Senatorul PSD de Călărași, Nicușor Cionoiu, susține că adoptarea Legilor Educației în Parlament necesită timp pentru dezbateri.

“Legile Educației din acest an necesită o analiză amănunțită și o mare implicare a tuturor persoanelor competente, deoarece acest sistem formează generații întregi de care depinde viitorul tării. Trebuie să ne asigurăm că avem conturat un sistem educațional modern și eficient. Este nevoie de analize de specialitate și chiar de consultarea unor eșantioane de părinți, cadre didactice sau specialiști în educație, iar acest lucru nu se poate realiza pe grabă.

Acesta este și motivul pentru care Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, i-a cerut președintelui PSD Marcel Ciolacu prelungirea termenelor pentru prezentarea Legilor Educației în coaliție și în guvern.

După lungi dezbateri pentru România Educată, observăm că Legile Educației au creat multe reacții în mediul educațional, iar societatea se așteaptă la soluții eficiente, se așteaptă o schimbare!”, a scris pe Facebook parlamentarul călărășean care a menționat și cele 3 mari obiective pe care Partidul Social Democrat le are cu privire la proiectele Legilor Educației. “De aceea trebuie să ne reamintim că PSD are 3 obiective esențiale, strategice, în privința proiectelor Legilor Educației:

1) Acces neîngrădit la educație pentru toți copiii;

2) Combaterea abandonului școlar;

3) Dezvoltarea after-school-ului pentru sprijinirea părinților care muncesc.

Pentru realizarea acestor obiective sunt esențiale dezbateri ample prin colaborarea și prin dialogul specialiștilor din domeniu. Calendarul pentru Legile Educației din 2023 va fi analizat și stabilit de cei peste 200 de membri din Departamentul de Educație. Fiind vorba despre viitorul României consider că este vital să se investească mult timp în amendamente, analize și dezbateri.”, a conchis senatorul Nicușor Cionoiu.

Liderul PSD Călăraşi, Vasile Iliuţă a susţinut joi în cadrul unei conferinnţe de presă că în urma discuţiilor avute cu omologul său de la PNL Călăraşi, Ciprian Pandea, s-a agreat ideea repartizării sumelor din fondul constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean Călăraşi, în procent de 6%, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Judeţului Călăraşi, pe unităţi administrativ–teritoriale, pe anul 2023 în proporţie de 60% pentru primăriile conduse de social – democraţi, respectiv 40% pentru UAT-urile administrate de aleşi liberali.

„Au fost mai multe variante de lucru pe care le-am analizat cu domnul Ciprian Pandea (n.r. preşedinte PNL Călăraşi). Împreună am acceptat să împărţim sumele „60 cu 40”, adică 60% din sumă pentru primarii PSD şi 40% pentru primarii PNL. Asta a fost varianta de lucru care s-a aprobat până la urmă.”, a precizat Iliuţă care a avansat ideea sprijinirii celor două municipii din judeţ după ce au reuşit să semneze multe contracte de finanţare prin PNRR. „Nu toţi primarii au fost mulţumiţi. Toată lumea se aştepta la o împărţire egală. Am luat în calcul dezvoltarea celor două municipii, Călăraşi şi Olteniţa. Aici sunt foarte multe proiecte pe Valul Renovării şi mi-e teamă că nu vor avea bani pentru cofinanţare. Cred că pe viitor, CJ Călăraşi trebuie să abordeze cele două municipii separat, într-un context în care foarte mulţi bani vor intra în judeţul Călăraşi, prin cele două municipii. Cred că avem obligaţia să asigurăm cofinanţarea tuturor proiectelor pe PNRR. Suntem lângă cele două municipii.”, a continuat Iliuţă.

În opinia sa, nu doar primarul Olteniţei, Costinel Milescu ar avea dreptul de a fi dezamăgit de modul în care s-au repartizat sumele din fondul constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean Călăraşi, în procent de 6%, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Judeţului Călăraşi. Bunăoară, Municipiul Călăraşi este implicat alături de CJ Călăraşi (care e lider de proiect!) într-un proiect european privind construirea Promenadei unde cheltuielile neeligibile ajung la 5 milioane de euro!

„Ştiu că dl primar Milescu e nemulţumit. Şi Marius (n.r. Marius Dulce, primarul municipiului Călăraşi) este nemulţumit faţă de suma pe care a primit-o. În asociere cu CJ Călăraşi discutăm de continuarea proiectului Promenada. Acolo sunt 5 milioane de euro neeligibili. Iar CJ trebuie să intervină, să găsească soluţii ca să cofinanţeze acel proiect de 6 milioane de euro, bani pe care nu vrem să-i pierdem. Situaţia e destul de dificilă din punct de vedere financiar. Primăria municipiului Călăraşi trebuie să fie sprijinită. Să vedem dacă le mai permite împrumuturi şi n-au ajuns la gradul de îndatorare de 30%. Dacă nu, vom face un parteneriat cu CJ Călăraşi şi vom găsi nişte soluţii.”, a conchis Iliuţă.

Pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Călăraşi, desfăşurată vineri, 13 ianuarie, s-a aflat şi Hotărârea privind repartizarea sumelor din fondul constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean Călăraşi, în procent de 6%, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Judeţului Călăraşi, pe unităţi administrativ–teritoriale, pe anul 2023 şi estimările pentru anii 2024-2026.

Sumele corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit, inclusiv cele încasate și nerepartizate unităților administrativ-teritoriale anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se repartizează în mod egal județelor, în limita sumei de 38.176 mii lei, reprezentând fond la dispoziția consiliului județean.

Prin hotărârea adoptată s-a aprobat repartizarea sumei de 36.110 mii lei, pe unităţi administrativ-teritoriale iar diferenţa rămasă nerepartizată în valoare de 2.066 mii lei se va aproba într-o şedinţă viitoare.

Municipiul reşedinţă de judeţ Călăraşi ar urma să încaseze suma de 2.100 mii lei iar celălalt municipiu al judeţului, Olteniţa, 1.000 mii lei. Oraşului Lehliu Gară i-a fost repartizată suma de 750 mii lei. Oraşul Fundulea figurează cu suma de 620 mii lei iar oraşul Budeşti condusă de un primar PP-usl dar aflat în sfera de influenţă a PNL, va primi suma de 450 mii lei.

Curcani, Dragoş Vodă, Gurbăneşti, Mânăstirea, Nana, Valea Argovei, Vâlcelele sunt localităţile rurale care vor primi cei mai mulţi bani, 1.150 mii lei. Urmează Borcea şi Modelu, fiecare cu câte 800 mii lei.

Într-un mesaj postat joi pe pagina personală de Facebook, senatorul Nicuşor Cionoiu afirmă că Partidul Social Democrat susţine în continuare taxarea marilor averi, așa cum există în marea majoritate a țărilor europene! „În ultima perioadă oamenii cu venituri reduse s-au aflat în pericolul de a-şi pierde locul de muncă și încă rezistă cu greu în fața acestui val de scumpiri, în timp ce deținătorii marilor averi nu resimt aproape deloc aceste schimbări. PSD nu poate fi de acord cu asta!”, a mai adăugat parlamentarul călărăşean.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, susţine că este nevoie de o taxă de solidaritate pentru averile acumulate pe fondul crizelor din ultimii doi ani, prin profituri "cu adevărat nesimţite".

"Taxarea bogăției și a companiilor cu profituri-record în urma pandemiei și a războiului din Ucraina este o preocupare a tuturor liderilor lumii, dezbătută în aceste zile la Forumul Mondial de la Davos. Asta arată că PSD a acționat corect când a impus în Coaliție taxa de solidaritate în energie și că este cât se poate de legitimă dezbaterea despre impozitarea marilor averi și a profiturilor exagerate. Cred cu tărie că în România este nevoie de o taxă de solidaritate pentru tot ceea ce înseamnă averi acumulate pe fondul crizelor din ultimii doi ani, prin profituri cu adevărat nesimțite. Astfel, statul va aduna resursele necesare pentru a ajuta atât milioanele de români care se confruntă cu criza costului vieții, cât și companiile românești, în special IMM-urile.”, se arată într-un mesaj postat pe Facebook de liderul PSD, Marcel Ciolacu care a mai adăugat că intenţionează să propună mediului de afaceri un dialog pe această temă care să genereze solidaritate socială şi mai multă justeţe economică.

„Voi propune mediului de afaceri din România să discutăm cu franchețe despre acest subiect în următoarele luni pentru a ajunge la o soluție fezabilă, care să producă atât mai multă solidaritate socială, cât și mai multă justețe economică!", a conchis preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

Județul Călărași împlinește astăzi 42 de ani de la înființare. Decizia a fost luată de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România în baza Decretului nr. 15 / 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizarii administrative a teritoriului Republicii Socialiste România, publicată în Buletinul Oficial nr. 3 din 23 ianuarie 1981.

În acest context, senatorul PSD de Călărași, Nicușor Cionoiu a transmis un mesaj postat pe pagina personală de Facebook. “Județul Călărași împlinește astăzi 42 de ani de existență. 42 de ani de evoluție continuă pe plan economic, educațional, cultural și social. Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981, orașul Călărași devine reședința județului Călărași, creație nouă pe harta României. Orașul beneficia de toate atuurile necesare pentru a i se oferi titlul de reședință de județ: tradiția istorică, numărul populației, dezvoltarea economică, etc. Respect înaintașilor noștri care au săvârșit actul înființării județului. La multi ani, Călărași!”., a scris parlamentarul social-democrat.

Potrivit prevederilor Decretului 15 / 23 ianuarie 1981, județele Ilfov și Ialomița s-au reorganizat în următoarele unități administrativ teritoriale: județul Giurgiu cu reședința în municipiul Giurgiu, județul Ialomița, cu reședința în municipiul Slobozia și județul Călărași, cu reședința în municipiul Călărași. De asemenea s-a organizat Sectorul agricol Ilfov în subordinea municipiului Călărași.

Județul Călărași avea atunci în componență un municipiu, Călărași cu comuna suburbană, Modelu, un oraș, Oltenița, cu comuna suburbană, Mitreni, 50 de comune și 154 de sate.

PSD Călăraşi pare că şi-a găsit candidatul pentru Primăria oraşului Budeşti, la localele din 2024. Acesta va fi Marian Pavel, actualul preşedinte al organizaţiei locale PSD Budeşti. Anunţul a fost făcut de liderul social – democraţilor, Vasile Iliuţă, pe o reţea de socializare.

„Am răspuns cu deosebită plăcere invitaţiei preşedintelui PSD Budești, Pavel Marian. A fost o întâlnire de lucru unde am discutat cu colegii din PSD Budești și l-am asigurat pe preşedintele Marian Pavel de întreaga mea disponibilitate, ca lider al PSD Călărași, de a sprijini și de a căuta împreună soluţii pentru proiectele viitoare contribuind astfel la dezvoltarea judeţului şi, implicit, la prosperitatea cetăţenilor orașului Budești. L-am asigurat pe Marian Pavel de toată susținerea mea pentru candidatura din 2024.”, se arată într-un mesaj postat pe Facebook de Vasile Iliuţă.

La alegerile locale din septembrie 2020, PSD a mers pe mâna lui Sinel Nae, clasându-se pe 2 (869 voturi / 27,93%). În competiţia câştigată de Mihai Ilie (PPU-sl | 1.0007 voturi / 32,36%) s-au înscris 5 candidaţi.

"Îmi doresc să candidez pentru funcția de Primar al orașului Budești la alegerile locale din 2024. Cetățenii orașului Budești au nevoie de respect, responsabilitate, transparență și seriozitate. Împreună cu echipa PSD vom reuși toate aceste obiective pentru urbea noastră!"

Marian Pavel, preşedinte PSD Budeşti

Budeşti | Rezultate alegeri primar, septembrie 2020

Mihai Ilie (PPU-sl) – 32,36% (1.007 voturi)

Sinel Nae (PSD) – 27,93% (869 voturi)

Valentin Răducu (PRO România) – 20,95% (652 voturi)

Alexandru State (Alianţa PNL – USR Budeşti) – 16,87% (525 voturi)

Doina Gheorghe (PMP) – 1,86% (58 voturi)

Creşterea explozivă a preţurilor la alimente, în UE, în general, şi în România, în particular, determină dispariţia treptată a unor alimente esenţiale, de pe rafturile magazinelor, a atras atenţia eurodeputatul Carmen Avram, în discuţia avută, în Plenul Parlamentului, cu Janusz Wojciechowski, Comisarul European pentru Agricultură.

Mai mult, a avertizat eurodeputata, s-a ajuns la "blocarea, în mare parte din ţară, a programului european pentru distribuţia în şcoli de fructe, legume, lapte şi produse lactate. Fermierii nu au mai putut ţine pasul cu facturile şi au oprit producţia la lapte".

Consecinţa a fost afectarea serioasă a nivelului de trai, şi aşa precar, al celor 40% dintre copiii României, care, potrivit statisticilor, sunt expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale. Imposibilitatea asigurării acestui program şcolar le-a închis multor elevi accesul la, poate, singura lor sursă de proteină - dacă nu chiar la unica masă - a zilei.

La întrebarea europarlamentarului român, cum vede Comisia Europeană rezolvarea acestei crize, Comisarul pentru Agricultură a asigurat că este la curent cu situaţia din România, ai cărei producători se confruntă nu doar cu o rată mare a inflaţiei - deşi nu cea mai mare din Europa - ci şi cu o scădere de 21% a veniturilor. Prin comparaţie, alţi fermieri europeni au înregistrat, în ultimul an, o creştere a veniturilor cu 13%, a remarcat Janusz Wojciechowski.

El a menţionat şi că ştie care sunt problemele acute ale fermierilor din statele membre aflate la graniţa cu Ucraina, ţări în care războiul a produs efecte mult mai grave decât în Vestul Europei. Comerţul liber cu Ucraina are consecinţe negative asupra acestor fermieri, care întâmpină probleme serioase când vor să îşi vândă produsele.

"Ne gândim la soluţii pentru a îmbunătăţi situaţia", a promis Janusz Wojciechowscki.

Printre soluţiile avute în calcul, se numără şi posibilitatea reajustării bugetului multianual al UE, astfel încât banii alocaţi Politicii Agricole Comune să poată fi suplimentaţi.

Comisia ar putea face un astfel de anunţ în lunile următoare, însă data exactă nu se cunoaşte în acest moment.

Puteţi urmări intervenţia, accesând următorul link: https://youtu.be/kUYMEv0W3nY