Marius Dulce, candidatul susţinut de PSD pentru Primăria municipiului Călăraşi, a marcat debutul campaniei electorale cu un mesaj postat vineri pe pagina personală de Facebook.

“Dragi călărășeni,

M-am aliniat la startul campaniei electorale pentru alegerile locale cu o #echipă puternică, cu cel mai viabil proiect de #dezvoltare a municipiului și cu gândul că fiecare dintre noi merităm un trai mai bun.

Sunt născut și crescut în acest oraș, tată a doi copii cu care mă mândresc și un bun cetățean.

Cunosc #problemele urbei pentru simplul fapt că mă lovesc de ele în fiecare zi.

Am identificat #soluții pentru rezolvarea acestora.

#Împreună trebuie sa facem din Călărași un loc unde să ne placă să ne creștem copiii și nepoții.

#Împreună putem transforma orașul într-un loc atractiv pentru investitori, o comunitate unde șomajul sa fie doar un cuvânt scris pe o hârtie și o oază de liniște în fiecare cartier.

#Siguranța cetățeanului, de orice fel, este #prioritatea mea!

În apropierea alegerilor,  vă rog să vă opriți din tumultul cotidian și să vă gândiți, preț de câteva minute, la tot ceea ce se poate #realiza în Călărași.” a scris pe Facebook Marius Dulce.

Comandat: Partidul Social Democrat – Filiala Judeţeană Călăraşi

Realizat: SC Total Media SRL, editor www.arenamedia.ro

CUI 21200019

Prima parte a procesului electoral din 27 septembrie s-a încheiat. Din 28 august, demarează campania electorală pentru localele din 27 septembrie. Candidatul PSD pentru Primăria Călăraşi, Marius Dulce face un bilanţ al acestor zile de precampanie subliniind că întâlnirile cu cetăţenii se vor înmulţi în zilele ce urmează. Dulce ştie care sunt priorităţile cetăţenilor precum şi soluţiile aferente problemelor ridicate de aceştia.

Domnule Dulce, cu ce gânduri intraţi în campania electorală?

Marius Dulce: Este clar că lumea, aşa cum am văzut în deplasările mele prin diferite cartiere, vrea schimbare. Lumea vrea să facem lucruri bune. Oamenii îşi doresc o şosea bună, un trotuar bun. Acum în secolul XXI toată lumea ar fi trebuit să beneficieze de apă potabilă şi canalizare. Sunt cartiere fără apă potabilă, fără canalizare. Încercăm să avem o viziune corectă în care să prioritizăm toate aceste lucruri şi să le implementăm într-un sistem integrat. Dacă am intrat într-o zonă, hai să o terminăm, să nu mai apelăm cu lipeli şi cârpeli. Nu! Intrăm, finalizăm investiţiile acolo şi ne îndreptăm apoi atenţia în alte zone.

Totodată, deplasările noastre în toate aceste cartiere, stând de vorbă cu cetăţenii, au avut un lucru benefic în sensul că am reuşit să convingem Executivul să mai facă şi ceva lucrări, absolut necesare. Dar, spun a mia oară, degeaba faci lucrări dacă le faci de proastă calitate, în regim de viteză, şi numai de dragul de a face ceva. Dacă mergeţi pe strada Horia, asfaltată acum 3-5 zile, o să vedeţi că dacă arunci o găleată de apă bălteşte. Nu sunt răutăcios dar asta este realitatea cruntă. Se doresc numai lucrări de proastă calitate şi scumpe dacă se poate.

Îmi imaginez că în campanie veţi relua periplurile prin cartierele municipiului.

Marius Dulce: Bineînţeles. Vom merge să acoperim în această lună toate cartierele. Vom avea la îndemână programul nostru pe care-l vom prezenta cetăţenilor. Le vom spune ce soluţii propunem, ce vrem să facem. Peste 70% dintre călărăşeni îşi doresc şosele şi trotuare de calitate. Dacă mergeţi pe B-dul N. Titulescu, că tot l-au modernizat, veţi vedea trotuare făcute din piatră de râu. Este posibil aşa ceva? Dar de ce nu au închis cartierul, să-l facă cu tot cu asfalt?

Mă critica recent dl primar cănd am spus că putem asfalta cu 5 cm de asfalt în anumite zone unde se pretează. Păi, imediat s-a dus şi a asfaltat strada Horia, nici nu s-a uitat că e bine, nu e bine. Dar a pus 5 cm de asfalt că a auzit la Dulce că se poate!

Exact în baza criticilor...

Marius Dulce: Exact. O să verificăm tot ce s-a întâmplat cu aceşti bani împrumutaţi despre care doar din ziar de la dvs. am aflat cât şi unde s-au dus. M-a atacat, de asemenea, cănd am spus eu că au cheltuit 71 de mld de lei vechi pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a monumenului Poşta Veche. Nu a spus nicăieri că au recuperat banii. Ştim doar că i-au alocat ca să termine Poşta Veche şi n-au mai venit de la minister. Că dacă veneau, vedeam şi noi o rectificare bugetară în urma căreia să redirecţionăm banii împrumutaţi în altă zonă. Dar nu am văzut aşa ceva! Deci nu am văzut să se mintă așa cu nerușinare, cu zâmbetul pe buze și să acuze...

Eu sunt calm. Dânsul se pare că e nervos, din ce l-am văzut ultima dată. Nu știu de ce. Dar, repet, noi nu suntem în bătălie cu ei. Noi vrem să aducem cetăţenii de partea noastră şi să le spunem că noi suntem echipa care vrea şi poate să facă ceva pentru Călăraşi. Ceva bun, ceva prosper, să-i aducem în secolul XXI. Drept urmare, pe lângă faptul că ne vom axa pe reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale, a infrastructurii de canalizare pluvială şi menajeră, trebuie să ne focusăm energiile şi resursele pe zona de fonduri europene. Am stat de vorbă cu dl. Liviu Muşat, sunt o grămadă de axe care se vor deschide pentru infrastructură. Pe care s-o refacem cu bani europeni şi nu cu bani împrumutaţi. Pentru că dacă noi cumpărăm autobuze dar nu am societate de transport local proprie, n-o să am ce să facem cu ele. Hai să le luăm şi după noi potopul! Vom vedea noi ce-om face cu ele. Dar e posibil să dăm nişte bani înapoi. Banii ăştia, dacă nu punem în operă proiectul, ar putea să-i pierdem. Şi atunci ce facem?

Este Marius Dulce mai puternic faţă de 2016?

Marius Dulce: Sigur. Am alături de mine o echipă mult mai puternică. Este clar că avem şi o viziune mai mare. Am văzut şi mai bine, în aceşti ani, din afara Executivului ce trebuie făcut în Călăraşi şi cum trebuie lucrat. Am demonstrat că pot să fac lucruri bune aşa cum am procedat şi ca preşedinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. M-am maturizat şi politic şi administrativ, să zic aşa. Şi echipa pe care o am astăzi în preajma mea face diferenţa! Mă refer la: Vasile Iliuţă, Nicolae Dragu, Liviu Muşat, Nicuşor Cionoiu, dr. Carmen Filimon, oameni care au o experienţă de viaţă şi profesională, care au avut ceva de spus în spaţiul public. Oameni care au avut şi au rezultate notabile!

Are două mandate de viceprimar şi 5 de primar. Nicolae Răjnoveanu este primarul al cărui nume este sinonim cu modernizarea localităţii Roseţi. Realizările sale impresionante în raport cu resursele proprii. Pentru mandatul 2020 – 2024, Nicolae Răjnoveanu are agenda plină de...obiective.

Domnule primar, uşor-uşor, încă o promisiune începe să prindă contur. Am vorbit de demersul dvs. privind înfiinţarea unei reţele de gaz în comuna Roseţi. Aţi făcut paşi importanţi în acest sens. Marţi aţi fost la Bucureşti să depuneţi şi documentaţia.

Nicolae Rîjnoveanu: S-a întocmit Studiul de Fezabilitate (SF), acum urmează să obţin toate avizele ca să pot depune proiectul la Ministerul Fondurilor Europene. Ca întotdeauna, de câte ori promovez un proiect, mă gândesc foarte bine pe ce program să-l depun. Ştiţi foarte bine, fondurile financiare sunt limitate. Pe acest program, contribuţia noastră este zero.

Cât de mare este investiţia?

Nicolae Rîjnoveanu: În jur de 18 mil. de lei.

Câte gospodării şi unităţi publice se vor racorda?

Nicolae Rîjnoveanu: Există un grafic, în baza căruia trebuie să ne racordăm. În 3-4 ani de zile ar trebui să fim racordaţi. Până la 80% din cetăţenii comunei.

Cât de mari sunt şansele să obţineţi semnătura finală?

Nicolae Rîjnoveanu: Eu cred ca anul viitor să fim deja în execuţie. Totul depinde de modul cum se derulează finanţarea. E greu până când sunt invitat ca să semnez contractul de finanţare după care urmează licitaţia, execuţia, etc. Aş dori foarte mult să facem licitaţia pentru proiectare şi execuţie, în acelaşi timp pentru că e vorba de o procedură mai rapidă. Dacă nu se poate, atunci vom iniţia licitaţii pentru fiecare proces în parte. Se va executa inclusiv branşamentul locuinţelor. Mă zbat să vedem dacă putem să adăugăm şi zona Lotizare Est acolo unde acordăm terenuri tinerilor căsătoriţi, cu vârsta până în 35 de ani pentru construcţii locuinţe.

Îmi spuneaţi deunăzi că n-o să aveţi linişte până nu veţi moderniza şi iluminatul stradal...

Nicolae Rîjnoveanu: Aici, cererea de finanţare este depusă. Totodată IRE-ul depune şi proiectul pentru extindere distribuţie energie electrică. E limpede că am făcut paşi importanţi şi în ceea ce priveşte aceste trei proiecte importante pentru comunitate noastră. În acest caz, contracandidaţii mei pot să participe fără teamă că nu mai au ce să mai facă. Totul e aranjat.

Valoarea proiectului privind iluminatul la cât se ridică?

Nicolae Rîjnoveanu: În jur de un 1 milion de lei. Celălalt, la fel.

Să mai spunem încă o dată că Roseţiul a fost printre primele comune şi în urmă cu 10-12 ani, care a iniţiat un astfel de proiect, la fel de inovator şi la acea vreme.

Nicolae Rîjnoveanu: Da. Atunci lămpile erau cu sodiu. Era cel mai modern iluminat. Dar s-a perimat din cauza progresului tehnic. Asta e! La ora actuală s-a dovedit că cele mai bune lămpi sunt cele pe led. Se execută inclusiv branşarea locuinţelor. Mă zbat să vedem dacă putem să adăugăm şi zona lotizare Est, unde acordăm tinerilor căsătoriţi până la vârsta de 35 de ani locuri pentru locuinţe. Îmi doresc ca multe dintre arterele de circulaţie să fie luminate din stâlp în stâlp. Cu aceeaşi cheltuială, să iluminăm localitatea aşa cum trebuie. Noaptea să devină zi.

Cu ce gânduri intraţi în campanie?

Nicolae Rîjnoveanu: V-am mai spus, am foarte multe de făcut. Eforturile nu sunt de prisos pentru locuitorii acestei comune. Ştiu foarte bine că rămânând în fruntea comunei, voi rezolva problemele existente. Şi nu sunt puţine! Rezolvarea lor va menţine comuna noastră în fruntea judeţului. Am muncit mult pentru treaba asta. Mă simt optimist şi-mi dă aripi faptul că cetăţeanul comunei Roseţi ştie să evalueze cum trebuie munca celor care conduc destinele localităţii. Eu am mare încredere în oamenii pe care îi are comuna şi sper să rezolvăm împreună tot ce mi-am propus. Nu există linişte pentru mine, până nu rezolvăm aşa cum trebuie astfel încât comuna să rămână în frunte, aşa cum mi-am dorit întotdeauna.

Observ că pentru mandatul viitor aveţi cel puţin 4 obiective majore: extindere reţea canalizare menajeră, reabilitare şi modernizare şcoală, construirea unui teren de fotbal pentru antrenament precum şi a unei săli de sport lângă Şcoala Iancu Rosetti.

Nicolae Rîjnoveanu: Toate acestea sunt pe programe, sunt cu contract de finanţare şi se află într-o anumită etapă.

Celelalte sunt în plan, inclusiv „gazele” şi iluminatul public sunt mai mici şi vă asigur că le vom rezolva.

De mult timp îmi doresc, poate din 2010, dacă nu mă înşel, sau 2012, o guvernare la nivel de judeţ PSD-istă, în acelaşi timp să conduc această localitate. O să vedem atunci cum vom derula toate obiectivele propuse. Sper să am susţinerea necesară, că până acum am tot fost obstrucţionat din acest punct de vedere. Oamenii din comună îşi dau seama de ce vorbesc şi să iasă în număr cât mai mare la vot ca să mă sprijine pentru că sunt o „nădejde” pentru conducerea judeţului.

Sâmbătă, prin comună am văzut un adevărat tur de forţă al colegilor dvs..

Nicolae Rîjnoveanu: După amiază am ieşit prin comună alături de dl. Iliuţă, de ceilalţi colegi din conducerea partidului.

Cum i-aţi „simţit” pe oameni?

Nicolae Rîjnoveanu: Eu zic că foarte bine. Ar trebui şi oamenii să fie întrebaţi. Oamenii recunosc că se duc pe capul lor zilnic dar ei ştiu prea bine ce ai de făcut.

Rîjnoveanu ca primar e cel mai potrivit pentru comuna asta. Deocamdată eu sunt „nădejdea” şi speranţa lor.

Aş spune că veţi munci până pe 27 şi veţi relua munca pe 28 septembrie...

Nicolae Rîjnoveanu: Da, ştiu unde am lăsat-o. Nu trebuie s-o duc mai departe? Dar n-o las pentru că n-am ce să las. Merg în continuare.

Mai văd o serie de obiective pe care vi le-aţi propus: platforma de gunoi, achiziţie utilaj vidanje, achiziţionare pod trecere peste Borcea.

Nicolae Rîjnoveanu: Vedeţi, sunt pe domenii. Toate sunt importante. De pildă, Reabilitare, modernizare şi extindere Grădiniţa cu program normal”, e un obiectiv pe care-l vom demara curând, pentru a întocmi documentaţia tehnică. Prima dată trebuie să terminăm şcoala şi apoi să facem un after-school. Vă spun c-o să rezolv şi problema asta.

Câţi copii ar putea beneficia de acest after-school?

Nicolae Rîjnoveanu: Toţi copiii. Am 800 de elevi, aproape . E una localităţile cu demografie pozitivă la nivel de judeţ. Şi unde nu există, nici un asistent comunitar, întrucât onor Guvernul n-a avut bani să finanţeze măcar acest post din cele 6 care ar trebui să existe.

Mai văd aici, realizare platformă gunoi grajd...

Nicolae Rîjnoveanu: E absolut necesară mai ales pentru că de la Călăraşi până la Feteşti nu e vreo localitate care să aibă efectivul de animale pe care-l avem noi. Gunoiul de grajd e o avuţie. Vreau să desfiinţez locaţia unde se depune acum gunoiul de grajd şi să fac într-adevăr o platformă ecologică aşa cum scrie la carte iar gunoiul de grajd să fie distribuit fermierilor din zonă pentru a fi împrăştiat pe câmp. Dacă mă pot dota şi cu echipament cu care să împrăştii gunoiul, contra cost efectuez eu lucrarea şi cu asta basta.

Care ar fi utilitatea acestui pod peste braţul Borcea?

Nicolae Rîjnoveanu: Avem 400 de ha în baltă izlaz. Să nu exagerez, avem acolo 7000 de oi. Cetăţenii se roagă de unul şi de altul să-i treacă în baltă. Avem de câţiva ani de zile o şalupă. În fiecare an îmi propun să mă dotez cu un astfel de pod şi să-mi fac propria locaţie. Dar asta trebuie „prinsă” tot pe un proiect pe GAL pentru că trebuie executate şi regularizările de valuri ca să nu avem probleme, să putem să acostăm indiferent când. Nu e complicat deloc. Am habar, e în meseria mea şi ştiu prea bine despre ce e vorba. Dar nu eu o execut.

Mi-aţi arătat câteva fotografii cu sala de spectacole din incinta Căminului Cultural...

Nicolae Rîjnoveanu: Într-adevăr, avem o sală de festivităţi aşa cum trebuie să fie. Cum arată această sală, mă refer la nivelul ei aşa se prezintă şi formaţia de dansuri unde avem 12 dansatori. Ne-am dotat cu costume naţionale de la Tismana. Acolo e o cooperativă meşteşugărească veche, care funcţionează dinainte de Revoluţie cu oameni pricepuţi. Totul e ţesut manual. Totul e făcut tradiţional.

Am reuşit să dotez cât de cât formaţia de dansuri. Am reprezentat România, şi nu vă spun cât de mândru am fost când în plancarda noastră scria România- Ansamblul folcloric comuna Roseţi, judeţul Călăraşi, trimişi de către Ministerul Culturii. Nu ştie nimeni ce-a fost în sufletul meu când am văzut această formaţie de dansuri populare prezentă, la înălţime cu tot programul susţinut. În Turcia, am fost la Aschkemir la un festival local la care au participat ansambluri din 14 ţări. Vă spun sincer că primarul localităţii este un medic, a venit să verifice ţesătura costumelor noastre naţionale. Salutul a fost pe măsură, felicitându-ne pentru tot ce am reprezentat şi am făcut acolo.

În multe locuri am fost şi am obţinut locul întâi. La Căminul Cultura se găsesc toate aceste distincţii pe care le-am câştigat. Nu mai vorbim de activitatea culturală privind biblioteca. Avem şi un spaţiu muzeistic aici. Tot ce trebuie să aibă un Cămin Cultural.

Cred că am creat invidie în sufletele tuturor celor care au intrat şi au văzut trofeele şi diplomele obţinute.

Spuneţi-ne ceva despre echipa din Primărie, despre echipa de consilieri.

Nicolae Rîjnoveanu:  M-am bazat într-adevăr pe vechea „formaţie” dar am promovat şi vreo 4 tineri despre care cred că vor fi viitorul acestui Consiliu Local.

Cât priveşte echipa din Primărie, vă spun că sunt mândru de aceşti oameni, de aparatul de specialitate al primarului pe care eu l-am format. Toată echipa de management a acestor proiecte, tot aparatul de specialitate al primarului, Consiliul Local în primul rând, apoi consultanţii, proiectanţii, executanţii, diriginţii de şantier mă cunosc şi ştiu că nu-i de şagă cu mine când e vorba de muncă, de a face un obiectiv. Eu sunt prezent la aceste lucrări de 2-3 ori pe zi. Nu oricine vine să execute lucrări la Roseţi. Pe SICAP avem diferite lucrări dar la licitaţie nu se prezintă decât un singur executant. De ce? Pentru că sunt mai incomod. Cine nu-i obişnuit cu mine, disperă. Nu vă spun că un maistru a intrat în spital cu mine.

Câte ore lucraţi pe zi?

Nicolae Rîjnoveanu: 12 ore şi poate şi mai mult. De exemplu, proiectul „pe transfrontalier”, au fost nopţi la rând când n-am dormit. Când am avut Controlul de la Curtea de Conturi toată „contabilitatea”, compartimentul „Achiziţii”, agenţii agricole, două săptămâni au lucrat până la 11-12 noaptea.

În weekend ce faceţi?

Nicolae Rîjnoveanu: Eu niciodată nu am weekend. Dacă mi-am luat, şi atunci am fost la instruire. De pildă la Asociaţia Comunelor când am participat la Conferinţa Naţională. Acum sunt chemat la Colegiul Director. Nu ştiu, cred că dacă-mi ies din ritm, nu-i de bine pentru sănătatea mea. Eu am făcut armată toată viaţa. La ora 6 am fost în picioare întotdeauna. Iar seara pun capul pe pernă şi 11-12 noaptea, în funcţie de problemele de peste zi.

La birou, la 8 sunt prezent întotdeauna. Dar până la 8 dau măcar 2-3 obiective, să văd în ce stadiu sunt. Şi discut cu executantul apoi de cele văzute.  

Domnule primar, o curiozitate personală. Cât de „sus” v-aţi dori să ajungeţi cu comuna Roseţi?

Nicolae Rîjnoveanu: Cred că suntem pe piedestal, iertaţi-mi lipsa de modestie! Dar să ştiţi că un bun gospodar niciodată nu se opreşte, nu se obişnuieşte cu gândul că a terminat treaba. El caută tot timpul să împrospăteze lucruile care-l înconjoară. Haideţi să vă fac o mărturisire. De multe ori însoţesc echipa de fotbal a comunei în deplasările din judeţ. Fac îbtotdeauna o voltă prin localitatea respectivă ca să văd ce-a mai realizat colegul meu indiferent de culoarea sa politică. Chiar îl felicit sincer când văd că a realizat o treabă bună. Dar mă uit şi-n dreapta, şi-n stânga şi iau exemplele bune pe care le adaptez şi la nivelul comunei noastre. Scena de vară, de aici de la Căminul cultural, să ştiţi c-am luat-o ca exemplu de la comuna lui Sabău. Am fost odată la un festival acolo, în Maramureş. Toţi primarii stăteau şi ascultau concertul, eu veneam cu pasul la scenă să văd cum aş putea s-o aduc aici. Mie dacă-mi place ceva, nu ezit să recunosc. Fără discuţii, fac tot ce e posibil să rezolv treaba.

Cred că aţi vizitat toate comunele judeţului nostru. Fără să-i supărăm pe ceilalţi primar, după părerea dvs. cam pe ce loc s-ar situa Roseţiul?

Nicolae Rîjnoveanu: Pe locul 1. Aşa cred! Să nu se supere cineva, totuşi. Dar, eu sunt născut mai devreme şi ar trebui să mă grăbesc să le fac că nu mai am timp să termin totul. Asta e „supărarea” mea, că nu sunt un pic mai tânăr, măcar cu 10 ani.

Familia? Ce spune, vă susţine?

Nicolae Rîjnoveanu: Familia e învăţată cu mine. Când eram mai tânăr şi copiii erau mai mici, plecam dimineaţa şi îi lăsam dormind. Veneam seara şi îi găseam tot dormind. Undeva la 2, 3 săptămâni, beneficiam şi eu de câte o zi liberă. Nu ştiam ce trebuia să fac mai întâi. Mânia mea era maximă dar n-aveam ce face. Am fost tot timpul un om disciplinat. Asta am impus şi celor din jurul meu. Disciplina!

Înseamnă că de educaţia copiilor s-a ocupat mai mult soţia dvs?

Nicolae Rîjnoveanu: Aşa este. Într-adevăr, îi rămân dator. Nu numai ei ci şi părinţilor soţiei mele, cu care am locuit laolaltă.

Să ştiţi că, pe vremuri, plecam de-acasă la 4.30 – 5.00 dimineaţa. Lucram la Dorobanţu. Făceam naveta prin corespondenţă. La 5, 5 şi jumătate plecam, la 6 eram la Călăraşi. La 06.10 minute aveam maşina către Dorobanţu unde ajungeam la 07.00. Şi nu ştiu dacă vreodată am întârziat. Şi asta timp de 4 ani de zile. Şi nu m-am plâns niciodată!

Acasă am gospodărie, la 06.00 sunt pe linia grajdului.

Familia, copiii v-au spus vreodată „Gata, ajumge!”?

Nicolae Rîjnoveanu: Nu. Dar să vă spun ceva. Am fost sportiv, timp de ani la loturile naţionale. Şi acolo m-am format ca om. Organismul meu este rezistent. Au reuşit totuşi nişte aşa zişi oameni cu care am colaborat de am făcut o lucrare mare, de vreo 8 milioane de euro, în parteneriat cu bulgarii, am fost lider de proiect, să mă bage de două ori în spital. Dar mi-am revenit şi am luat-o de la capăt. Doar că nu m-am mai încadrat în disciplină. Am zis „Gata, mi-ajunge cearta cu voi! Mă cert o singură dată, la final”.

S-a învăţat toată lumea cu mine. Soţia, la fel. Ce să vă spun...eu nu preget, cu mine nu scapi niciodată trenul!

Să ştiţi, dacă vreţi pot să vă documentez. Am documentaţia tehnico – economică, la stadiu de SF privind această platformă de gunoi de mult timp. Aştept doar un program ca s-o adaptez la regula lui.

Deci vă faceţi temele conştiincios, dinainte...

Nicolae Rîjnoveanu: Asta-i situaţia! Orice primar trebuie să înţeleagă acest lucru. Dinainte te gândeşti. Aştepţi cu documentaţia în gară. În momentul când a apărut trenul, adică programul, tu să fii acolo. Primul, cu cu documentaţia.Vedeţi, povestea cu gazele...De două zile s-a deschis sesiunea, cred că sunt printre primii. O aveam făcută, vă spun sincer, la 1 ianuarie. Dar am găsit o altă soluţie pentru că ceilalţi colegi cu care plecasem la drum au găsit şi ei altă soluţie. Treaba lor! Doar că m-au obligat să fac un alt SF.

Credeţi că sunteţi în campanie în fiecare zi.

Nicolae Rîjnoveanu: Sunt în campanie cu mine. Eu mi-am fixat un program pe care trebuie să-l execut. Am avut o strategie de dezvoltare care face parte din PUG. N-am ieşit din acest „patent”. Ce am prevăzut în această strategie, aia am făcut. Acum 15 ani am realizat strategia de dezvoltare a localităţii. Ştiu precis ce urmează să fac. E cartea de căpătâi a dezvoltării oricărei comunităţi. Nu vă spun că am şi proiecte pe care nu le-am executat pentru că n-a depins numai de mine. E vorba de Parcul industrial, prevăzut prin PUG. Construcţia lui ar putea să înceapă şi mâine. Am fost cu cineva căruia n-am să-i spun numele că sunt supărat pe el acum în Turcia ca să promovăm un proiect. Poate că intenţia lui a fost să mă atragă astfel alături de el. Nu s-a putut, cu mine nu procedezi aşa.

Am fost, am v[zut cum arată un parc industrial până la 100 de ha. Am vrut să văd ce trebuia să fac. A venit şi o echipă de specialişti turci, alta de austrieci, le-au plăcut zona. N-am putut să adapteze probleme din cauza legislaţiei interne. Ei nu vor să aibă de-a face cu Guvernul ci cu autorităţile locale. Dacă se modifică legislaţia, vor reveni.

Un mesaj...

Nicolae Rîjnoveanu: Sunt mâhnit, acum, de campania promovată de PNL la nivelul comunei. Nu ştiu să facă, pur şi simplu, o campanie. Să iasă cu realităţi în faţă, cu soluţii...Nu! Au ajuns să fac presiune asupra mea şi prin familie. Nu se poate aşa ceva! Dar vă promit eu că toate vor fi inventariate la final. N-o să rămână nimeni să nu plătească pentru aceste manipulări josnice, nenorocite. Nu ştiu nici cum să le mai cataloghez.

N-am crezut că există oameni cu pregătire care să preteze la aşa ceva. Vor veni poate şi alte atacuri. Nu mă sperie, dimpotrivă! Mă mobilizează şi mai mult!

M-aşteptam la o confruntare de idei, de soluţii, de programe. Se pare că oamenii ăştia n-au nimic în cap. Vă garantez că nimeni n-o să rămână dator!

Discut cu oamenii prin comună. Ştiţi ce spun? „Domnu’ primar, ăştia nu sunt sănătoşi la cap. Cred ei că aşa ne câştigă de partea lor?” Le spun că mai mult de doi consilieri n-o să ia. Nici cât au luat până acum!

Program de investiţii pentru perioada 2020 – 2024

PNDR: Extindere reţea de canalizare menajeră şi modernizarea gospodăriei de apă. Înfiinţare două foraje şi reabilitare reţea distribuţie apă . Lucrare în executare.

PNDL: Reabilitare, modernizare Şcoală Gimnazială „Iancu Rosetti”, comuna Roseţi. Lucrare în executare.

CNI: Construire teren de fotbal pentru antrenamente, vestiare, împrejmuire şi iluminat. Depunere oferte prin SICAP.

GAL: Construire sală de sport şcoală în comuna Roseţi. Prin SICAP

 

1. Înfiinţare sistem distribuţie gaze naturale în comuna Roseţi

2. Eficientizarea şi modernizarea iluminatului public din comuna Roseţi.

3. Extindere reţea energie electrică pentru Plan Lotizare – 226 loturi.

4. Reabilitare, modernizare şi extindere Grădiniţă cu Program Normal „Elisabeta Rosetti”, comuna Roseţi, reabilitare anexă gospodărie, bucătărie, sală de mese pentru înfiinţare after – school.

5. Realizare platformă gunoi graj plus echipamente.

6. Achiziţie utilaj vidanje pentru rezolvarea gospodăriilor neracordate la reţeaua de canalizare, necsară pentru intervenţie la reţeaua de apă şi canal.

7. Achiziţionare pod trecere peste braţul Borcea

8. Asigurarea utilităţilor (energie, apă potabilă, canalizare) pentru zona Est – Locuinţe pentru tinerii din comuna Roseţi

9. Sprjinirea activităţilor culturale prin dotări – sală de festivităţi, costume populare pentru ansamblul de dansuri şi reparaţii scenă.

10. Construire remisă pentru utilajele din dotare.

11. Lucrări de reparaţii şi întreţinere la toate obiectivele publice din inventarul comunei Roseţi.

Astăzi a debutat, oficial, campania electorală. Candidata Partidului Mişcarea Populară, organizaţia judeţeană Călăraşi, pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Călăraşi, dr. Simona Maria Vlădica şi-a lansat programul politic prin intermediul platformei Facebook.

Mai jos găsim cele mai importante propuneri de proiecte prin care doamna Simona-Maria VLĂDICA doreşte să vă convingă că este nevoie de o schimbare reală şi că dumneaei este cea mai potrivită să fie noul Preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi.

Programul politic al candidatului PMP (Partidul Mișcarea Populară) - pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean Călărași, Dr. Simona Maria Vlădica

Stimați cetățeni ai județului Călărași,

Mi-aș dori să vă cunosc personal pe toți, față în față, să vă strâng mâna și să vă întreb, pe fiecare în parte, cu ce vă pot ajuta și ce pot face concret pentru orașul sau comuna în care locuiți, dar cum timpul este principalul nostru dușman, pentru moment, am ales să mă adresez dumneavoastră pe această cale, adică în scris. Vă voi ruga însă să încercăm un dialog în sensul în care vă invit și vă rog să-mi scrieți pe pagina mea de Facebook sau pe e-mail la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. ori să-mi lăsați un mesaj pe Instagram sau pe telefon la numărul: 0752231577. Mi-aș dori tare mult să-mi spuneți cu ce poate fi completat programul meu politic de mai jos, astfel încât, județul Călărași și comunitățile în care trăiți să poată beneficia din plin de prosperitate și dezvoltare.

Obiectivul meu prioritar, ca Președinte al Consiliului Județean Călărași, este:

Stoparea scurgerilor de bani, a risipei nejustificate și abuzive a banului public ce pleacă  de ani buni din bugetul Consiliului Județean Călărași către proiecte păguboase ori realizate în defavoarea cetățenilor, supraevaluate prin contracte cu un preț mult peste valoarea lucrărilor/serviciilor prestate.

LOCURI DE MUNCĂ BINE PLĂTITE AICI, ACASĂ

SUSȚINEM DEZVOLTAREA ECONOMIEI LOCALE

• - investiții pentru relansarea industriei locale și sprijinirea afacerilor locale prin taxe mai mici pentru antreprenorii călărășeni;
• - locuri de muncă mai bine plătite pentru călărășenii care vor să muncească acasă, adică în acest județ;
• - infrastructură asigurată de Consiliul Județean pentru antreprenorii care doresc să înceapă o afacere aici, în județ: parc tehnologic în Municipiul Călărași și în Oltenița;
• - parc technologic înseamnă multe locuri de muncă în spații de birouri dotate cu tot ce e nevoie, depozite frigorifice pentru legume și fructe, țesătorii, fabrici de procesare a  diferitelor produse, microfabrici, etc.;
• - accesăm bani europeni pentru microfabrici de reciclare ecologică a gunoaielor (Oltenița, Budești, Frumușani, etc.) care să asigure valorificarea energetică a resturilor menajere pentru a avea astfel combustibil pentru apă caldă/căldură;
• - revigorăm satele prin prin crearea unui program ce va facilita concesionarea către cei care doresc să muncească dar nu au pământul necesar, a cel puțin 5 ha de teren.  Terenul poate fi acordat din disponibilul la nivel local al comisiilor de fond funciar ori din disponibilul de la comisia de fond funciar județean. Eșuarea programului national ”Tânărul Fermier 2020” ne obligă la găsirea unor soluții viabile pentru călărășeni la nivel local
• - susținem producătorii autohtoni, aceștia trebuie să își vândă marfa în comunitățile din care fac parte, inclusiv prin înființarea de piețe ori reabilitarea celor existente

PROIECTE SOCIALE

• - construim locuințe sociale și ANL în orașul Călărași (200 de locuințe ANL și 300 de locuințe sociale) și în Oltenița (100 de locuințe ANL și 100 de locuințe sociale);
• - oferim sprijin financiar pentru susținerea  mamelor care au născut 3 sau mai mulți copii.

SUSȚINEM DEZVOLTAREA JUDEȚULUI CU BANI EUROPENI

- îi ajutăm pe locuitorii județului să acceseze toți banii de care au nevoie de la Uniunea Europeană; CUM? Înființăm un birou în cadrul Consiliului Județean Călărași pentru consultanță și consiliere gratuită a oricărui cetățean din județul Călărași care dorește să scrie, să depună și să implementeze proiecte cu fonduri europene.

SĂNĂTATE ÎN JUDEȚ

• - accelerăm investițiile necesare pentru modernizarea Spitalului Județean de Urgență Călărași care va fi dotat cu aceeași aparatură ca și spitalele mari din țară;
• - înființăm, în regim de urgență, centre de diagnostic și tratament cu spitalizare de zi (dispensare medicale) și puncte de prim ajutorce vor funcționa în fiecare comună, în tot județul;
• - construim, dotăm si punem în funcțiune un centru balneo-fizio-terapeutic în județul Călărași unde toți pacienții și pensionarii cu probleme de sănătate să poată urma tratamente de recuperare decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

EDUCAȚIE PENTRU TOȚI

• - înființăm creșe, grădinițe cu program prelungit si câte un after-school pe lângă fiecare școală din județ - efectuarea temelor și o mesă caldă la prânz pentru elevii care frecventează școala;
• - dezvoltăm programe și proiecte, în parteneriat, pentru renovarea și dotarea cu instrumente moderne de invățare a școlilor din județul Călărași cu bani europeni, nu prin imprumuturi păguboase de la bănci.

SPORT

- susținem investițiile necesare pentru dezvoltarea sportului de performanță în județul Călărași (fotbal, handbal, canotaj) – prin crearea unei infrastructuri corespunzătoare în localitățile unde se impune.

SUSȚINEM AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ

• - atragem fonduri europene pentru sistemul de irigații și pentru construcția de sere, depozite frigorifice pentru depozitarea legumelor, fructelor și a altor produse românești;
• - susținem egalizarea subvențiilor;
• - plantăm perdele forestiere de protecție în jurul aglomerărilor urbane din județ (Călărași, Oltenița, etc.) pentru a reduce pătrunderea prafului din Bărăgan în orașe, dar și pe câmp pentru a preîntampina viscolirea zăpezilor.

DRUMURI JUDEȚENE MODERNIZATE

• - reabilităm toate drumurile din județ în timpul mandatului, nu doar înainte de alegeri;
• - construim patru benzi de circulație pentru drumul de legatură dintre Autostrada Soarelui și Municipiul Călărași.

TRANSPORTUL

• - înființăm o zonă metropolitană cu centrul în Municipiul Călărași ce va include   comunele învecinate: Modelu, Roseți, Cuza Vodă, Vâlcelele, Grădiștea, Dragalina și Ștefan Vodă (aprox. 130.000 de locuitori);
• - înființăm o zonă metropolitană cu centrul în Orașul Oltenița ce va include comunele învecinate (cu aceleași facilități ca pentru zona metropolitană de la Călărași): Chirnogi, Curcani, Radovanu, Mitreni, Ulmeni, Căscioarele, Spanțov, Luica (aprox: 56.380 locuitori);
• - implementăm transportul public gratuit pentru profesori, cadrele medicale și pensionari în cele două zone metropolitane de mai sus.

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

• - toate contractele și facturile vor fi publicate online;
• - aducem gazele naturale în toate gospodăriile din județ;
• - extindem rețeaua de alimentare cu apă potabilă și canalizare în tot județul;
• - scădem prețul la apă și canal;
• - alocăm fonduri pentru renovarea bisericilor și  extinderea cimitirelor existente;
• - digitalizam instituțiile publice - depunerea si eliberarea actelor electronic

 

TURISM

• - dezvoltăm agroturismul cu specific rural autohton – mâncăruri tradiționale din pește în zonele cu bălți și/sau în zonele cu ieșire la Dunăre;
• - susținem proiecte pentru conservarea valorilor tradiționale și promovarea meșteșugurilor locale - produsele vor fi vândute turiștilor;
• - dezvoltăm proiecte de țesătorie/broderie cămăși tradiționale din in la domiciliu, pentru femeile casnice sau pentru cele care nu se pot deplasa la un loc de muncă - vânzarea produselor la turiști;
• - redeschidem/modernizăm/extindem porturile Călărași și Oltenița atât pentru acostarea vaselor de croazieră, cât și a vaselor comerciale (port de containere) cu susținerea europarlamentarilor PMP prezenți la Bruxelles.

Stimați călărășeni, dumneavoastră, toți cetățenii din întreg județul Călărași, indiferent că locuiți la oraș sau într-o comună ori la sat, aveți dreptul să vă votați noul Președinte al Consiliului Județean Călărași.

Eu, Simona-Maria Vlădica, voi candida pentru a fi noul Președinte al  Consiliului Județean Călărași din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). Îmi doresc să reușim împreună! Îmi doresc să lucrez cu profesioniști, toți în echipă, TOȚI PENTRU JUDEȚUL CĂLĂRAȘI. Acest județ merită cu siguranță mult mai mult decât au oferit până în prezent PSD și PNL, în ultimii 30 de ani.

Votați SCHIMBAREA, votați-mă pe mine, votați PMP!

Eu, Simona-Maria Vlădica, sunt  cea mai potrivită persoană pentru a administra județul

Călărași după aceste alegeri din 27 septembrie 2020, ca Președinte al Consiliului

Județean Călărași!

Vă invit pe toți să ieșiți la vot, să mă votați și să producem schimbarea!

Votați MĂRUL!

Votați PMP!

VOTAȚI Simona-Maria VLĂDICA!

 

Comandat: Partidul Mişcarea Populară – Filiala Judeţeană Călăraşi

Realizat: SC Total Media SRL

CUI: 21200020

În mod normal noul an şcolar bate la uşă însă autorităţile centrale par rupte de realitate. „Este necesară clarificarea urgentă a modalității în care copiii vor începe școala în acest an.” susţine senatoarea Roxana Paţurcă pe contul personal de Facebook. În opinia sa Guvernul ar trebui să pregătească în regim de urgenţă spaţiile şcolare pentru prevenirea oricăror focare epidemiologice. “Sondajele de opinie arată că 4 din 5 părinți vor să fie implicați direct în discuțiile cu conducerea școlilor, dar și cu autoritățile locale. Dacă nici până acum părinții nu au înțeles cum vor începe școlile, este limpede că la capitolul comunicare autoritățile nu stau deloc bine și că au eșuat în a face cel mai simplu lucru pe care autoritățile trebuie să îl facă în tot acest haos epidemiologic: să transmită un mesaj celor care așteaptă lămuriri și nu zvonuri.

Părinții nu cer altceva decât să știe dinainte ce au de făcut astfel încât copiii, care până acum erau obișnuiți cu un anumit stil de orar și de desfășurare a cursurilor, să fie pregătiți, măcar psihologic, pentru ceea ce va urma din Septembrie.

Mai mult, un sondaj de opinie arată că 56% dintre părinți cred că elevii nu vor respecta deloc regula purtării măștii în interiorul școlii.

În aceste condiții, faptul că se întârzie comunicarea condițiilor în care se vor desfășura cursurile nu face decât să genereze confuzie în rândul părinților și copiilor deopotrivă. Este deja târziu, dar măcar în al doisprezecelea ceas Guvernul trebuie să lămurească situația și să pregătească spațiile școlare așa cum trebuie pentru prevenirea oricăror focare epidemiologice.” este mesajul postat pe Facebook de parlamentarul social – democrat.

Directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, candidat susţinut de PSD pentru Consiliul Local municipal Călăraşi dar şi pentru Consiliul Judeţean susţine că sprijinrea mediului de afaceri ar constitui o soluţie veritabilă pentru dezvoltarea municipiului reşedinţă de judeţ. În opinia sa, împrumuturile bancare ar trebui direcţionate în zona susţinerii proiectelor de afaceri.

Domnule Muşat, încotro credeţi că se va îndrepta municipiul Călăraşi? Concret, dacă aţi fi, să spunem, chiar consilierul viitorului primar, Marius Dulce, care ar fi să spunem căile pe care le-aţi propune pentru dezvoltarea reală şi uniformă a oraşului?

Liviu Muşat: Eu aş insista pentru iniţierea unor proiecte care să sprijine mediul de afaceri. Vrem nu vrem, mediul de afaceri este cel mai important contribuabil la bugetul local şi cu cât există un mediu de afaceri mai trainic, mai dezvoltat, cu atât şi bugetul poate fi îndestulător. Sunt nenumărate avantajele sprijinirii acestui mediu de afaceri: locuri de muncă, bani la buget, conexiunea cu alte judeţe. Să nu uităm că cei din mediul de afaceri au legături cu tot felul de firme, furnizori de materii prime, pieţe de desfacere. Şi atunci mediul de afaceri poate să fie şi o punte către alte judeţe, către alte zări dar de ce nu? şi către alte ţări. Eu cred că proiectele care să sprijine mediul de afaceri trebuie avute în vedere cu preponderenţă în perioada următoare.

Am văzut, şi nu în puţine locuri, că administraţia locală se prevalează de Legea 215 a administraţiei locale, că practic ei au un rol limitat în dezvoltarea mediului de afaceri, în sprijinirea acestuia. Nu este adevărat! Si eu cred că aici trebuie să insistăm. Sunt proiecte care pot dezvolta structuri de afaceri propice desfăşurării unei activităţi economice deosebite. Chiar şi scheme de granturi. Deci, o administraţie fie că e judeţeană, fie că e locală, poate  da granturi, împrumuturi nerambursabile către mediul de afaceri. Bineînţeles că trebuie obţinute nişte avize de la Consiliul Concurenţei, vizavi de ajutorul de stat dar pot face acest lucru şi să nu mai aştepte de la alţi finanţatori. Practic, anual, să facă o schemă de finanţare împreună cu mediul de afaceri, să stabilească domeniile cele mai importante, pe care am putea să le dezvoltăm.

Eu sunt un tip mai conservator şi cred că industria alimentară este unul din domeniile care ar avea mare succes în judeţul şi în oraşul nostru. Avem resursele „la botu’ calului”, cum se spune, avem tradiţia în domeniu. Cred că aici trebuie să dezvoltăm dar ne-am mulţumit prea mult timp doar cu ideea de a fi un furnizor de cereale, de materii prime pentru judeţe, şi prea puţin să avem ambiţia să procesăm, să ducem până la capătul lanţului produsul agricol. Acesta îţi dă adevărata valoare, acesta îţi dă cea mai mare plus valoare şi bineînţeles că şi bani la buget. Toate acestea făcute pe un suport ştiinţific. Putem potenţa Universitatea de Ştiinţe Agronomice, putem aduce alături Institutul de Alimentaţie Publică şi toate aceste structuri care pot dezvolta industria alimentară. Evident că sunt şi alte domenii care pot fi dezvoltate însă eu aş face acest lucru. Deci apropierea de mediul de afaceri cred că este cheia pe care trebuie să se desfăşoare următoarele mandate. Să nu uităm că urmează o perioadă foarte grea din punct de vedere economic, nu numai pentru judeţul Călăraşi, nu numai pentru România, din păcate cred că pentru tot globul, şi atunci modul cum vom şti să gestionăm, să valorificăm în primul rând resursele pe care le avem cel mai apropiat cred că pot fi un colac de salvare, o cale de urmat în perioada următoare.

Apoi, cred că administraţia locală, primarul, ar trebui în primul rând să uite de alegerile următoare. Am sesizat că de fiecare dată când câştigi un mandat prima grijă este să te gândeşti ce să faci, ca să câştigi următorul mandat şi începi să ai reţineri vizavi de unele măsuri, unele care ar fi destul de dure şi care ar afecta anumite categorii de populaţie care nu sunt chiar nişte cetăţeni ok în oraş. Mă refer la siguranţa în circulaţie, disciplina în construcţii, toate aceste lucruri care ar trebui să aducă o rigoare în administraţia locală.

Administraţia locală nu este obişnuită cu această rigoare. De ce? De grija votului de la următoarele alegeri. E, şi atunci se fac tot felul de compromisuri şi nu se poate dezvolta urbea în sănătos. Deci cred că administraţia locală ar trebui să ia mandatul să se gândească trebuie să fac asta şi să nu se gândească la următorul.

Şi atunci cred că planificarea în abordarea lucrărilor, cele de infrastructură care sunt cele mai costisitoare trebuie să fie importantă. Eu cred că vremea în care să cârpim peste tot de 2 lei, avem 10 lei în buget şi-i împărţim la 5 străzi din care peste un an nu se mai vede nimic, trebuie să treacă. Oamenii trebuie să înţeleagă că lucrurile serioase, mai ales la un buget limitat, nu se pot face toate odată. Şi atunci, planificarea serioasă, ierarhizarea priorităţilor într-o comunitate sunt foarte importante. Iar dacă la această prioritizare, planificare şi ierarhizare participă şi comunitatea este cu atât mai bine. Şi atunci în loc să facem într-un an 50 de străzi doar aşa, de mântuială, părerea mea e că mult mai serioasă ar fi abordarea cu 2-3 artere, sau drumuri importante făcute temeinic aşa încât 10 ani să nu se mai intervină pe ele. La noi nu se întâmplă lucrul acesta. Uitaţi, se fac drumuri apoi încep să spargă pentru racorduri la canalizare, la gaze, ş.a.m.d., deci disciplină în construcţii nu este.

Vroiam să vă întreb cât de sănătoasă este dezvoltarea unui municipiu cu împrumuturi bancare?

Liviu Muşat: Evident că este una dintre opţiunile de a finanţa activitatea dintr-o localitate. Bineînţeles, dacă întrebi, nici primarul din New York nu este mulţumit de bugetul pe care îl are. Evident că până la împrumuturi bancare sunt şi alte surse, modalităţi de a satisface aceste nevoi financiare, mă refer în special la aceste surse de finanţare nerambursabile din programele europene. Urmează un ciclu important, 2021-2027, mai ales că Programul Regional va avea o altă abordare. El va fi descentralizat, nu va mai fi un singur program la nivelul întregii ţări. Fiecare regiune va avea propriul program şi sperăm ca acest program să surprindă şi mai fidel, şi mai corect nevoile din comunităţi.

La nivelul Programului Operaţional Regional avem un pachet financiar de aproape 1,5 mld euro, undeva cu 5-600 de mil. mai mult decât actualul exerciţiu şi banii europeni cred că se constituie într-o sursă importantă de a finanţa nevoile dintr-o comunitate.

Apoi, aşa cum am mai spus mai înainte, susţinerea mediului de faceri. Deci creşterea surselor proprii, a veniturilor proprii este iar o soluţie şi nu de neglijat. Eu cred că asta ar trebui să fi de fapt prima. Cum să am o bază mai mare de a colecta impozite, iar mediul de afaceri aici trebuie să joace un rol important, evident că nu cu pomeni electorale, cu altfel de chestii de genul scutiri de impozite şi dăm aşa... la toţi: fie că sunt cabinete de masaj, fie că sunt frizerii sau mai ştiu eu ce.

Trebuie să-ţi stabileşti nişte priorităţi. Domnule, anul ăsta vreau să dezvolt aici câteva ramuri ale economiei că nu poţi pe toate deodată. Şi, împreună cu mediul de afaceri şi cu alţi actori importanţi, le stabileşti. Anul ăsta ne concentrăm pe astea 3-4-5. Vezi la anul dacă lucrul ăsta a dat roade, dacă trebuie să reglezi ceva, şi atunci şi această este o sursă importantă. Şi, evident, în măsura în care nici aceste surse nu sunt îndestulătoare şi împrumutul bancar se constituie într-o variantă. Însă, eu recunosc că dacă aş fi edil împrumuturi bancare aş face numai pentru proiecte adresate mediului economic. Adică să aibă o întoarcere, o rentabilitate mare, şi el să se regăsească. Nu să fie un împrumut pentru nişte cheltuieli. E ca şi cum eu îmi iau în împrumut să merg în vacanţă. Deci cam aşa. Nu, trebuie să-mi iau un împrumut, de exemplu, să-mi iau o maşină care să mă ajute să merg la serviciu sau să-mi desfăşor activitatea. Cam asta ar fi o comparaţie mai grosieră cu o persoană fizică. Ar fi şi aceasta o variantă în ultimă instanţă dar cu o condiţie, din împrumuturi să fac proiecte pentru mediul economic. Am văzut nişte bijuterii de parcuri industriale nu mai departe decât în Ungaria. Parcuri industriale în care toţi agenţii economici din zonă, sau cei mai mulţi agenţi economici din zonă erau încurajaţi să-şi desfăşoare activitatea. Vă dau un exemplu: în Gyor era un parc industrial şi nu-i lua cu japca pe investitori, „Mă, trebuie să veniţi acolo!”, nu. Însă făceau scheme de finanţare. Dădeau împrumuturi mediului privat şi acolo, în grila de punctaj spuneau: dacă îţi desfăşurai activitatea într-un parc industrial, atunci primeai un bonus de punctaj.

Banii de unde veneau?

Liviu Muşat: De la Uniunea Europeană.

Şi cine îi administra?

Liviu Muşat: Erau tot felul de agenţii regionale, locale dar ei au o politică naţională de dezvoltare a parcurilor industriale care se poate face inclusiv la nivel local. Aşa cum am spus, orice primărie poate da granturi agenţilor economici, cu nişte condiţii clare, cu un grad de transparenţă rezonabil. Şi spuneau, „Domnule, îţi desfăşori activitatea în parcul industrial. Primeşti un bonus”. Eu aş accepta să merg într-un loc în care mi se pune totul la dispoziţie. Am văzut parcuri industriale inclusiv cu creşe, cu grădiniţe. Deci oamenii veneau la serviciu cu autobuze şi maşini, deci din oraş. Toate sunt făcute la marginea oraşului. Trebuie să înţelegem că activitatea economică nu se poate desfăşura în centrul oraşului, în creierul oraşului. Şi atunci la marginea oraşului, veneau cu copiii de dimineaţă, îi lăsau la  grădiniţă şi îşi făceau treaba acolo. Aveau inclusiv servicii financiare, deci administratorul de parc industrial se ocupa în numele firmelor cu tot felul de servicii financiare cu, servicii de schimb valutar, orice avea nevoie o firmă avea acolo. Numai să stea acolo. Plus impozite mai mici. Deci poţi să încurajezi astfel de iniţiative. Şi ce-ţi mai face parcul industrial? Îţi descongestionează oraşul, traficul. Îi scoate agenţii economici. Uite, eu m-am gândit pentru agenţii economici de pe strada Bucureşti. Din păcate strada Bucureşti este ca o gâtuire pentru oraş. Oraşul acesta nu se poate dezvolta pe această axă din cauza acelei porţiuni de până în 2 km, bineînţeles cu prelungire până la ieşirea din oraş care este gâtuită de agenţii economici. Eu aş face un centru comercial şi gratuit l-aş pune la dispoziţie acolo cu condiţia ca acele locuinţe, spaţii, să-mi intre mie în proprietate şi să încerc ulterior, să lărgesc, să fac ceva acolo pentru că nu se poate. Sunt puţine oraşe care nu au o axă principală de dezvoltare. Călăraşiul din păcate are chestia asta şi trebuie rezolvată într-un fel. Nu cu japca. Domnule, eu îţi arăt că dacă îţi pun magazinul într-un centru comercial au toţi de câştigat. Inclusiv tu, chiar dacă eşti la marginea oraşului, chiar dacă nu mai stai să fumezi ţigara la uşa magazinului. Trebuie să ne învăţăm cu acest mod civilizat.

Cum ar fi, de exemplu fosta platformă de la PIC.

Liviu Muşat: Iată, iată unul dintre locurile în care poţi să localizezi acest centru economic. Şi atunci altfel m-aş putea mişca prin oraş. Aş putea să-mi propun nişte lărgiri de axe şi astfel de proiecte.