Liderul consilierilor locali PSD, Marius Dulce susţine că Primăria Călăraşi ar avea în acest moment datorii faţă de furnizorii de servicii, estimate la circa 100 de miliarde lei vechi. „Sunt ferm convins că au datorii la REBU, la Brai Cata, URBAN, şi ce o mai fi. Cred că datoriile, la această oră, se duc undeva la 100 de miliarde de lei vechi. Dacă nu este aşa, să-mi aducă documente şi să mă convingă.” a declarat Dulce care încă mai aşteaptă răspuns la solicitarea sa făcută public în cadrul şedinţei ordinare de plen a Consiliului Local din februarie, privind modul de cheltuire a banilor proveniţi din cele două împrumuturi bancare accesate. “L-am somat public pe domnul Drăgulin să-mi aducă documente să vedem şi noi, consilierii şi cetăţenii, cum s-a cheltuit banul public din împrumuturi. Nu s-a întâmplat nici până la ora aceasta. L-am somat public să iasă încă o dată cu fotografiile şi filmuleţele privind B-dul N. Titulescu înainte de începerea lucrărilor de modernizare ca să le comparăm cu realitatea din teren. Nu s-a întâmplat nimic. L-am somat public să spună cum au ajuns cetăţenii albanezi să lucreze în Măgureni. Iarăşi, nu s-a întâmplat nimic. Ne tratează cu indiferenţă! Aşa cum ne-a tratat de fapt în aceşti 4 ani. Este indiferent la doleanţele cetăţenilor, pentru că el, de fapt, acum este un baron local.” a conchis Marius Dulce, candidatul PSD pentru Primăria Călăraşi.     

Rănită în orgoliul propriu, Amelia Giurcan a “explodat” astăzi pe Facebook. Şefa USR Călăraşi s-a dezlănţuit la adresa PSD-ului despre care a spus că “face ce ştie mai bine, adică fură, minte şi manipulează” deşi “l-a slujit” în calitate de membră începând cu data de 3 decembrie 2006.

Furia de pe Facebook a survenit după ce PSD a comunicat că "doamna Giurcan, conform evidenţelor noastre, figurează ca membru în cadrul organizaţiei Municipale PSD Călăraşi, organizaţia locală a PSD nr. 23, începând cu data de 03.12.2006, cu legitimaţia nr. CL 000716".

De aici s-a declanşat tsunami-ul! Doamna Giurcan insistă în postarea livrată sub formă de “nutreţ” pentru fanii săi din partid şi de la bloc că “nu sunt şi nu a fost niciodată membru PSD”, nesemnând nici măcar “vreun document, adeziune sau orice altceva”. Din punctul său de vedere, “ciuma roşie” n-are nimic mai bun de făcut în această perioadă decât s-o denigreze şi s-o discrediteze “folosind toate mijloacele subterane pe care acest partid le cunoaște atât de bine.” Ba mai mult, doamna Giurcan ameninţă şi cu judecata, subliniind că-şi rezervă dreptul de a-şi apăra onoarea lezată în instanţă.

De obicei, cine “se scuză”, “se acuză”. Din păcate! În această “capcană” a căzut şi distinsa doamnă Giurcan pentru că PSD are şi dovada (o vedeţi mai jos!) adică Adeziunea completată şi depusă la secretariatul partidului pe 29 noiembrie 2006. De data asta, doamna Giurcan va contesta, probabil, semnătura, pretinzând că PSD a recurs şi de data asta la mijloace subterane pe care desigur “le cunoaşte atât de bine”.

În rest, doamna Giurcan rămâne useristă şi totodată şefă a USR Călăraşi, “singurul partid în care a activat vreodată” şi mai susţine cu tărie că nu se va lăsa intimidată de aceste atacuri.

Umbrele trecutului se pare că nu-i dau pace doamnei Giurcan care a devenit cu voia sa “vedetă” în aceste zile. Dincolo de păcatele trecutului, doamna Giurcan s-ar concentra mai bine pe prezent ca să explice electoratului propriu de ce insistă pentru o alianţă cu PNL-ul, fără acordul PLUS-ului. Cât despre viitor…

Fondul de redresare este un ,,moment istoric”, dar priorități pe termen lung ale UE, precum Pactul Ecologic sau Agenda Digitală sunt puse în pericol, consideră deputaţii.

În cadrul unei rezoluții referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020, adoptată cu 465 de voturi pentru, 150 contra şi 67 de abţineri, deputaţii aduc un omagiu victimele coronavirusului și tuturor categoriilor profesionale care au luptat împotriva pandemiei, subliniind că cetăţenii UE au o obligație colectivă la solidaritate.

Un pas înainte pentru redresare economică, dar inadecvat pe termen lung

În cadrul textului, care constituie un mandat pentru negocierile viitoare privind finanțarea şi redresarea UE, Parlamentul salută acceptarea de către liderii UE a fondului de redresare, așa cum fusese propus de către Parlament în luna mai, numind acest moment drept unul ,,istoric pentru UE”. Totuşi, deputaţii regretă ,,reducerile masive aplicate componentelor de subvenții” şi solicită deplina implicare democratică a Parlamentului în instrumentul de redresare, care ,,nu acordă un rol formal pentru deputaţii aleşi în Parlamentul European”.

În ceea ce priveşte bugetul UE pe termen lung, deputaţii nu sunt de acord cu reducerile bugetelor programelor orientate spre viitor şi consideră că aceste reduceri ,,vor submina bazele unei redresări durabile și puternice”. Programe emblematice ale UE referitoare la climă, la tranziția digitală, la sănătate, tineret, cultură, cercetare, sau gestionarea frontierelor ,,sunt supuse riscului unei reduceri imediate a finanțării în perioada 2020-2021”, iar, începând cu anul 2024, „bugetul UE în ansamblu va fi sub nivelurile din 2020, punând în pericol angajamentele și prioritățile UE”.

Parlamentul nu poate să accepte un acord nesatisfăcător

Aşadar, Parlamentul nu acceptă acordul politic asupra bugetului pe perioada 2021-2027, la care a ajuns Consiliul European şi „nu va aproba automat un fapt împlinit”. Deputaţii sunt „pregătiţi să refuze aprobarea” bugetului UE pe termen lung, Cadrul Financiar Multianual (CFM), până în momentul în care se va ajunge la un acord satisfăcător în cursul viitoarelor negocieri dintre Parlament și Consiliu, preferabil până la sfârșitul lunii octombrie, cel târziu, pentru ca programele din 2021 să poată începe fără dificultăți.

Totuşi, în cazul în care noul CFM nu va fi adoptat la timp, deputaţi reamintesc că Articolul 312(4) din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene prevede prelungirea temporară a plafonului din ultimul an (2020) al actualului cadru financiar şi că acest fapt este pe deplin compatibil cu planul de redresare și cu adoptarea noilor programe ale CFM.

Statul de drept

Parlamentul „regretă profund” subminarea semnificativă de către Consiliul European a eforturilor Comisiei și ale Parlamentului de a sprijini statul de drept, drepturile fundamentale și democrația în cadrul CFM și al planului de redresare, reamintind că Regulamentul privind Statul de drept va fi co-decis de către Parlament.

Noi surse de venituri şi rambursarea datoriilor UE

Se reiterează faptul că Parlamentul nu va aproba CFM fără un acord privind reforma sistemului de resurse proprii ale UE, inclusiv introducerea unei categorii de noi resurse proprii până la sfârșitul CFM 2021-2027, care sunt necesare pentru a acoperi cel puţin costurile legate de planul de redresare.

Deputaţii consideră că șefii de stat și de guvern din UE nu au reușit să abordeze problema planului de rambursare aferent instrumentului de redresare şi reamintesc că, fără reduceri și mai mari ale bugetelor programelor importante, sau creșterea contribuțiilor Statelor membre la bugetul UE, noile resurse proprii constituie singura opţiune acceptabilă pentru Parlament.

Revizuirea obligatorie la jumătatea perioadei

Parlamentul solicită ca, cel târziu până la sfârșitul anului 2024, să intre în vigoare o revizuire la jumătatea perioadei a CFM, obligatorie din punct de vedere juridic şi subliniază că această revizuire trebuie să vizeze plafoanele pentru perioada 2025-2027, introducerea unor resurse proprii suplimentare și punerea în aplicare a obiectivelor privind clima și biodiversitatea.

Marius Dulce şi-a continuat periplul prin cartierele călărăşene. După ce a luat la pas săptămâna trecută Măgureniul, candidatul PSD pentru Primăria Călăraşi s-a deplasat zilele trecute în cartierul Mircea Vodă unde s-a întâlnit cu cetăţenii care s-au plâns de “prestaţia” precară a administraţiei Drăgulin care, în 2016, a făcut o serie de promisiuni, neonorate după cei 4 ani de mandat.

“Am considerat oportun să merg şi acolo şi, contrar celor spuse de “zgomotoşii” de la PNL prin ziare dar şi pe facebook că mă duc odată la 4 ani în acele cartiere, ţin să-i anunţ că eu le-am vizitat, să zic aşa, cu regularitate, am dialogat cu cetăţenii, sunt la curent cu toate problemele existente şi nerezolvate de administraţia liberală. Toată lumea ştie că am spus că în acest Cartier Mircea Vodă la fel ca şi în Cartierul Măgureni, promisiunile electorale din 2016 trebuiau onorate” a declarat pentru www.arenamedia.ro Marius Dulce care a continuat “După părerea mea şi nu numai, trebuiau finalizate lucrările de infrastructură din Cartierul Mircea Vodă cu miliardele alocate pentru B-dul N. Titulescu. Aproape 90 de miliarde de lei vechi vor fi înghiţie de un “moft” în loc să fi investit aceşti bani în modernizarea celor 6, 7 străzi dacă includem aici şi Prel. Muşeţelului. Suma ar fi fost necesară poate şi îndestulătoare pentru asfaltarea cartierului ca să-i scoatem pe oameni din noroi. După cum probabil aţi observat şi în filmuleţul postat pe o reţea de socializare, apa intră în curţile oamenilor deoarece s-a tot pietruit iar casele sunt mai jos decât nivelul străzii. Când plouă abundent, se scurge apa în curţi. Cetăţenii cu care am dialogat sunt foarte nemulţumiţi pentru că aşa cum aţi auzit şi dumneavoastră, primarul Drăgulin le-a promis cu surle şi trâmbiţe, în 2016, că le va rezolva toate problemele. Promisiuni asumate, nu şi onorate!

Nu ştiu de ce nu au finalizat lucrările pe strada Luceafărului, o stradă în care canalizarea a fost de mult făcută. Prin 2015 au zis c-o vor face, la fel în 2016, iată că au mai trecut 4 ani şi strada Luceafărului nu a fost asfaltată. Strada are şi guri de preluare a apelor pluviale iar canalizarea este definitivată şi în consecinţă putea să fie asfaltată. Nu ştiu de ce nu s-a întâmplat acest lucru. Am văzut că pe Pescăruşi au demarat lucrări privind o canalizare pluvială deşi nu ştiu care va fi rostul acesteia pentru că zona Mircea Vodă nu are legătură de canalizare pluvială. Sunt bani cheltuiţi numai pentru o bucăţică de stradă, de captare a apelor pluviale care de fapt tot în canalizarea de apă menajeră vor fi deversate. Puteau să facă acest lucru cu bani mai puţini şi să demareze şi asfaltarea pe Pescăruşi pentru că lumea aşteaptă de mult timp această investiţie. A fost o promisiune neonorată de Drăgulin şi „guvernul lui” de la Călăraşi.”

Dulce a mai adăugat că în acest mandat Drăgulin&Co s-a bazat exclusiv pe împrumuturi bancare estimat la circa 670 de miliarde de lei vechi însă nici un obiectiv bugetat din aceste resurse n-a fost finalizat. „Să cheltui aproape 15 milioane de euro, adică vreo 670 de miliarde şi să nu vezi că se profilează ceva în oraş, o zonă terminată... Nu au finalizat nimic. Drăgulin a mers pe principiul că dacă asfaltează 2 străzi aici, mai pune două găleţi de asfalt dincolo, mai cârpeşte pe ici, pe colo, iar treaba e ca şi rezolvată. Lumea nu mai poate fi păcălită şi ca atare va reacţiona. În 2016, Drăgulin a promis că va absorbi fonduri europene iar rezultatul a însemnat cheltuirea a 15 milioane de euro, din bani împrumutaţi, pe nişte obiective care nu se văd. Nu înţeleg de ce a trebuit să finanţeze lucrările la Poşta Veche apelând la un împrumut de 6,1 milioane lei, când aceşti bani puteau fi utilizaţi pentru asfaltarea unor străzi în Cartierul Farfuria sau în Ceremac sau în cartierul Obor unde a mai rămas o stradă. Nicăieri nu a vrut să termine. Toate obiectivele sunt începute dar lăsate şi neterminate. Nu mai spun de strada Zefirului, tronsonul dintre Panduri şi Direcţia Agricolă... Acolo e o străduţă de vreo 400 de m, care putea fi asfaltată, cu trotuarele reparate. De ani de zile oamenii de acolo îşi rup maşinile. Dacă mergeţi să vedeţi, e ca după război!” a conchis Marius Dulce.

Europarlamentarul umanist Maria Grapini transmite că anunțul Președintelui României Klaus Iohannis, potrivit căruia României i-au fost alocate 80 de miliarde de euro pentru programe europene, este unul pripit, deoarece astăzi europarlamentarii liberali au votat în Parlamentul European Rezoluția care combate înțelegerea din Consiliul European. „Astăzi s-a dezbătut în Parlamentul European negocierea „reușită” de Consiliul European. Concluzia e că majoritatea dintre eurodeputați nu au fost de acord cu hotărârile Consiliului! S-a grăbit domnul Iohannis să dea ca certe cele 80 de miliarde de euro”, transmite umanista Maria Grapini pe pagina sa oficială de Facebook.

Maria Grapini mai punctează faptul că abia după votul Rezoluției de azi, începe negocierea cu Parlamentul European: „Președintele Iohannis s-a lăudat cu banii aduși înainte de a fi un acord cu Parlamentul European!”.

Biroul de presă

Plenul Senatului a respins, marţi, proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

S-au înregistrat 76 de voturi "pentru" respingere, 41 "împotrivă" şi 14 abţineri.

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, propunându-se abrogarea prevederilor care fac referire la aceasta.

Comisia juridică a Senatului a dat raport de respingere acestui proiect de lege iniţiat de USR.

"La data intrării în vigoare a prezentei legi, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se desfiinţează. (...) Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie revin la parchetele de unde provin sau se încadrează la alte parchete unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează detaşările ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Secţiei", se arată în proiectul de lege.

Un alt articol prevede că, la data intrării în vigoare a legii, cauzele aflate în lucru la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, precum şi dosarele soluţionate până la această dată se predau prin dispoziţia procurorului şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către unităţile de parchet competente.

Proiectul de lege a fost respins şi de Camera Deputaţilor, iar Senatul este for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro