Locuitorii satului Vărăşti, comuna Dorobanţu, trăiesc realmente o dramă fiind obligaţi, pur şi simplu, să consume apă industrială în loc de apă potabilă. Administraţia liberală, reprezentată de 8 ani, de Vasile  Stoica, n-a fost capabilă să ofere cetăţenilor o alternativă, punându-le serios în pericol sănătatea.

Un semnal de alarmă a tras consilierul local PSD, Jan Apostol, fost viceprimar al localităţii care a iniţiat în acest sens, la începutul lunii martie, şi un Proiect de Hotărâre pe care primarul Stoica refuză să-l introducă pe ordinea de zi. Explicaţiile acestuia sunt pur şi simplu halucinante.

“În 2012, până la recepţia reţelei de apă potabilă Dorobanţu s-au făcut branşări haotice şi fără bază legală iar consumul era foarte mare având în vedere că o lungă perioadă de timp nimeni nu plătea nimic. În această perioadă, fără a se aştepta momentul recepţiei si încasările pe mc de apă duceau, automat, la o scădere drastică a consumului. Aastfel, s-a luat decizia de a se implementa în satul Vărăşti o reţea independentă care să aprovizioneze numai acest sat. La momentul finanţării, primarul a spus că nu va merge la Consiliul Judetean argumentând că "am informaţia că nu se va da nici un ban" însă eu împreună cu doamna contabilă am mers şi am obţinut o cofinanţare de peste 200.000 lei, diferenţa până la finalizare fiind dată de Guvernul PSD, aflat atunci la guvernare.” a declarat pentru www.arenamedia.ro Jan Apostol care a continuat “După finalizarea investiţiei s-a dovedit că apa din puţurile staţiei nu este potabilă. Din septembrie 2015, anul delegării serviciului de apă catre SC Ecoaqua şi până la 1 mai 2018, a fost distribuită către locuitorii satului aceiaşi apă, pe care acum o consideră industrială, ca fiind potabilă, dată la care s-a încheiat cu cetăţenii un contract adiţional, transformând apa în industrială.  Fac menţiunea că delegarea serviciului de apă către Ecoaqua s-a făcut doar pentru a scăpa domnul primar de responsabilitate iar cetăţenii au ajuns să plătească 4.53 lei/mc, de departe peste multe oraşe din ţară, cum ar fi de pildă Iaşi 3.97 lei, Sibiu 3.45 lei, Timişoara 3.53 lei, Arad 3.62 lei ). În comunele învecinate preţul e de 2,5 lei / mc iar la apă industrială printre cele mai mari preţuri din ţară. Deşi apa industrială ar trebui folosită doar la spălarea maşinilor, trotuarelor şi nici măcar la irigarea solariilor sau a grădinilor, bieţii oameni o folosesc pentru consum propriu. Neavând nici o altă alternativă, sănătatea lor e pusă în pericol. Transformând apa potabilă în industrială, nu se mai emite din partea operatorului nici un buletin de analiză din care să rezulte calitatea apei sau prin care să se urmărească identificarea unor elemente ce pot afecta sănătatea.”

Jan Apostol n-a stat cu mâinile în sân şi la începutul lunii martie a redactat Proiectul de Hotărâre privind alimentarea cu apă potabilă a sistemului de distribuţie a satului Vărăşti din staţia de pompare Dorobanţu, solicitând colegilor săi din Consiliul Local să aprobe, pe de o parte, cererea către operatorul Ecoaqua Călăraşi de sistare a distribuţiei apei industriale către locuitorii satului Vărăşti, iar de pe altă parte, distribuţia apei potabile din staţia de pompare Dorobanţu în sistemul de alimentare a satului Vărăşti. Dar ce să vezi?, primarul Stoica refuză de atunci să pună proiectul pe ordinea de zi, spre dezbatere şi aprobare. “Având în vedere că există posibilitatea alimentării cu apă a reţelei de apă din Vărăşti din reţeaua Dorobanţu, pe 9 martie 2020, am iniţiat un Proiect de Hotărâre prin care am solicit Consiliului Local să-l aprobe, anexând şi Raportul compartimentului de resort prin care se recomandă invitarea operatorului pentru analizarea situaţiei de fapt. Cu toate că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a fi introdus pe ordinea de zi, primarul refuză sistematic, motivând că nu avem voie să intervenim asupra operatorului. Această motivaţie e de-a dreptul puerilă, dovada fiind clauzele contractuale ale Contractului de delegare şi mai mult de atât prevederile Legii 241/2006 art. 12 alin 1) litera j): „În exercitarea atribuțiilor ce le revin autoritățile administrației publice locale adoptă hotărâri sau emit dispoziții, după caz, privitoare la rezilierea unilaterală a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, pentru încălcarea repetată a clauzelor acestora și pentru nerespectarea parametrilor de calitate ai serviciului". Cetăţenii trebuie să ştie adevărul!” a conchis Jan Apostol, principalul adversar al liberalului Vasile Stoica, la localele din septembrie.

Candidatul PSD pentru Primăria comunei Independenţa, Gabriel Rădulescu a vorbit despre problemele dar şi priorităţile de dezvoltare ale comunităţii precizând că în cazul în care va câştiga competiţia din septembrie va declanşa procesul de bugetare participativă alocând în acest sens un procent de 25% din bugetul de investiţii al comunei.

Domnule Rădulescu, nu mai e un secret, sunteţi candidatul PSD pentru Primăria comunei Independenţa. Sunteţi într-un dialog permanent cu cetăţenii celor 3 sate componente. Aş dori să punctaţi cele mai importante 3 probleme cu care se confruntă aceşti oameni.

Dialogul meu cu cetățenii comunei Independența este unul permanent și de bun augur. Probleme sunt mai multe, dar o să răspund punctual întrebării dumneavoastră. Prima și cea mai importantă problema este lipsa apei curente din satele Vişinii şi Potcoava, a doua problemă este lipsa în totalitate a sistemului de canalizare din toate cele 3 sate componente ale comunei Independența și anume Vişinii, Independența și Potcoava. A treia problemă pe care am sesizat-o nu este  una neapărat majoră dar este de actualitate și anume lipsa infrastructurii școlare pentru realizarea cursurilor on-line. Elevii nu au tablete sau alte dispozitive electronice, nu au conexiuni la internet și aici cred că actuala administrație putea interveni pentru a remedia aceste neajunsuri. La nivelul comunei  Independența sunt în jur de 300 elevi, iar la un număr atât de mare de elevi conducerea Primăriei Independența poate negocia un contract pentru achiziția acestor tablete și infrastructură de internet cu un mare operator de telefonie mobilă în niște condiții foarte avantajoase. Trebuie doar să vrei!

În calitate de consilier judeţean, aţi îmbrăţişat ideea cointeresării cetăţenilor prin elaborarea de proiecte în cadrul bugetării participative. Altfel spus, locuitorii să-şi expună ideile iar cele mai bune dintre ele să fie şi bugetate în limita unui procent alocat din bugetul total. Intenţionaţi să puneţi în practică un astfel de proces după ce veţi deveni primar?

Noțiunea de  bugetare participativă este una relativ dezvoltată în administrația românească.  Cea mai vizibilă din punctul meu de vedere  este cea realizată la nivelul Primăriei Sibiu. Această noțiune de bugetare participativă presupune ca o parte a cetățenilor din comunitate să se implice în viață administrativă, să vină cu propuneri de proiecte, să conștientizeze faptul că banul public este al tuturor și risipa lui trebuie să dispară. Dacă în urmă alegerilor din această toamnă voi fi ales în funcția de primar al comunei Independența, îmi iau promisiunea în fața tututor că în următorul buget de venituri și cheltuieli al comunei Independența voi aloca suma reprezentând 25 % din bugetul de investiţii noțiunii de bugetare participativă . Mai concret, voi aloca o sumă la dispoziția locuitorilor comunei Independența și îi voi ruga că în acea anvelopă bugetară să fie realizate  anumite proiecte pe care dumnealor doresc să le aibe în comunitatea din care fac parte. Nu doar primarul și Consiliul Local trebuie să știe problemele comunității, participarea trebuie să fie a tuturor în viața urbei.

Care ar fi proiectele majore la care lucraţi deja pentru implementarea lor după ce veţi deveni primarul Independenţei?

Primul lucru pe care vi-l spun este faptul că sunt conștient că nu pot face minuni. Eu sunt genul de om care gândeste că mai bine faci lucruri puține dar care să țină o viață. Proiectele mele din domeniul administrativ nu sunt numeroase, filozofia mea administrativă este anul și proiectul, în tripleta Școală- Stradă - Spital.

Școală – unitatea de învățământ principală a comunei Independența este școala din satul Independența. Această unitate școlară a fost reabilitată în întregime în anul 2007 printr-un program al Băncii Mondiale, de atunci s-au făcut doar  igienizări și reparaţii anuale. Personal consider că este nevoie de o nouă reabilitare odată la 15 ani.

Stradă – este un termen generic, dar încadrează toate nevoile infrastructii moderne: apă curentă, canalizare și asfaltarea în totalitate a străzilor. Este frustrant că în anul 2020 să fii la o distanță  de 17 km față de municipiul Călărași și să nu  ai acces la condițiile de trai moderne. Personal mă uit cu admirație la ceea ce s-a întâmplat la nivelul comunei Roseți. Deci, cu implicare totul este posibil.

Spital – la nivelul comunei Independența există un dispensar medical coordonat de un medic extradinar de profesionist. Ultima reabilitare și dotare majoră a acestui dispensar medical s-a realizat în anul 2011 în urmă unui parteneriat dintre Societatea Agricolă Agrozootehnică Independența și Cargill S.A.

Și ultimul dar nu cel din urmă proiect pe care aș dori să îl realizez este cel legat de reabilitarea bazelor sportive din satele Vişinii și Potcoava, care se află într-un stadiu avansat de degradare.

De ce credeţi că actuala administraţie ar trebui să facă un pas în spate?

Orice aș spune eu poate fi considerat subiectiv. În materie de verificare a legalității activității desfășurate de domnul primar al comunei Independența, tocmai s-a pronunțat o instituție a statului român, respectiv  Agenția Națională de Integritate, care afirmă că domnul Voicu Lică se află în conflict de interese administrativ. Așa se întâmplă când nu cunoști legea și întrepătrunzi activitatea administrativă cu afacerile personale. De menționat că și  în cazul consilierului personal al domnului Voicu Lică s-a stabilit că și dumnealui se află în conflict de interese administrativ. Un lucru este cert, în cazul amândurora nu s-a cunoscut legea. Simplu. Cel mai corect ar fi pasul în spate, mai ales că partidul din care domniile lor fac parte transmite constant mesaje publice că este nevoie de cinste și corectitudine în administrație.

Aţi afirmat deja că parteneriatul cu Consiliul Judeţean este esenţial pentru dezvoltarea localităţii. Tandemul Iliuţă – Rădulescu e în măsură să asigure un climat sănătos iniţierii şi dezvoltării unor proiecte de anvergură.

Proiectele majore de infrastructură de care comunitatea din Independența are nevoie sunt următoarele: modernizarea iluminatului public, înfiinţarea unei reţele de gaze naturale, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii stradale, canalizare şi apă. Aceste investiții nu pot fi făcute din surse de la bugetul Primăriei Independența, este absolut necesar utilizarea fondurilor guvernamentale sau europene, și cazul ambelor surse de finanțare este nevoie și de o cofinanțare consistentă, și aici intervine necesitatea unui parteneriat  Primărie- Consiliul Județean pentru asigurarea cofinanțării proiectelor mai sus menționate. Eu, personal, consider că tandemul Iliuță – Rădulescu poate fi unul de bun augur pentru comunitatea din Independența.

E limpede că sunteţi o alternativă la actuala administraţie locală. Care ar fi argumentele dvs. susceptibile să atragă numărul suficient de voturi ca să câştigaţi competiţia?

Sunt un tânăr ambițios care a demonstrat prin cele 2 mandate de consilier județean că stăpânește noțiunea de administrație, sunt un om împlinit atât din punct de vedere familial cât și profesional. Mai presus de tot doresc să vin la conducerea Primăriei Independența cu o mentalitate nouă, una în care risipa banului public să dispară. În activitatea mea nu o să am nevoie de consilieri personali, avocați sau alte instrumente  care să îmi fie necesare în desfășurarea activității și pe care să le plătească contribuabilul din comuna Independența.  Transparență administrative 100 %.

Prevalându-se de creşterea numărului de infectări, liberalii nu exclud posibilitatea amânării alegerilor locale. Orban&Co au asigurat până acum o… guvernare dezastruoasă concretizată în sute de mii de locuri de muncă pierdute.

Vicepreşedintele PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru pune degetul pe rană subliniind că “Alegerea lui Orban este să fugă de alegeri. După o asemenea guvernare dezastruoasă, au și de ce!”

Parlamentarul social – democrat susţine că liberalii folosesc pandemia furând banii publici pe care ar fi trebuit să-I utilizeze pentru diminuarea efectelor negative ale crizei economice şi sanitare. “Iohannis și Orban nu mai vor alegeri și folosesc pandemia pentru a fugi de votul românilor. Ei știu deja că, după vot, nu au cum să rămână la putere. Liberalii au furat pe rupte banii publici în loc să-i folosească pentru a scoate țara din criză. Și fac orice pentru a se ascunde de români și pentru a putea fura în continuare. Nu mai folosiți pandemia ca să vă permanentizați hoția!” a mai susţinut pentru www.arenamedia.ro, deputatul Sorin Vrăjitoru.

Deputatul PPU (social-liberal) Andrei Gerea explică ce înseamnă de fapt suma de 80 de miliarde de euro, bani europeni pentru România rezultați după negocierile din cadrul Consiliului European.

Andrei Gerea afirmă că suma totală nu este neapărat o mare reușită pentru România, însă acum principala prioritate trebuie să fie accesarea acestor fonduri, pentru care este nevoie de un plan eficient. Deputatul umanist solicită Guvernului să demareze de urgență dezbateri cu toate partidele politice și organizațiile din zona economică, pentru a putea fi pusă la punct o strategie de investiții.

„Am fost informați că România s-a ales cu 80 de miliarde de euro de la UE. De fapt, pentru că aici este vorba în primul rând de cifre, discutăm de 63 miliarde de euro granturi și 16,7 miliarde de euro împrumuturi. Aceste fonduri se strâng din 46,3 miliarde euro granturi nerambursabile din bugetul multianual al UE până în 2027 (deci bani la care România oricum avea teoretic acces și care s-au împuținat), 16,7 miliarde euro granturi nerambursabile din facilitatea NextGenEU, unde regăsim și fondurile pentru redresare după pandemia de COVID-19 și tot atât din  împrumuturi în condiții de facilitate  de la Comisia Europeană.

Nu putem vorbi despre o mare reușită, se vehicula o cifră în jurul acestei sume dinaintea negocierilor dintre liderii țărilor europene. Am putea spune că de fapt România pierde până la circa 2 miliarde de euro granturi nerambursabile, dar compensează suma prin alocări mai mari pe împrumuturi.

De fapt, România pierde aproape 2 miliarde de euro granturi pe Tranziție Justă, și alte câteva sute de milioane de euro fonduri pe Sănătate și Dezvoltare Rurală. În schimb, ne vom împrumuta pentru a folosi aceste sume în alte sectoare precum digitalizare, mediu sau reforma administrației. Dar repet este vorba de împrumuturi, nu de sume nerambrusabile.

Pe lângă criteriul statului de drept, trebuie să menționăm că putem fi blocați de atragerea acestor fonduri și de mofturile sau interesele politice și economice ale celorlalte state, mai ales ale celor care ar fi preferat alocări mai mici pentru țările din Sudul, Centrul și Estul Europei.

Dacă un stat membru nu este mulțumit de calitatea reformelor, atunci poate bloca banii pentru alt stat membru. Și din păcate, am avut în trecut experiențe - vă reamintesc menținerea MCV sau blocarea aderării României la zona Schengen, din partea altor state, precum Olanda.

Zarurile au fost însă aruncate. Avem, teoretic, acești bani. Pentru a-i putea accesa avem nevoie de un plan de dezvoltare și acțiune rapid, bine stabilit, care să nu poată fi refuzat de Comisia Europeană. De aceea, cer Guvernului să inițieze urgent dezbateri cu toate partidele, cu toate organizațiile din zona economică, pentru a ajunge la un consens politic în privința domeniilor vitale și a strategiei de investiții. Avem nevoie de un plan concret și agreat de toate forțele politice, care să fie menținut indiferent de cine va veni la guvernare.

În al doilea rând, trebuie urgent o flexibilizare a cadrului legal care să permită scrierea de proiecte, licitații care să nu se prelungească la nesfârșit și blocaje în avize în domeniul atragerii de fonduri europene. În al treilea rând avem nevoie urgentă specialiști în atragerea de fonduri europene la nivel de administrație centrală și locală. Aceste trei tare le-am avut și în trecut, motiv pentru care România nu a excelat niciodată în absorbția fondurilor europene.

În fine, trebuie să stabilim zonele vitale. Avem probleme pe infrastructura mare, pe zona de educație și pe zona de sănătate. În același timp, trebuie să investim neapărat în zona de cercetare, în agricultură, pentru a nu mai rămâne exclusiv la evoluția meteo, dar și în zona de procesare, pentru că suntem o țară care exportă multă materie primă, în loc să vindem marfă finită, mai scumpă, mai complexă și mai competitivă”, transmite Andrei Gerea.

Biroul de presă

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, atrage atenţia că România nu a fost luată deloc în calcul la o serie de alocări privind politica de coeziune şi politica agricolă comună, aşa cum reiese din concluziile finale ale Consiliului European. La o simplă căutare a referirilor explicite la România în documentul concluziilor Consiliului European se poate constata faptul că această referinţă nu există, precizează eurodeputatul român.

"Dincolo de alocările naţionale, negociate pentru fiecare stat membru, s-au decis şi o serie de alocări suplimentare care iau în calcul câteva criterii: situaţia în care populaţia unui stat membru este în scădere cu peste 1 % pe an (în perioada 2007-2009 şi 2016-2018) - în acest caz, statul respectiv fiind compensat cu sume calculate pe baza scăderii totale a populaţiei multiplicată cu 500 euro/per capita; situaţia în care un stat membru are zone mai puţin dezvoltate pe teritoriul său (compensarea în acest caz fiind de 400 milioane euro); precum şi pentru încurajarea competitivităţii, a creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă. Totodată, sub umbrela politicii agricole comune, au fost alocate sume suplimentare pentru acele state membre al căror sector agricol se confruntă cu probleme structurale.

Datorită negocierilor dure şi agile duse de către alţi şefi de state şi guverne, o serie de ţări membre au primit acces la alocări suplimentare, cum ar fi Bulgaria 200 milioane euro pentru regiuni mai puţin dezvoltate, Cehia 1,55 miliarde euro pentru sporirea gradului de coeziune regională, Polonia 600 milioane euro pentru regiuni mai puţin dezvoltate, iar Portugalia 300 milioane euro pentru regiuni în tranziţie. Pentru sectorul agricol, Grecia va primi 300 milioane euro, Slovacia 200 milioane euro, Croaţia 100 milioane euro, iar Franţa 1,6 miliarde euro. România nu a fost luată în calcul şi nu se numără între aceste alocări suplimentare, în pofida situaţiei dificile atât a regiunilor în tranziţie cât şi din agricultura naţională!", a declarat Dan Nica.

Totodată, europarlamentarul PSD consideră că preşedintele Iohannis şi PNL vehiculează suma de 79 miliarde euro fără a explica cetăţenilor faptul că României i s-au redus fondurile nerambursabile de la 21 miliarde euro la 12 miliarde euro, precum şi alocarea financiară privind Fondul pentru o Tranziţie Justă - fond esenţial pentru asigurarea unei tranziţii sustenabile către o economie ecologică.

"Nu numai că avem mai puţine fonduri nerambursabile decât împrumuturi, dar va trebui şi să returnăm aproximativ 17 miliarde euro, cu 5 miliarde mai mult decât în alocarea iniţială. În acelaşi spirit triumfalist de până acum, însă lipsit de conţinut şi spirit realist, presedintele Iohannis se laudă cu sumele obţinute, însă nu arată pierderile majore înregistrate pentru coeziune şi agricultură, alegând încă o dată calea oportunismului politic", a criticat Dan Nica.

Liderii UE s-au întrunit începând de vineri, timp de patru zile, pentru a negocia sumele Planului de relansare economică şi viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, iar negocierile s-au încheiat în această dimineaţă.

Sursa foto www.g4media.ro

Şoc şi groază! Vă vine să credeţi sau nu, şefa USR Călăraşi, distinsa doamnă Amelia Giurcan a îmbrăţişat în tinereţe valorile şi principiile social democrate, înscriindu-se în PSD Călăraşi pe 3 decembrie 2006. În calitate de membră a organizaţiei locale 23 a PSD organizaţia municipală Călăraşi, doamna Giurcan a primit, cum era şi normal, şi o legitimaţie având numărul CL000716! Mă gândesc căt era de mândră de gestul făcut, nu? Ba mai mult, PSD Călăraşi susţine că „până la această dată (n.r. 20 iulie 2020), la secretariatul organizaţiei PSD Călăraşi nu a fost depus / înregistrat nici un document prin care să se solicite plecarea din partid a doamnei Giurcan Amelia Elena”. Cuuum? Doamna care în urmă cu 14 ani îi venera pe Iliescu, Năstase, Hrebenciuc şi Tărăcilă a uitat să-i notifice pe cei de la „ciuma roşie” că din 2018 i-a lăsat baltă, devenind o vajnică susţinătoare a luptei anticorupţie, a statului de drept şi a altor bazaconii marca USR? In-cre-di-bil!

„M-am înscris într-o noapte, așa usor deranjată de ce se întâmplă pe scena politică. Îi urmăream de ceva timp pe colegii din USR-PLUS, pe deputații și senatorii noștri care au făcut un scut împotriva PSD-ului când a fost cazul și cu celebra Ordonanța 13 și cu toate nebuniile care s-au întâmplat în 2018. Mi-a plăcut foarte mult abordarea lor și faptul că erau tineri, proveneau din alte medii, educați, oameni capabili, oameni care demonstraseră ceva, oameni care în momentul în care a fost nevoie ca ei să ia atitudine, au luat atitudine și pur și simplu au stat pe baricade. Așa a început aventura mea în USR Călărași. Am început cu campania “Oameni noi în politică””, sunt vorbele spuse de doamna Giurcan într-un interviu acordat la începutul anului postului de radio Voces Campi. Sublim! Cine vorbea de om nou în politică?

Doamna Giurcan a trecut de la stânga la dreapta cu aceeaşi uşurinţă cu care a fost numită în fruntea USR Călăraşi. Pentru că aici, beneficiind de o pilă tare de tot de la PNL, n-a trecut prin nicio emoţie, adică printr-un filtru intern, fiind pur şi simplu „paraşutată” de Bucureşti, fix în vârful grămezii. E interesant de aflat dacă doamna Giurcan o fi precizat în acel document de înscriere în USR dacă a fost membră PSD. Cel puţin 12 ani! Sau că a fost atrasă şi de Cioloş, depunând o adeziune şi la PLUS.

Să-i fi fost jenă de trecutul ei pesedist? Şi documentul ăla, este, până la urmă, un act public, nu? Domnu’ Barna, ce ziceţi de asta? Sau de faptul că doamna Giurcan a devenit, între timp, susţinător pe faţă al PNL, militând la nivel local pentru stabilirea unei alianţe cu partidul condus de Drăgulin&Filipescu?

Chiar în aceste zile, doamna Giurcan a încercat din răsputeri să-i convingă pe cei de la PLUS de necesitatea alianţei cu liberalii care i-ar fi adus un avantaj nesperat şi anume una din funcţiile de vicepreşedinte al CJ Călăraşi, după localele din septembrie. Desigur dacă USR – PLUS ar fi intrat în CJ iar PNL n-ar mai fi obţinut singur majoritatea simplă ca în urmă cu 4 ani. Potrivit înţelegerii cu liberalii, Giurcan urma să renunţe la candidatura sa pentru preşedinţia CJ iar USR - PLUS să se alinieze frumuşel în spatele PNL-ului şi împreună să tragă la căruţa lui Valentin Barbu. Dar, planurile au fost dejucate de partenerii de la PLUS care nici n-au vrut să audă de o asemenea combinaţie. Din acest motiv şi întâlnirea cu o delegaţie condusă de Valentin Barbu, secretarul general al PNL Călăraşi şi candidat al acestei formaţiuni la şefia Consiliului Judeţean, programată marţi seară chiar la sediul USR Călăraşi, n-a mai avut loc. De partea cealaltă, liberalii erau aproape siguri că vor bate palma cu pluseriştii mai ales că plănuiseră să le ofere acestora nişte funcţii în deconcentrate. În realitate, o altă păcăleală, aşa cum au simţit-o pe propria piele şi cei de la PMP, în urmă cu câteva luni.

După ce a fost “deconspirată”, doamna Giurcan riscă să piardă până şi statutul de calul troian al liberalilor din USR – PLUS. Destul de probabil, liderii centrali ai celor două formaţiuni politici ar putea lua în discuţie, în zilele următoare, “faptele” sale iniţiate până acum. Mi-e teamă însă că dacă va fi exclusă, PNL-ul nu se va grăbi s-o recompenseze pentru serviciile făcute.