“Reevaluarea FMI de la 4,4% la 5,1% a creșterii PIB României în 2018, se apropie de estimarea pe care guvernul PSD-ALDE a construit bugetul acestui an, respectiv 5,5%”, susţine preşedintele PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, secretar de stat în cadrul SGG care a continuat „Realitatea economico-socială din România impune FMI să-și ajusteze evaluările și să admită rezultatele performante ale actualei guvernări PSD-ALDE. Pentru 2018, FMI apreciază că România va avea o creștere economică de 5,1%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult față de estimarea inițială. Este de salutat atitudinea FMI de a-și ajusta din proprie inițiativă estimările în acord cu realitățile economice românești; anul trecut a fost necesară o solicitare a premierului României pentru ca prognoza FMI să fie ajustată corect, după ce dăduse, în două rânduri estimări consistent mai mici decât rezultatele economice naționale.”

FMI comunică această revizuire pozitivă în raportul său semestrial privind conjunctura mondială. FMI anticipează că și anul viitor România va performa, și anticipează o creștere de 3,5%.

“Trebuie să înceteze manipularea cetățenilor români: Pilonul II nici nu se naționalizează, nici nu se desființează.” declară liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea care a continuat “Nu se naționalizează pentru că fondurile nu sunt private – sunt fonduri publice. Doar administratorii fondurilor sunt privați, nu și fondurile. Deci nu poți naționaliza ceva ce nu este privat. Nu se desființează pentru că acolo sunt banii românilor și nu poți desființa ceva care este în proprietatea altcuiva. Discuțiile care se poartă acum cu administratorii privați ai fondurilor de pensii au în vedere identificarea unor soluții viabile care să asigure o pensie mai bună pentru cetățeni care depun bani în Pilonul II. De asemenea, Guvernul are în vedere eliminarea deficitului la Pilonul I care există de multă vreme și care se completează în fiecare an din banii de la Bugetul de stat. Una din cauzele acestui deficit este transferul de fonduri din Pilonul I către Pilonul II.”

Surse guvernamentale relevă că s-au identificat soluţii agreate între guvern și administratorii privați și asociațiile depunătorilor în Pilonul II pentru rezolvarea acestor obiective şi se lucrează acum la mecanismele pentru transpunerea în practică a acestor soluții.

Manipularea că nu s-au virat banii în Pilonul II de pensii

În spațiul public există o acțiune prin care se insinuează că „există o gaură de 1,1 miliarde euro la Pilonul II, pe motiv că nu s-ar fi virat banii în acest fond prin nerespectarea legii. „Este o ştire falsă şi o manipulare grosolană. La Pilonul II de pensii s-au virat toţi banii prevăzuţi de lege. Legea a fost respectată întocmai. Modificarea procentelor anuale privind banii virați în Pilonul II a fost mereu aprobată prin lege. Practic legea 411 din 2004 a fost modificată de 8 ori în 14 ani. În aceste condiţii, afirmaţia că nu s-a  respectat legea, este o mare minciună! Falsul deficit s-a calculat manipulator, folosindu-se procentele prevăzute în legea iniţială, din 2004 şi salariile din prezent. Altfel spus, se compară un prezumtiv calcul rezultat din legea inițială, cu banii virați efectiv, fără să se țină cont că din 2004 legea a fost modificată în fiecare an. În mod manipulator se afirmă că, prin încălcarea legii, banii nu ar fi fost virați în Pilonul II.” a spus Ciprian Pandea care a continuat “Ultima modificare, operată de guvernul PSD, a avut la bază creșterea salariului brut ca urmare a transferului contribuțiilor. Astfel, deși procentul virat la Pilonul II s-a diminuat, prin raportarea la o bază salarială mai mare, sumele transferate au fost la fel ca cele din 2017. Odată cu majorările salariale din martie 2018, contribuţiile la Pilonul II, au crescut în termeni reali, chiar dacă în termeni procentuali s-a înregistrat o scădere. Prin urmare: nu e nicio gaură la Pilonul II, este fals că nu s-au virat banii în Pilonul II și e o minciună că nu s-a respectat legea. Așa cum e la modă acum: e FAKE NEWS!”

“Inflația reală în luna martie a fost de doar 0,3%. Doar cu atât au crescut prețurile în mod real în martie 2018, iar cele mai multe prețuri au rămas la același nivel, iar unele chiar au scăzut. Din acest punct de vedere, inflația din România e mai mică decât cea din Europa.” susţine senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de buget, finanţe din Camera Superioară a Parlamentului care a continuat “Inflația de 5% este o inflație falsă, pentru că reprezintă diferența de prețuri dintre martie 2018, față martie 2017, dar asta nu înseamnă că prețurile au crescut în martie – au crescut la finalul anului trecut pe baza unor factori externi.”

Factorii care au determinat creșterea prețurilor de anul trecut sunt de ordin extern sau nu țin de decizia de guvernare: creșterea prețului internațional al petrolului, inflația din Euro, criza unor alimente pe plan european (unt, ouă, legume-fructe), liberalizarea pieței de energie. Influența acțiunii guvernamentale (revenirea accizei la nivelul din 2016) a fost de doar 0,3 puncte procentuale.

“Raportarea inflației de la an este o inflație falsă. Pentru că în cazul de față prețurile au crescut la finalul anului trecut, iar de atunci au rămas aproape neschimbate (variație de maxim 1%). Însă raportarea lunii din anul curent, la luna din anul precedent creează impresia falsă a creșterii continue a prețurilor, deși ele rămân neschimbate. Deci chiar dacă prețurile vor rămâne neschimbate de acum încolo, această raportare falsă a inflației va indica procente între 4-5% mai mari față de lunile corespondente de anul trecut.” a mai adăugat Roxana Paţurcă.

Cine e responsabil de creșterea inflației

Evoluția inflației depinde mai mult de alte instituții, decât de Guvern. “Principalul responsabil este BNR care are ca sarcină principală controlul asupra inflației. BNR admite că în acest an nu își poate îndeplini sarcina de a ține inflația sub 2,5%. Apoi este Consiliul Concurenței care trebuie să se asigure că firmele din piață nu cresc artificial prețurile pe baza unor înțelegeri ilegale.De asemenea au un rol important autoritățile de reglementare, în special în domeniul energie.” consideră parlamentarul călărăşean.

În realitate multe prețuri nu s-au schimbat sau chiar au scăzut

Institutul Naţional de Statistică precizează că prețurilor de consum au avut în martie o variația de numai 0,3% față de februarie 2018. Creșterea de 0,3% este însă doar o influență sezonieră a creșterii prețurilor la fructe proapete, citrice sau cartofi – așa se întâmplă în fiecare primăvară. De asemenea sunt însă multe prețuri care au scăzut în martie: zahăr, ulei, ouă, unt, vin. Iar alte prețuri au rămas neschimbate: făină, pâine, carne, lapte, articole de igienă, îmbracăminte

Inflația din România, mai mică decât în Uniunea Europeană

În realitate inflația din România este mai mică decât cea din Uniunea Europeană. “Propaganda împotriva guvernului speculează metodele diferite de calcul al inflației pentru a inocula ideea că prețurile cresc în mod exagerat.” consideră parlamentarul călărăşean care şi explică “Metoda oficială a Comisiei Europene după care se analizează inflația în statele membre din Uniunea Europeană este cea a indicelui ARMONIZAT al prețurilor de consum (IAPC), care reflectă în mod real ceea ce resimt cetățenii în evoluția prețurilor. Pe acest model de calcul, practicat și de Eurostat, România a avut în februarie 2018 o inflație sub media Uniunii Europene, respectiv de doar 1,6% față de anul trecut și de doar 0,3% față de luna ianuarie. Inflația de 4,95% a fost stabilită printr-un calcul depășit, care nu se mai practică în UE pentru că nu reflectă în moc corect realitate. Este modelul indicelui prețurilor de consum (IPC), care nu armonizează ponderea acestora în consumul real al populației.” a conchis Roxana Paţurcă

Conform unui proiect al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), data alegerilor locale parţiale din 2018 ar urma să fie 3 iunie, în prima duminică a lunii.

“Prin urmare, ţinând cont de faptul că, printr-un proiect separat de hotărâre a Guvernului, a fost propusă data de 3 iunie 2018 ca dată a alegerilor locale parțiale, termenele până la care pot/trebuie să fie exercitate drepturile electorale, respectiv să fie efectuate operațiunile electorale, prevăzute de Legea nr. 115/2015 şi Legea nr. 208/2015, au fost calculate având ca punct de plecare data de 30 aprilie 2018, care reprezintă a 35-a zi de dinaintea datei alegerilor locale”, se arată în cuprinsul unei Note de fundamentare a proiectului de hotărâre al Guvernului pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale parţiale din data de 3 iunie 2018.

Până în prezent, pe baza comunicărilor transmise de către instituțiile prefectului, centralizate la nivelul Ministerul Afacerilor Interne și al Autorității Electorale Permanente, în 15 unități administrativ-teritoriale sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale pentru funcția de primar. Printre acestea se află şi Primăria oraşului Budeţti (judeţul Călăraşi). În acest moment, mandatul de primar este deţinut interimar de viceprimarul, Sinel Nae (ALDE).

Iată lista celor 15 unităţi administrativ - teritoriale:

Județul Arad: Comuna Archiș

Județul Argeș: Comuna Mălureni

Județul Brașov: Comuna Părău

Județul Cluj: Comuna Cornești; Comuna Băișoara; Comuna Râșca

Județul Călărași: Oraș Budești

Județul Covasna: Comuna Cernat

Județul Iași: Comuna Dumești; Comuna Lungani; Comuna Oțeleni

Județul Neamț: Comuna Agapia; Comuna Gîrcina

Județul Sălaj: Comuna Cizer

Județul Tulcea: Comuna Maliuc

Premierul Viorica Dăncilă, ministrul Sănătății, Sorin Pintea, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, au discutat astăzi cu managerii spitalelor pe tema salarizării din sistemul de sănătate și a modalității de aplicare a sporurilor.

”Am vrut să avem această discuție pentru că domeniul sănătății este prioritar pentru mine, ca prim-ministru, pentru Guvernul pe care îl conduc. Din acest motiv, sănătatea, alături de educație, a beneficiat de încă o majorare salarială. Vă ascult cu toată deschiderea pentru că vreau să văd direct cu ce probleme vă confruntați. Vom analiza tot ceea ce semnalați dumneavoastră, astfel încât să venim cu soluții concrete și corecte, care să răspundă situațiilor pe care le întâmpinați”, a afirmat prim-ministru Viorica Dăncilă.

Managerii care au intervenit în cadrul întâlnirii au apreciat că noua legislație privind salarizarea în sănătate a determinat majorări salariale consistente, îndeosebi pentru medici. Însă, au semnalat că sunt și cazuri punctuale în care veniturile unor angajați din sistem, aferente lunii martie 2018 au scăzut în raport cu venitul încasat pentru  februarie 2018. De asemenea, au fost semnalate unele diferențe în ceea ce privește veniturile medicilor, ca urmare a aplicării regulamentului de sporuri, în funcție de ordonatorul principal de credite de care aparține spitalul în care lucrează, respectiv Ministerul Sănătății, consiliul județean sau consiliul local.

Ca urmare a consultărilor cu cei aproximativ 350 de manageri de spitale, premierul Viorica Dăncilă a stabilit formarea unui grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai Executivului și manageri ai unor spitale din subordinea Ministerului Sănătății, ai consiliilor locale și județene, precum și ai spitalelor monospecializate.  Acest grup de lucru va analiza problemele semnalate de manageri și va propune soluții de răspuns.

Biroul de presă al Guvernului

Pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor s-au aflat miercuri două legi privind acordarea de ajutoare de stat crescătorilor de suine şi crescătorilor de păsări care au fost trimise Parlamentului spre reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis.

Deputatul PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru, membru al Comisiei de agricultură susţine printr-o postare pe contul personal de facebook că “Programul de susţinere reprezintă un pas mare pentru agricultura românească”. “Veşti bune pentru crescătorii de animale. Am votat astăzi, în Camera Deputaţilor, legile care sprijină fermierii, crescători de suine (porci de talie mică) şi cei din sectorul avicol. Statul va acorda stimulente, pentru activitatea de reproducţie, de până la 80%! Programul de susţinere este, în opinia mea, un pas mare pentru agricultura românească!” este masajul transmis de parlamentarul călărăşean.

Legea pentru aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie instituie o schemă de ajutor de stat pentru implementarea Programului multianual de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul creşterii suinelor, pentru fermierii care desfăşoară activităţi de reproducţie sau creştere ori îngrăşare a suinelor, prin investiţii pentru realizarea de locuri noi de cazare în ferme de reproducţie noi sau în ferme de reproducţie aflate în activitate ori în ferme aflate în conservare, precum şi de stimulare a asocierii în cooperative.

Valoarea totală a ajutorului de stat este de 360 de milioane de euro și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Legea privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol instituie o schemă de ajutor de stat pentru investiţii în locuri de cazare în ferme de păsări.

„Programul de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol” este destinat fermelor de reproducţie, staţiilor de incubaţie şi fermelor de creştere, inclusiv pentru prima populare.

Programul urmează să se desfăşoare în perioada 2018 - 2020, valoarea totală a ajutorului fiind de 300 de milioane de euro, sumă ce va fi asigurată de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii.

În 2016, România a importat 34% din necesarul intern de consum de carne de pasăre, 9,2% din consumul intern de ouă şi 22,4% din necesarul anual de ouă de incubaţie, arată iniţiatorii proiectului, în expunerea de motive.

Principala critică adusă celor două legi de către şeful statului este că, potrivit art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, ajutorul de stat nou, supus obligaţiei de notificare, poate fi adoptat şi acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

Preşedintele Klaus Iohannis mai arată şi că cele două legi ar intra în vigoare la trei zile de la publicare, întrucât nu prevăd un termen în acest sens. Şeful statului precizează şi că cele două acte normative stipulează că, în situaţia în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.

Aceste dispoziţii, ce pun în evidenţă faptul că la data adoptări legii nu fuseseră epuizate procedurile legale obligatorii de acordare a ajutorului de stat, impun reanalizarea de către Parlament a actului normativ transmis la promulgare, în scopul evitării consecinţelor negative - atât pentru statul român, cât şi pentru beneficiari - ce ar putea fi generate de neîndeplinirea acestor obligaţii procedurale, explică preşedintele Iohannis.

Camera Deputaţilor este camera decizională. Deputaţii USR au votat astăzi împotriva celor două legi