Nu, nu mai e niciun secret, liberalii au încercat până în ultima clipă să-i convingă pe primarii PSD sau pe cei care l-au urmat pe Vasile Iliuţă să candideze pe 27 septembrie sub sigla PNL. Au pus la bătaie tot arsenalul (promisiuni, finanţări proiecte, etc) dar din păcate, pentru ei, demersul n-a dat roade. „Am avut emoţii până în ultima clipă” a recunoscut Vasile Iliuţă, candidatul susţinut de PSD pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Călăraşi care a continuat „Am stat în aşteptare. Până la urmă diversiunile aruncate în piaţă de vechea echipă politică, Drăgulin – Filipescu, potrivit cărora ei au toţi primarii judeţului de partea lor şi că vor câştiga astfel alegerile, nu s-au concretizat. Totul a fost o farsă. Ei nu au decât un singur scop şi anume dezinformarea dar şi destabilizarea Partidului Social Democrat. Din data de 17 august, m-am înscris în PSD şi candidez pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi.”

Iliuţă e convins că pe 27 septembrie, PSD va câştiga localele, incluzând aici şi Primăria municipiului reşedinţă de judeţ. „Dacă în 2016, PSD Călăraşi a intrat în competiţie cu 14 primari şi cu un preşedinte de partid cu probleme de sănătate şi a obţinut 12 mandate de consilier judeţean, astăzi, cu 25 de primari în echipă, câştigăm şi Primăria municipiului Călăraşi. PNL-ul va rămâne o amintire. O amintire tristă din cauza nerealizărilor, a promisiunilor asumate şi neonorate şi a minciunilor spuse în 2016 dar şi în 2012. Au susţinut tot timpul că vor face şi aşa a rămas. Dar vin acum Marius Dulce şi Vasile Iliuţă care vor face ceea ce n-au făcut ei de 16 ani de când guvernează municipiul Călăraşi şi judeţul Călăraşi.” a continuat Vasile Iliuţă.

Candidatul social – democraţilor pentru prima poziţie în cadrul conducerii CJ Călăraşi susţine că în urma întâlnirilor avute cu cetăţenii judeţului în diferite localităţi, conduse chiar şi de primari PNL, starea de spirit e una pozitivă favorabilă echipei de candidaţi propusă de PSD. „Trebuie să spun că starea de spirit a oamenilor e din ce în ce mai bună. Observă puterea echipei PSD, a echipei Iliuţă – parlamentari – oameni, lideri locali care au optat pentru PSD, care le inspiră încredere, dorinţa de schimbare, emulaţie. E o încântare să vezi că PSD capătă noi dimensiuni iar la Călăraşi, atmosfera e propice clasării pe primul loc la locale.” a mai spus Iliuţă care a conchis „Consider că acum e momentul să ducem PSD la guvernare iar noi să fim echipa care după câştigarea mandatelor să fie capabilă să ducă la bun sfârşit promisiunile asumate în faţa cetăţenilor. Nu promisiuni mincinoase aşa cum procedează de fiecare dată PNL. Drăgulin&Filipescu promit dar nu fac nimic!”

Social – democratul, Corneliu Alexandru, şi-a depus candidatura pentru a obţine al 7-lea mandat de primar al comunei Ileana. O comună uşor tipică prin „amplasarea” celor 9 sate componente dar cu oameni gospodari conduşi de un primar gospodar.

Domnule Alexandru, vă pregătiţi pentru a câştiga al 7-lea mandat de primar al localităţii Ileana. Trăgând o linie, cât de complicat e să conduci o comună ca Ileana, despre care toată lumea spune că e uşor atipică. E o comună formată din 9 sate răsfirate, aflate la distanţe apreciabile între ele.

Din punct de vedere administrativ, într-adevăr, comuna Ileana e formată din 9 sate: Ileana, capitala comunei, Răzoare, Florica, Podari, Ştefăneşti, Satu-Nou, Răsurile, Arţari şi Vlăiculeşti. E foarte greu de administrat! Şi asta din cauza faptului că satele sunt poziţionate cam două câte două dar foarte distanţate de centrul comunei.

Să ştiţi că de la bun început mi-a fost destul de greu. Eu am venit la Primărie imediat după Revoluţie. Am fost pe un interimat de 2 ani după care au urmat primele alegeri libere, democratice, în 1992 pe care le-am câştigat devenind prinar cu acte în regulă. În ’96 mi-am depus candidatura dar am pierdut poate şi din cauza acelui slogan vehiculat în acele vremuri privind „schimbarea”. Aşa au gândit atunci oamenii că e mai bine. În 2000, am candidat din nou şi de atunci şi până în prezent sunt primarul localităţii Ileana. Din acest motiv sunt în faţa celui de-al 7-lea mandat pe care aş vrea să-l câştig pentru că am o serie de obiective demarate şi care trebuie finalizate cu succes.

Vă pot spune că am preluat comuna în 1989 fără a avea măcar vreun drum sau cale de acces cu piatră. Toate drumurile erau de pământ. Ca şi lungime, pe sistemul de drumuri comunale şi străzi de acces în gospodării suntem, undeva, la 120 km. Vă daţi seama, în ce situaţie eram!

A trebuit prima dată să fac o reabilitare printr-o trecere cu autogrederul după care să începem, uşor – uşor, şi la vremea aceea pe fonduri proprii să aşternem şi piatră pe străzile respective. Ca să fac, nu mi-a fost uşor câtuşi de puţin. N-am avut nici măcar timpul necesar la dispoziţie... Dar până la terminarea celui de-al 4-lea mandat, toate străzile au fost pietruite!

Aş vrea să precizez că Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi aici n-aş mai vrea să trec în revistă persoanele care au pus umărul la înfiinţarea lui, a fost, pentru mediul rural, ca o mană cerească. Într-adevăr, ne-a ajutat foarte mult. Am accesat fonduri şi pe PNDL 1 şi pe PNDL 2. La început ne-am axat foarte mult pe asfaltare pentru că asta şi-au dorit şi cetăţenii.

Cât aţi reuşit să asfaltaţi?

Undeva la 30 de km. Recent, am semnat un contract de finanţare tot pentru asfaltare străzi, pe o lungime de 25 km, pe Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (FDI). În momentul acesta suntem în faza de licitaţie, mai exact de verificare a ofertelor respective. Proiectul are o valoare de circa 30 de milioane de lei. Acum vreo 10 zile am primit şi o adresă de la Ministerul Dezvoltării în care ni s-a comunicat să trimitem toate situaţiile pe ce înseamnă acel contract de finanţare, repet, pe FDI, pentru că toată documentaţia, prin desfiinţarea, programului, a fost preluată de Ministerul Dezvoltării. Din câte am înţeles se va înfiinţa PNDL 3. Mă aflu printre cei care vor semna contractul de finanţare. Abia aştept. Cele mai mari aşteptări le au, desigur, cetăţenii comunei Ileana.

Ca să glumesc puţin, nimeni nu v-a sugerat să treceţi la PNL? Ca să obţineţi mai repede finanţările de care aveţi atâta nevoie.

Să ştiţi că de-a lungul timpului, într-adevăr, la fiecare final de mandat, am fost contactat de cei de la PNL şi nu numai. Discuţii au fost tot timpul dar nu s-au concretizat niciodată. Le-am spus franc că „Nu, puteţi să-mi oferiţi cât aţi dori dvs. pentru că nu voi trece. Şi dintr-un singur motiv. Am candidat de la bun început pe PSD, cu denumirile sale anterioare şi nu vreau să mă schimb atâta vreme cât voi candida şi simt că oamenii au încredere în mine. Dacă aş fi candidat prima oară sub sigla PNL, la fel nu m-aş fi mişcat din acel partid!

Care ar fi cele mai importante obiective demarate în acest mandat?

N-a fost un mandat prea uşor însă am continuat să ţinem ritmul promovând investiţii de care avem mare nevoie. Asfaltarea rămâne prioritate “zero”, să spun aşa. Bunăoară, am reuşit să asfaltăm un număr de 35 de străzi, pe o lungime totală de 15,5 km în satele Ileana, Răzoarele, Florica, Podari, Ştefăneşti, Satu-Nou, Arţari şi Vlăiculeşti. Proiectul a fost în valoare de 13.361.710 lei. De asemenea am obţinut finanţare prin PNDL, în valoare de 12.261.563 lei, şi am reuşit să asfaltăm Drumul comunal 45 pe o distanţă de 11 km, drum care leagă satele Ileana, Răzoarele, Arţari şi Vlăiculeşti.

Şi în domeniul învăţământului am făcut alţi paşi importanţi. Grădiniţa din Ileana s-a realizat prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 având ca partener Ministerul Educaţiei prin Unitatea de Management al Proiectului pentru Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare. Contribuţia noastră a fost de 243.120 lei, constând în achiziţia de instalaţii termice şi sanitare, dotare loc de joacă, magazie combustibil solid, branşament electric subteran, împrejmuire, alei pietonale, platformă de gunoi. De asemenea, am reuşit să obţinem fondurile necesare reabilitării şcolilor din satele Arţari (suma de 2.483.019 lei), Florica (suma de 1.110.942 lei) şi Ştefăneşti (suma de 1.282.852 lei), în prezent aflându-ne în faza de execuţie a acestor lucrări.

Când v-a fost, domnule primar, cel mai greu?

Să ştiţi că tot timpul a fost greu. Dar am primit sprijinul şi energia necesare din partea concetăţenilor mei care m-au determinat să continui. Am dialogat cu cetăţenii, le-am explicat paşii pe care trebuie să-i facem şi împreună am realizat totul.

Să ştiţi că la Primărie, uşa mea e permanent deschisă. Deşi am un program de audienţe, marţea, între orele 10 şi 14, ţin permanent legătura cu oamenii. Ori de câte ori au nevoie. M-am implicat de fiecare dată în rezolvarea problemelor lor.

Lucrurile nu-s aşa de uşor de administrat pe cât s-ar vedea din afară. Glumeam cu domnii Rîjnoveanu şi Pandea, primarii comunelor Roseţi şi respectiv Ştefan cel Mare, cu rezultate deosebite în munca lor, invitându-i să conducă măcar pentru o lună comuna noastră. Ei administrează localităţi, să zic aşa, compacte cu drumuri în lungime de 30, 35 de km pe care le-au asfaltat. La noi, parcă nu se cunoaşte.

Dar cu toate acestea oamenii au avut încredere în mine. Fiind născut, crescut în localitate, am fost aproape de ei. Până în ’89 am fost responsabil la CEC, agenţia din localitate. Era singura bancă cu care lucrau oamenii atunci. Mi-a plăcut să respect instituţia respectivă. Mă pot mândri că în urma tuturor controalelor la care am fost supus, n-am avut lipsă nici măcar un leu

Pentru mandatul viitor, care ar fi proiectul „de suflet”?

Cel legat de asfaltare! Mi-aş dori să-l demarez chiar din această toamnă. Vorbind cu cei de la firma de consultanţă care s-a ocupat de toată procedura de achiziţii, mi-au spus că, undeva, la sfârşitul lunii s-ar putea să aflăm şi numele firmei câştigătoare, pe execuţie. Constructorul, de fapt. Am scos la “pachet” proiectarea cu execuţia, după care urmează o perioadă de o lună şi jumătate pentru întocmirea proiectului tehnic.

Deci asfaltarea ar fi prioritatea “zero”…

Da. Dacă reuşim cu cei 25 km să-i finalizăm în mandatul viitor, am ajunge la un procent mulţumitor. Un alt obiectiv la care muncim este introducerea de apă şi canal în câteva sate. Avem în momentul de faţă pe 4 sate unde funcţionează două sisteme de alimentare cu apă. E vorba de Arţari şi Vlăiculeşti, aşa cum sunt ele poziţionate 2 câte 2 dar şi ele sunt distanţate la 1,5 km, satul Vlăiculeşti fiind cel mai îndepărtat de centrul localităţii, la 11,1 km. Dar avem asfalt până acolo şi în interiorul satului.

Mai avem pe Ştefăneşti şi pe Satu – Nou. La Ileana, suntem pe execuţie, undeva la 85%. Am avut un litigiu, se pare că în jurul datei de 1 septembrie vom reîncepe lucrările. Putem finaliza această diferenţă de 15% în două luni şi jumătate ca să dăm drumul la apă şi în Ileana.

Pentru cele două sisteme am făcut o delegare de gestiune a apei către ADI Ecoaqua. E un lucru foarte bun. Ei lucrează acum la o documentaţie unde şi noi am dat toate datele solicitate. E un proiect de anvergură şi se pare că sunt destul de aproape să semneze şi dumnealor contractual de finanţare. E vorba acolo de o legătură între cele două oraşe Fundulea şi Lehliu Gară şi între ele cele 3 comune, Tămădău, Ileana şi Lehliu Sat. La Ileana, avem apă, va veni şi canalizarea. Unde nu există apă şi canal, situaţia se va rezolva prin intermediul acestui proiect estimat la peste 250 de milioane de euro.

Parteneriatul cu Consiliul Judeţean cred că e cea mai mare provocare pentru orice primar indiferent de culoarea politică. De data asta, PSD are un avantaj notabil că îl susţine chiar pe preşedintele Vasile Iliuţă, un om dinamic, familiarizat cu problemele judeţului. Spuneţi-ne cât de mult aţi avut de “suferit” din cauza relaţiei mai puţin fructuoase cu Consiliul Judeţean? După 27 septembrie, în cazul în care şi dvs. şi dl Iliuţă veţi câştiga, am senzaţia că lucrurile se vor ameliora iar comuna Ileana va beneficia de o atenţie sporită din partea Judeţului.

Da, într-adevăr de mult timp, PSD-ul nu a avut preşedinte de Consiliul Judeţean. Trebuie să recunosc că am insistat de multe ori ca şi comuna Ileana să fie băgată în seamă. Mi-a şi reuşit de câteva ori. De fiecare dată mi-am propus să am o relaţie instituţională corectă şi eficientă cu Consiliul Judeţean şi nu numai.

De data asta, privesc cu seninătate. Îl cunosc pe dl. Iliuţă de foarte mult timp. E un om de mare valoare care a făcut lucruri frumoase şi când era primar al localităţii Vîlcelele.

Până să vină la PSD, într-o bună zi l-am sunat şi i-am cerut o întrevedere. Ceea ce s-a întâmplat foarte repede. „Vino, te aştept la birou, să vedem despre ce e vorba.”, mi-a spus. Am ajuns, i-am prezentat problema: „De la satul Arţari, din centru, începe DJ 46 care leagă satul Ştefăneşti şi se duce către comuna N. Bălcescu. Nu vreau decât să ne ajutaţi asfaltând porţiunea de 600 de metri, din centru până la ieşirea din satul Arţari pentru că-i interesecţia cea mai mare iar circulaţia cea mai intensă. Noi am asfaltat cele 3 străzi care ajung în intersecţie şi chiar arată urât de tot”. Mi-a răspuns: „Cornele, îţi promit că voi face lucrul ăsta!” Am întrebat „Cât va dura?”, „Hai să zic, o lună!” A durat mai puţin de 3 săptămâni. M-a sunat şi mi-a zis „De mâine, vin utilajele!” Cu mare bucurie am primit vestea, considerând problema rezolvată. La final, după ce am făcut şi fotografia, mi-a spus „Drumul ăsta, aş vrea să-l văd asfaltat.” După ce a terminat de parcurs drumul judeţean care tranzitează localitatea Ileana, m-a sunat şi mi-a spus „Cornel, în cel mai scurt timp intrăm şi în Ştefăneşti şi asfaltăm şi această porţiune de 600, 700 de metri. Vreau să facem şi lucrul ăsta! Şi-l vom face repede”. Vă rog să mă credeţi că l-au finalizat chiar mai repede. „Să fim sănătoşi, să câştigăm alegerile şi la anul ţi-l unesc” mi-a spus ulterior. E vorba de 10 km pentru că asta-i distanţa între Ştefăneşti şi Arţari.

Venind spre Călăraşi, am văzut că se tot lucrează pe drumurile judeţene. Mi-am zis că n-a făcut investiţia aia, la noi, din raţiuni electorale. Omul, pur şi simplu, aşa gândeşte, dorindu-şi drumuri bune pentru cetăţenii acestui judeţ. Asta m-a determinat să am şi mai multă încredere în el. Într-o discuţie amicală purtată recent i-am transmis că „Pe 27 septembrie, câte voturi voi obţine eu, în calitate de candidat la Primărie, tot atât de multe vei primi şi tu, candidatul nostru, al PSD-ului la funcţia de preşedinte al CJ”.

Şi când am strâns semnături de susţinere, am avut o surpriză extrem de plăcută. Am ales să merg în satele unde există contracandidaţi. Adică la Arţari, la Ştefăneşti, unde am constatat cu bucurie că doar 20 de cetăţeni n-au semnat pe listele de susţinere a candidaţilor PSD. În rest, toată lumea a semnat. Am adunat, uşor, vreo 630 de semnături, tot atâtea şi pentru dl preşedinte Iliuţă.

Pentru cei 20 de cetăţeni care din diverse motive nu şi-au pus „autograful” pe acele liste, ce mesaj aveţi?

Că imediat după alegeri, după ce voi obţine mandatul, cu prima ocazie îi voi asigura de tot respectul meu. De fiecare dată am spus şi am dovedit asta că sunt primarul tuturor locuitorilor comunei Ileana! Voi face în aşa fel încât să-şi schimbe în bine opiniile şi părerile la adresa mea. Şi-o voi face cu fapte, nu cu vorbe! Din fire, nu sunt răzbunător.

Să vă mai spun ceva. În discuţiile purtate cu cetăţenii, la Primărie sau pe stradă, sunt preocupat şi de problemele lor personale sau de sănătate. M-am implicat în dese rânduri, ajutându-i cu mare drag. Şi atunci când vin cu probleme la Primărie, le dau tot sprijinul încercând să găsesc cu colegii mei soluţiile legale şi corecte.

Sunteţi un primar PSD, etalon, cu foarte multă experienţă. Ce mesaj aveţi pentru colegii dvs. mai tineri?

Pentru cei care candidează pentru prima oară, chiar şi pentru cei care au încheiat primul lor mandat, vreau să le spun că munca de primar nu-i o joacă. Nu-i deloc un lucru simplu. Te afli în faţa comunităţii. Este un examen foarte dur dar în egală măsură şi foarte plăcut. Ai şansa să te vezi pe tine însuţi, ca şi cum te-ai uita în oglindă. Seriozitatea, respectul faţă de cetăţean, entuziasmul vor genera succesul în această muncă. Promisiunile asumate să fie duse la bun sfârşit iar comunitatea să se dezvolte uniform pentru că toţi cetăţenii au aceleaşi drepturi şi obligaţii!

Mulţumesc şi succes!

Principalele obiective realizate în mandatul 2016 – 2020

1. Construirea unei grădiniţe în satul Ileana, cu două grupe de clase, dotare cu mobilierul necesar, încâlzire centralizată, spaţii de joacă pentru copii. Obiectivul s-a realizat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020 în cadrul unui parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale prin Unitatea de Management al Proiectului pentru Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare. Valoarea proiectului este de 633.064 lei din care contribuţia Primăriei Ileana a fost de 243.120 lei

2. Asfaltarea unui număr de 35 de străzi, pe o lungime totală de 15,5 km, în satele Ileana, Răzoarele, Florica, Podari, Ştefăneşti, Satu – Nou, Arţari şi Vlăiculeşti. Valoarea proiectului, finanţat în cadrul PNDL: 13.361.710 lei.

3. Asfaltarea Drumului Comunal DC45, pe o lungime de 11 km, ce leagă satele Ileana – Răzoarele – Arţari şi Vlăiculeşti. Valoarea proiectului finanţat în cadrul PNDL: 12.261.563 lei.

4. Accesarea fondurilor necesare reabilitării şcolilor din satele Arţari (suma de 2.483.019 lei, în execuţie), Florica (suma de 1.110.942 lei, în execuţie) şi Ştefăneşti (suma de 1.282.852 lei, în execuţie), în prezent aflându-se în faza de execuţie a acestor lucrări.

Obiective pentru mandatul 2020 – 2024

1. Alimentarea cu gaze naturale pentru toate străzile din satele Ileana, Arţari, Ştefăneşti, Vlăiculeşti, Satu – Nou, Podari, Florica, Răzoarele.

2. Asfaltarea a 25 km străzi în toate satele componente ale comunei. Prin acest proiect pentru care s-a obţinut finanţarea se va acoperi un procent de 93% din totalul străzilor.

3. Amenajarea de locuri de joacă pentru copii, pe lângă şcolile din satele Ileana, Florica, Ştefăneşti şi Arţari.

4. Obţinerea finanţării nerambursabile pentru proiectul de investiţii „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru aria de operare a operatorului regional în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa în perioada 2020 – 2024” prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, obiectiv prin care se vor construi / extinde / reabilita reţelele de apă.

5. Modernizarea reţelei electrice în satul Arţari.

6. Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat public în toate satele componente ale comunei prin montarea de corpuri de iluminat noi, extinderea sistemului de iluminat în zonele în care acesta este insuficient.

7. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Căminului Cultural din satul Ileana prin obţinerea unei finanţări prin FDI (instalare centrală termică, aparatură de sonorizare, dotare cu mobilier, înfiinţare grup sanitar)

8. Modernizarea şi dotarea terenului de sport din satul Ileana printr-un proiect derulat prin GAL Valea Mostiştei şi finanţat prin AFIR: (construirea unui corp de clădire cu vestiare şi grupuri sanitare, gard de protecţie, bănci, scaune arbitri)

9. Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat public prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Ete că şi liberalii au dat cu oiştea-n gard. Unii dintre ei vopsiţi în galben peste noapte! Se zvoneşte prin oraş că după-amiază s-au cam dus degeaba la Prerfectură întrucât BEJ-ul le-a returnat dosarele după ce s-a constatat că declaraţiile de acceptare a candidaturilor au fost formulate prost. Eronat.

Până şi Valentin Barbu, cel care s-a instalat deja confortabil în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, „a uitat” să menţioneze că el este de fapt candidatul Alianţei PNL – USR şi nu doar al PNL-ului. Greu, greu de tot cu pricepuţii ăştia!

Avem lista cu primele 12 propuneri de candidaţi PNL – USR pentru Consiliul Judeţean Călăraşi.

BEJ, din cauza existenţei Alianţei PNL – USR, a decis, marţi, să le returneze liberalilor şi useriştilor dosarele cu candidaturi, depuse iniţial separat. Deh, treabă de profesionişti!

Până la urmă lista comună a fost depusă, ieşind un ghiveci cu de toate! Nu cu mult timp în urmă se înjura fiecare cu fiecare, mai rău ca la uşa cortului!

Pe prima poziţie se află Valentin Barbu, numit, din 31 iulie, în funcţia de preşedinte al CJ Călăraşi de prefectul Stoica, cu ajutorul nemijlocit al vicepreşedinte, Marian Dinulescu care a optat pentru un concediu medical până pe 31 august. Barbu este şi candidatul PNL pentru preşedinţia CJ, la localele din 27 septembrie.

Pe 2 se află şefa de la USR, Camelia Giurcan, „insolventă” declarată, fostă PSD, apropiată de Iulian cel bun. Cel mai probabil, potrivit înţelegerii, Giurcan va deveni vicepreşinte CJ dacă liberalii şi useriştii obţin un scor favorabil!

Pe poziţia a 3-a este un fost pesedist. De marcă. E vorba de Ciprian Pandea care a descoperit, nu de multă vreme, binefacerile doctrinei liberale (creştin – democrate) după zeci de ani de social – democraţie. Pandea a intrat în PNL, la începutul lunii martie, din...fosta calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Călăraşi.

Pe 4 e un userist, Cristian Eremia, businessman, un tip pe care-l ştie bine de tot Drăgulin!

Urmează...Marian Dinulescu, actual vicepreşedinte al CJ Călăraşi care a optat finalmente pentru Drăgulin&Filipescu deşi s-a afişat în ultima vreme şi cu Iliuţă. Nu va prinde sub nicio formă un alt mandat de vicepreşedinte. I s-a promis ceva...bănos de tot!

Poziţia a 6-a e ocupată de un userist, Valentin Popa, de la Sohatu, un tip „intelectual”, aşa cum sunt toţi useriştii de la Satu Mare până la Constanţa şi de la... Sohatu până la Călăraşi.

Pe 7, loc eligibil, e George Chiriţă. Fostă somitate PSD, Chiriţă (care şi-a făcut uncenia politică pe la defunctul PDL) îşi încearcă şansa şi pentru Primăria Roseţi. Pe care sigur o va câştiga la cât de mult îşi înjură contracandidatul direct!

Poziţia a 9-a revine lui Alexandru Vasile, numit de PNL, în funcţia de vicepreşedinte ANANP, liderul judeţean al TNL Călăraşi.

Pe 10 e „brelocul” lui Drăgulin, Valentin Deculescu, superprofesionistul cu fonduriule europene din Primărie. Forţă, nu glumă!

Dar să vedem mai jos lista completă a primelor 12 poziţii pe care speră să le şi obţină partidul prezidenţial, transformat în aspirator de vedete PSD:

1. Valentin Barbu / vicepreşedinte CJ
2. Amelia Giurcan / Antreprenor
3. Ciprian Pandea / Expert
4. Cristian Eremia / Administrator
5. Marian Dinulescu / Vicepreşedinte CJ
6. Valentin Popa / Agricultor
7. George Chiriţă / Director CFIR
8. Angelica Petcu / Analist servicii clienţi
9. Alexandru Vasile / Vicepreşedinte ANANP
10. Valentin Deculescu / Administrator public
11. Teodor Milu / Medic veterinar
12. Toma Gheorghe / Facilitator Dezvoltare

Liviu Coman este candidatul susţinut de Partidul Mişcarea Populară (PMP) pentru Primăria municipiului Călăraşi. „Sunt dezamăgit profund de gestionarea municipiului nostru, de-a lungul tuturor administrațiilor din ultimii 30 de ani, dar mai cu seamă cele recente” îşi motivează Liviu Coman gestul de a intra în competiţia electorală din 27 septembrie. Care sunt obiectivele sale pentru continuarea procesului de modernizare a municipiului reşedinţă de judeţ, care sunt lucrurile pe care le are în vedere să le îndrepte odată cu obţinerea mandatului de primar, în interviul de mai jos.

Domnule Coman, sunteţi, oficial, competitor pentru Primăria municipiului Călăraşi având suportul filialei locale a PMP. Ce v-a determinat să faceţi acest pas?

Am decis să devin militant în spațiul public, electoral, pentru că, efectiv, călărășeanul, Liviu Coman, este dezamăgit profund de gestionarea municipiului nostru, de-a lungul tuturor administrațiilor din ultimii 30 de ani, dar mai cu seamă cele recente. Această contraperformanță îmi afectează traiul cotidian, viața obișnuită: de la inexistența parcărilor aferente spațiilor de interes public deosebit (nu vorbim de parcările de reședință), la poluarea extremă în unele zone cu trafic intens, sau absența vegetației pe străzi și trotuare, inexistența facilităților urbane de secol 21 până la prestarea unor servicii administrative de cea mai proastă calitate, dar și extrem de scumpe, pe de altă parte.

Călărașiul arată ca un oraș  subdezvoltat, este dezorganizat, funcționează din improvizații, fără un proiect de dezvoltare urbană. Puțina avere arhitecturală, mândria și cartea de vizită a tuturor comunităților ce doresc să-și expună, să-și afirme  tradițiile și identitatea locală, este la noi neglijată, abandonaă, lăsată să ajungă în paragină. Adevărate bijuterii edilitare ridicate de înaintașii noștri sunt efectiv batjocorite. Nu există nicio scuză pentru felul jalnic în care arată, de exemplu, Palatul Prefecturii, care a ajuns, sub privirile indiferente ale autorităților, o ruină periculoasă de-acum.

Cetățeanul, Liviu Coman, care nu a mai făcut politică până astăzi, care și-a văzut doar de familie și de profesie, nu mai poate accepta această stare de lucruri, își dorește să trăiască într-un municipiu reședință de județ care să îi ofere un confort urban de mileniul 3. Același cetățean, Liviu Coman, își dorește fiica și viitorii nepoți alături de el la Călărași, nu la București sau peste mări și țări. Or, asta nu se poate în condițiile de astăzi, căci mai toți tinerii exclud să rămână într-un oraș nefuncțional.

Lipsa de experienţă politică o veţi suplini, probabil, cu expertiza profesională, seriozitatea, entuziasmul chiar, dorinţa de a da o nouă faţă urbei. Care ar fi cele mai importante obiective pe care le aveţi în vedere pentru continuarea procesului de modernizare a municipiului?

Întâi de toate, cel mai grabnic este să încetăm haosul de pe străzi și trotuare, care arată de 8 ani ca în timpul războiului. Vom finaliza urgent aceste lucrări realizate neglijent și nepermis de încet. Nu există nicio scuză, nu mai poate fi făcută nicio concesie în fața dezolantei în care se prezintă astăzi municipiul reședință de județ Călărași. La fel de urgent trebuie să înverzim orașul, să-l facem mai prietenos cu mersul pe jos, căci astăzi pare că te deplasezi pe Lună, sub soarele verii toride și uscate, nu într-un oraș european. Iar asta nu pretinde bani mulți, ci doar să vrei să o faci. Ca profesionist de formație silvică știu ce am de făcut: desființarea plantațiilor de pomi fructiferi, prezenți peste tot în domeniul public, și înlocuirea lor cu arbori ornamentali, plantarea și irigarea de flori, de gazon și vegetație pe orice pătrățel din spațiul public. Sau, în alte cazuri (străzile București, Grivița, Independenței, Păcii etc.) plantarea de copaci pentru prima oară. Parcurile municipiului sunt practic uscate, nu există fir de iarbă verde, doar praf și iarbă galbenă: aici trebuie montate sisteme de irigații moderne, consumatoare de resurse puține căci, deși ne aflăm pe malul Borcei, apa este o resursă din ce în ce mai rară, mai prețioasă.

Ce nu vă place, concret, în momentul de fapt? Care ar fi lucrurile pe care intenţionaţi să le îndreptaţi după ce veţi câştiga competiţia pe 27 septembrie?

Sunt dezamăgit că, în loc să evolueze, cum s-a întâmplat în toată țara, mai ales după aderarea la U.E., municipiul Călărași a devenit un spațiu neprietenos, ostil pe alocuri; este un oraș care supraviețuiește dezorganizat, anarhic și în care este din ce în ce mai dificil să trăiești. Nu-mi place că municipiul Călărași nu reușește să-și depășească condiția anacronic provincială, că nu poate fi atractiv pentru tineri, că nu a dezvoltat servicii publice în corelare cu nevoile comunităților. Eu, starea asta de lucruri, vreau să încep s-o schimb, această inerție și respingere a noului. Știu că este greu, că trebuie timp, dar mai știu că nefăcând nimic, privind și dezaprobând ce văd Călărașiul nostru nu se va schimba de la sine.

Sunteţi un om al dialogului, al echilibrului, cum veţi dezvolta comunicarea cu cetăţeanul? Cât de transparentă va fi activitatea dvs?

Activitatea administrației “Liviu Coman” va fi cât de transparentă posibil. Cetățeanul va ști unde se duce fiecare bănuț pe care îl plătește. Printre primele lucruri pe care le voi schimba va fi arhitectura site-ului primăriei, care este astăzi configurat așa încât să nu poți afla ceva de interes public decât prin strădanie și metodă de arhelog i.t., în jungla de informații prezentate într-un conglomerat dezordonat. Astăzi, informațiile sunt postate public de Primăria Călărași, dar nu pot fi accesate în  mod efectiv, este o iluzie transparența la nivelul administrației actuale. Vom iniția un amplu proces de digitalizare a serviciilor pubice care, astfel, vor deveni nu numai mai facil accesibile, dar și mult mai transparente. De exemplu: la edificarea / desființarea unui imobil toate procedurile se vor derula online, postând public toate etapele sale de evoluție, de la emiterea certificatului de urbanism până la procesul verbal de recepție la finalizarea lucrării. Astfel vom ști toți dacă gunoiul tehnologic este evacuat potrivit legii, iar nu aruncat la marginea orașului, vom putea afla dacă se respectă regulile, termenele, condițiile proprii ridicării sigure a unei clădiri. Și acesta este doar unul dintre multele exemple de schimbare radicală a calității servciilor publice administrative  prin digitalizare.

Municipiul are nevoie de multe resurse financiare pentru a reduce decalajele cu celelalte municipii reşedinţă de judeţ. De unde credeţi că puteţi suplini banii din bugetul local, strânşi sub forma impozitelor şi taxelor de la cetăţeni?

Problema subfinanțării este doar parţial adevărată. În realitate, suferim de o proastă, nechibzuită utilizare a resurselor. Vă dau un singur exemplu: știți care este ponderea cheltuielilor afectate funcționării aparatului administrativ în raport cu încasările bugetare? Din calculele noastre rezultă că peste 80% din contribuțiile călărășenilor se duc pe plata serviciilor administrative, adică o adevărată catastrofă bugetară. În realitate, foarte multe dintre problemele mari ale municipiului Călărași pretind finanțări modeste, căci ceea ce ne lipsește nu sunt în primul rând banii, ci competența și interesul. Știm toți că fapta este precedată de gând. Or, dacă preferi și ești încurajat în falsul confort dat de ziua de salariu, nimic nu te motivează să fii creativ, să ai ințiativă, să respecți cetățenii contribuabili care îți asigură un loc de muncă. Printre multe altele, noi asta ne propunem să schimbăm: atitudinea funcționarului față de cetățean. Iar pentru asta nu trebuie bani, ci doar să vrei, să-ți propui.

Primarul comunei Roseţi, Nicolae Rîjnoveanu a demarat demult o luptă contracronometru cu sine însuşi. Ar da şi o „avere” pentru câţiva ani de „tinereţe” în plus ca să-şi continue munca de modernizare a comunei pe care o iubeşte necondiţionat.

Am citit pe facebook, domnule primar, sunt oameni din alte localităţi care vă solicită să deveniţi primarul lor. Asta înseamnă că vă recunosc munca, rezultatele...

Nicolae Rîjnoveanu: Dacă aş fi avut o vârstă mai mică, măcar cu 20-25 de ani, vă spun eu că aş fi candidat pentru Călăraşi şi vă mai spun că aş fi demonstrat ce înseamnă să faci treabă în Călăraşi!

Dar aşa, la vârsta mea, vă daţi seama că sunt aproape de final şi... Dar eu ştiu ce am de făcut. Încă un mandat, ştiu ce am de făcut.

Înţeleg că vreţi să transformaţi comuna într-un cartier al unui oraş normal, civilizat, modern... Mie asta îmi lasă impresia.

Nicolae Rîjnoveanu: Credeţi că cetăţenii din mediul rural nu merită să trăiască în condiţii apropiate de cele din mediul urban? E destul. Dacă dumneavoastră aţi fi fost localnic din comuna Roseţi, şi îmi dau seama cu spiritul dumneavoastră de observaţie şi de modul cum puneţi dumneavoastră problemele, m-aţi fi admirat pentru ceea ce am făcut. Noi nu lăsam cizmele din picioare din toamnă până în primăvară, aproape de vară. Era o problemă la mine că lucram în agricultură, lucram pe şantier, vă daţi seama că picioarele mele erau obişnuite cu cizma. Dar mă gândesc la ceilalţi care aveau muncă mai mult de birou sau eu ştiu.. doamnele, copiii, bătrânii. Dar credeţi-mă am trecut acele momente, toată tinereţea mea, până când să vin aici şi să facem ceea ce s-a făcut, a fost groaznic, ce să mai discutăm. Noi ne amintim, oamenii de vârsta mea îşi amintesc de clipele când, de exemplu, plecam de acasă, agăţam cizmele la cineva în gard, mai aproape de strada General Dragalina care era pietruită, ca să putem să ieşim şi noi omeneşte pe stradă. Sau de exemplu când mergeam la şcoală găseam câte un lac şi ne spălam pantofii, dădeam noroiul de pe ei. Am uitat prea repede. Adevărul ăsta este, că orice om şi doreşte mai bine, trebuie să facem ceea ce trebuie.

E ceva ce aţi vrut să faceţi în toţi aceşti ani dar nu aţi reuşit până în momentul ăsta?

Nicolae Rîjnoveanu: Poate. N-am putut să cumpăr nişte ani de tinereţe ca să fiu mai tânăr la ora asta. Dar, în rest, am reuşit să fac aproape totul. Ceea ce mi-am propus acum..., ideea mea se potriveşte cu momentul. Aşa a fost întotdeauna.

De exemplu, acum este programul cu gazele şi într-adevăr putem să-l promovăm. Cum să rămână Rîjnoveanu mai la urmă? Nu se poate! Nu se poate, eu trebuie să mă grăbesc. Eu sunt născut mai devreme şi timpul nu-mi mai permite, trebuie să fac cât mai multe. Să las cât mai puţine de făcut celor care vin după mine. Cât mai puţin!

Punem o prinsoare că peste 3 ani o să îmi spuneţi că apar alte provocări şi aţi vrea să le demaraţi şi pe acelea?

Nicolae Rîjnoveanu: Nu cred, n-aş vrea pun acest pariu. Nu, că pe urmă deranjez pe ceilalţi care de-abia aşteaptă.

Tare mi-e teamă că ne vom vedea şi peste 3-4 ani şi o să spuneţi la fel. Am văzut şi alte posibilităţi, nu e Râjnoveanu ultimul om care..

Nicolae Rîjnoveanu: Vreţi să-mi spună ăştia Tutankhamon?

Probabil că o să vă „transferaţi” la acele localităţi unde vă vor oamenii.

Nicolae Rîjnoveanu: Nu, dacă aş putea să le dau o idee, le-aş da-o cu mare plăcere. Mai ales şi celui care ar veni să urmeze. Dar eu sper ca şi peste 4 ani să nu văd vreun PNL-ist, aici, în Roseţi, la conducerea comunei. Să fie tot PSD-işti, adică oameni de stânga care mai ţin şi cu oamenii simpli şi cu oamenii necăjiţi, cu oamenii care transpiră pentru ziua de mâine. Nu ştiu ce să mai zic, că iar mă supăr şi zic o vorbă şi n-aş vrea că iar se interpretează cu „intelectualitatea” asta. Trebuie să înţeleagă că noi, sau cei care transpiră pentru ziua de mâine îi ţinem pe toţi. Şi cam atât am vrut să spun. Nu că nu muncesc, Doamne fereşte! Intelectualitatea are rolul ei bine determinat într-o societate. Dar să revenim înainte de ’89, să ne aducem aminte care e problema. Nu era mare distanţă între unii şi alţii privind veniturile, mie mi se pare discrepanţa cam mare acum. Şi să vă mai spun ceva, chiar dacă stau să mă gândesc, distanţa între un director şi un patron aproape că e aceeaşi, ba din contră, directorul avea mai multe atribuţiuni pentru că trebuia să răspundă şi unor instructori nepricepuţi de la partid. Aşa era atunci, acum nu mai răspunde în faţa nimănui, răspunde numai în faţa buzunarului lui. Şi când mă gândesc că ai 4 angajaţi... tu maşină şi vilă, copiii, la fel, soţia nu munceşte, toţi nu muncesc. De unde atâta plus valoare, domnule?

Mie, nu ştiu de ce, dar mi se pare aberantă situaţia. Dar asta e o altă mâncare de peşte şi nu vreau iar să-mi pun în cap pe toată lumea. Nu are rost.

Suntem în prag de campanie, domnule primar. Se vor ascuţi să spunem vorbele grele. Ce le-aţi spune de acum contracandidaţilor dar şi oamenilor care sunt aşteptaţi la urne pe 27 septembrie.

Nicolae Rîjnoveanu: Contracandidaţilor le urez succes pentru că asta este situaţia. Asta este viaţa. Ei se găsesc în momentul când ne pot împroşca cu noroi pe toţi cei care am făcut câte ceva în localităţile noastre. Într-adevăr, asta e sarcina lor. Noi îi înţelegem, asta e. Iar noi trebuie să demonstrăm că am făcut ce trebuia să facem şi că avem de gând să facem în continuare ceea ce vor cetăţenii din comuna noastră, sau din comunele lor. Asta e situaţia!

Ce ar trebui să reţină cetăţeanul din această dispută de idei?

Nicolae Rîjnoveanu: Eu vorbesc de cetăţeanul din comuna Roseţi. Şi, să vă spun ceva, am o mare încredere în puterea de apreciere a cetăţeanului din comuna Roseţi. Reţineţi! Am o încredere extraordinară în modul cum cântăresc problemele aceşti oameni din Roseţi.

Pot să despartă binele de rău...

Nicolae Rîjnoveanu: Fără discuţii. Şi vă mai spun eu, contracandidaţii mei au mai primit o dată o palmă. Acum vor primi şi un pumn mai zdravăn. Dar aştept, deocamdată. Oamenii din Roseţi ştiu ce au de făcut. Ei ştiu cine este alături de ei şi cine este în stare să mai facă ceva în comuna asta. Fără discuţii! Eu am mare încredere în ei. Am demonstrat în atâţia ani, şi ei mi-au demonstrat că sunt alături de mine. Că ştim ce avem de făcut pentru comuna noastră.

Sunt totuşi atâţia ani, le-aţi fi putut înşela aşteptările.

Nicolae Rîjnoveanu: De ce să le înşel aşteptările când beneficiez şi eu ca şi ei de rezultatele muncii noastre. Nu? Şi parcă atunci când vine cineva şi te apreciază pentru ce ai făcut şi mai ales oameni străini, din afară, într-adevăr parcă îţi dă aripi acest lucru. Aşa gândesc eu iar cetăţenii din comuna Roseţi se mândresc că sunt roseţeni!

Mulţumesc.