nu, nu-i nicio glumă! Bunăoară, la secţia de votare din Călărașii Vechi, domnul Ceacu n-a primit nici măcar un vot! Ce-or fi avut locuitorii din satul ăla cu distinsul domn candidat de la partidul de preacinstiți?

Nici nu ştii dacă să plângi sau să râzi în faţa unor astfel de evidenţe! Domnul Ceacu şi-a mai testat şansele şi anul trecut pe 27 septembrie fiind votat atunci de 8 cetăţeni. Carevasăzică după fix 9 luni, 3 dintre aceştia s-au convins de „calităţile incontestabile” ale domnului Ceacu şi şi-au luat votul înapoi!

La Frumuşani, Luiza Sava care a candidat pentru că „vrea să reformeze primăria, să lucreze în slujba oamenilor și să le rezolve problemele.” a avut ceva mai multă priză la public primind 34 de voturi din cele 2.295 valabil exprimate, procentul fiind de-a dreptul dezamăgitor, 1,48%.

Cu astfel de oameni care n-au nicio treabă cu realitatea s-a prezentat USR PLUS Călăraşi în alegeri care de sâmbătă are o nouă conducere (de fapt la fel de veche și de neperformantă!) care şi-a propus, țineți-vă bine, „construcția de filiale în toate localitățile din județ, oferirea de sprijin pentru consilierii locali și județeni, dar și pentru comunitățile în care USR nu are consilieri locali. Vom identifica și pregăti persoane oneste și competente pentru participarea la alegerile din 2024, astfel încât să putem oferi o alternativă credibilă la oferta politică actuală.” Cu astfel de candidați care d-abia strâng 5 voturi, ai toate șansele să ocupi cele mai multe pagini din cartea cu bancuri a politicii călărășene!

E limpede că pentru băieţii ăştia minunaţi, fără cusur de la USR, poţi să organizezi nu două ci chiar 69 de tururi de scrutin că tot nu sar, la locale, de genunchiul broaştei!

Dar să lăsăm “elitele” să-și savureze dezastrul (2060 de voturi totale, la nivel național, adică 2,48%, respectiv 39 de voturi, la nivel județean, adică 0,88%). Cu idei puține și fixe nu poți să păcălești lumea la nesfârșit!