Luminiţa Bob, candidata PLUS pentru Primăria Călăraşi la alegerile locale din 27 septembrie vorbeşte în interviul de mai jos de priorităţile sale în ceea ce priveşte dezvoltarea reală a municipiului reşedinţă de judeţ, subliniind că atragerea fondurilor europene reprezintă un punct extrem de important din agenda sa şi a echipei PLUS.
Care ar fi priorităţile dvs. privind dezvoltarea durabilă a municipiului reşedinţă de judeţ?
Am urmărit cu mare atenţie, în ultimii ani, cum s-au dezvoltat unele oraşe din România: Braşov, Cluj, Oradea, ba chiar şi unele comune. Toate au o strategie de dezvoltare pe care o aplică întocmai.
La nivelul primăriei Călăraşi există o Strategie integrată de dezvoltare urbană 2014-2020. Este publică, pe site-ul primăriei. Este foarte bine întocmită, atent documentată si ar fi trebuit pusă în practică, pentru că doar a fost plătită de către primărie. Ce s-a realizat din ea? Mai nimic. Mai nimic din 2014 până în 2020. Cum la fel, în anul 2014 a fost întocmit de către un colectiv de profesori şi studenţi de la Universitatea Tehnică din Braşov- Facultatea Transporturi- Sistematizare, un proiect pentru sistematizarea municipiului Călăraşi. Am văzut acest proiect, am vorbit cu specialişti în domeniu, este admirabil realizat şi foarte util. Cât a fost folosit de către administraţia publică locală? Zero.
Un oraş nu se poate dezvolta după ureche, după cum au unii sau alţii interese, un oraş european, în secolul 21, se dezvoltă având la bază o viziune pe termen mediu şi lung, o strategie pe hârtie, asumată, o strategie pe care va fi necesar să o realizăm, având ca punct de plecare condiţiile actuale.
O dezvoltare durabilă înseamnă să te gândeşti şi să găseşti soluţii pentru:
cum creezi locuri de muncă bine plătite,
cum atragi investitori,
cum ajuţi investitorii care vin în Călăraşi să-şi înceapă cât mai repede activitatea, cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare, dar să îi ajuţi real, nu să-i şicanezi. Există călărăşeni care lucrează în judeţul Ilfov, la diverse fabrici, care fac naveta zilnic, cu microbuze puse la dispoziţie de către angajator. Oamenii aceştia petrec zilnic 3-4 ore pe drum. Acel angajator ar fi putut să funcţioneze pe raza municiului Călăraşi , mult mai eficient, dacă ar fi fost ajutat de către administraţia locală.
ce facilităţi fiscale le oferi investitorilor care crează mai multe locuri de muncă sau care profesionalizează tineri călărăşeni la locul de muncă
cum profesionalizezi tinerii absolvenţi de liceu care ori nu iau bacalaureatul, ori nu aleg să studieze mai departe. Propunem parteneriate între mediul de afaceri şi instituţiile de învăţământ pentru profesionalizarea tinerilor în meserii de bază, cu posibilitatea angajării acestor tineri. Sunt soluţii care funcţionează foarte bine în alte oraşe din ţară, cu aceleaşi legi şi în acelaşi sistem.
Cum creezi o platformă industrială în vecinătatea oraşului. Am vazut de-a lungul timpului oameni de afaceri chinezi, turci care au fost prezentati ca mari investitori pentru Călăraşi. Am văzut nişte postări pe facebook, nişte aplauze şi felicitări şi….atât.
Cum asiguri cetăţenilor, ca administraţie locală, posibilităţi de petrecere a timpului liber în municipiul Călăraşi. În anul 2020 încă nu există nicio pistă de biciclete. Ştiu, are primăria acum un proiect pe fonduri europene…stadiu de realizare aproape de zero la sută.
Călăraşiul este situat pe malul braţului Borcea al Dunării. Pentru un termen mediu, ne propunem achiziţionarea unei ambarcaţiuni de agrement şi organizarea de excursii pe Dunăre şi în zonele învecinate.
Un alt punct al programului nostru este plantarea de arbori în municipiul Călăraşi. Dar arbori endemici, care să ne asigure o bună oxigenare a aerului. În contextul încălzirii globale, plantarea de arbori este imperios necesară pentru reducerea temperaturilor. De asemenea, în cooperare cu instituţiile de mediu, ne dorim identificarea reală a factorilor care poluează aerul pe raza mun Călăraşi şi luarea tuturor măsurilor pentru stoparea poluării.
O dezvoltare durabilă însemnă o educaţie de calitate asigurată copiilor noştri. Propunem dotarea tuturor şcolilor din municipiu cu mijloace de învăţare moderne, asigurarea fondurilor pentru crearea şi menţinerea în activitate a activităţilor extracurriculare pentru elevii călărăşeni: cercuri de fizică aplicată, chimie, matematică aplicată, informatică, fotografie, astronomie, arte plastice, etc. Se pot creea parteneriate cu facultăţi din Bucureşti, care să vină în sprijinul profesorilor şi elevilor călărăşeni. Avem copii inteligenţi, copii pe care îi putem educa frumos şi eficient , ca mai apoi să lucreze în firmele care ăşi vor deschide activitatea pe raza municipiului Călăraşi.
Bănuiesc că şi pentru dvs. atragerea de fonduri europene reprezintă o provocare majoră. Şi actuala administraţie PNL susţine că a accesat zeci de proiecte, avansând şi o sumă de peste 40 de milioane de euro. Deocamdată toate sunt într-un stadiu de implementare de sub 0,5% cu excepţia proiectului privind reabilitarea şi modernizarea Poştei Vechi. În mod normal în 2-3 ani de zile, trebuie şi finalizate. Cu ce bani, mai ales că municipiul trebuie să asigure o parte din bani şi anum e cofinanţarea?
Da, pentru noi, atragerea fondurilor europene este una dintre priorităţi. Este şi normal să fie asa, câtă vreme României îi vor fi atribuite 73 de milierde de euro în următorii ani, bani care vor putea fi accesaţi şi de autorităţile locale, pentru anumite domenii. Vom identifica nevoile reale ale oraşului şi ale locuitorilor lui şi, împreună cu specialiştii din primărie, vom propune cele mai bune soluţii pentru oraş. Este greu, nu zice nimeni că este uşor, dar câtă vreme există oraşe în România care, cu aceleaşi legi şi acelaşi sistem, pot accesa fonduri şi implementa cu succes proiecte , cu siguranţă vom reuşi şi noi.
Cu ce bani? Există două modalităţi de finanţare:
Primăria să asigure în totalitate fondurile şi apoi să solicite rambursarea lor, situaţie care poate bloca activitatea pentru alte investiţii,
Primăria să solicite plăţi intermediare, pe etape de implementare a proiectului, situaţie mult mai eficientă.
Şi bineînţeles, cu banii din economiile care se vor face în activitatea primăriei, cu banii economisiţi prin contractarea corectă a lucrărilor, fără firme de casă, fără obligaţii la partid.
Primăria nu înseamnă doar fonduri europene şi investiţii în infrastructură. Problemele sociale nu-s deloc puţine sau neînsemnate. Care ar fi soluţiile dvs?
Cred că problemele sociale sunt cel mai greu de rezolvat, de multe ori rea voinţa unora, lipsa de educaţie sunt adevăratele probleme. Şi mai cred că în primul rând trebuie identificate cazurile reale care necesită ajutor social.
Există acea categorie de asistaţi social, în această privinţă vor trebui analizate absolut toate situaţiile existente, formarea unei comisii de analizare a dosarelor existente. Poate nu sunt publice, poate sunt încă în faza de anchetă, dar există situaţii în care oameni perfect sănătoşi încasează ajutor de handicap. De exemplu, există călărăşeni care figuează ca orbi, dar ei sunt perfect sănătoşi, chiar conduc autoturisme. Ei se ştiu şi mă întreb: oare chiar nu le este ruşine? Oare nu le pasă puţin că acei bani ar ajuta un copil cu real handicap?
Sunt lucruri reale, care trebuie să înceteze iar cei vinovaţi să fie traşi la răspundere.
De asemenea, există acei asistaţi sociali care pot lucra , cu program redus, de exemplu la curăţenia oraşului. Îmi amintesc că în toamna trecută, în zona în care locuiesc, şi-au făcut apariţia câteva zile la rând, persoane asistate social care aveau ca sarcină să măture strada. Măturau, măturau…dar nu îţi dădeai seama pe unde au măturat. Cum era în faţa lor strada, aşa era şi în spate. Era o veselie pe stradă…. Ei, astfel de situaţii nu trebuie să mai existe. Cineva trebuie să răspundă de calitatea muncii lor. Altfel, ne furăm căciula singuri.
Există în zona 2 Moldoveni acele locuinţe sociale. Si acele celebre J-uri de lângă cimitirul din Mircea Vodă. Sunt condiţii subumane de locuit, sunt familii cu foarte mulţi copii, copii care au nevoie de educaţie, de rechizite, de spaţiu. Copii care pot avea un viitor mai bun dacă sunt ajutaţi acum. În iarnă , împreună cu colegii mei, am organizat o colectare de haine, rechizite, alimente şi am fost în aceste zone din oraş şi am donat cele strânse acestor familii, împreună cu un preot din parohie.Nu am fost singurii care am oferit ajutor. Nu este suficient. Acolo trebuie construite apartamente noi, spaţioase, cu toate utilităţile, acolo trebuie ajutaţi copiii să meargă la şcoală şi să îşi facă temele, să aibă o masă caldă pe zi. Avem în oraş copii pe care nu îi vezi, copii realmente chinuiţi, fără a fi vina lor, copii care au ca singură sansă la o viată mai bună o educaţie mai bună, care să le asigure în viitor un loc de muncă. Aceasta cred că este cea mai mare provocare , să schimbi destinul unui astfel de copil. Vom colabora cu ONG-uri de profil, cu experienţă în astfel de cazuri, avem în cadrul PLUS membri care ne pot oferi suport de specialitate.
Veţi avea adversari puternici, oameni care pretind că au experienţă şi expertiză în administraţie. Aveţi resursele necesare şi suficiente să recuperaţi rapid acest deficit?
Experienţa şi expertiza în administraţie a actualilor aleşi locali se văd cu ochiul liber în oraş. Se vede câte locuri de muncă au fost create în ultimii ani, se vede experienţa în calitatea lucrărilor efectuate în oraş şi în foarte proasta organizare a acestor lucrări. Să luăm de exemplu Bd. Nicolae Titulescu: cum e posibil ca o stradă de 800 m lungime, să se lucreze la ea 2 ani? Şi cât timp s-a lucrat efectiv la această stradă? Pentru că au fost perioade mari de timp în care nu se lucra deloc. Şi să ne uitam puţin la acele rigole pentru flori din care se scurge noroiul pe trotuare când plouă. A cui a fost ideea să le facă aşa? Cine a aprobat proiectul? Proastă organizare, nepăsare, calcule electorale. Noi, cetăţenii…..disconfortul creat, lucrările prost executate, toate astea nu contează pentru aleşii locali.
Strada Griviţa: Are 2,5 km lungime. Dacă ar fi avut 5 km, câţi ani asteptau locuitorii din zonă trotuarele? În ritmul ăsta, mult mediatizata reabilitare a str Bucureşti va dura 20 de ani.
Vorbim aici despre infrastructură, pentru că este poate aspectul care ne deranjează pe cei mai mulţi dintre noi.
Piaţa Mare: Demolată acum doi ani. De ce? Ca s[ ni se prezinte nişte schiţe în Autocad şi atât? Acolo există oameni care îşi vând marfa afară de 2 ani şi ceva, sub nişte copertine, în frig, ploaie, caniculă, în secolul 21, într-un municipiu reşedinţă de judeţ dintr-o ţară europeană. Bazarul Călăraşi: ce se întâmplă dacă acolo izbucneşte un incendiu? Si acolo vânzătorii stau în condiţii greu de imaginat.
În urmă cu 2 ani au fost desfiinţate grădinile cetăţenilor de lângă grădina zoologică şi ni s-au prezentat nişte 3D-uri fabuloase despre cum va arată acea zona care urma să se tranforme în zonă de agrement. După 2 ani este o zonă plină de bălării.
Fostul cinetograf Victoria: o clădire în paragină, în mijlocul parcului central.
Palatul Administrativ: Este în administrarea Consiliului Judeţean, ce-i drept, dar renovarea acestui obiectiv de patrimoniu a inceput în urmă cu 24 de ani! Este situat în centrul oraşului, lângă CJ, Primărie. Nu înţeleg cum de nu îi deranjează pe aleşii nostri locali situaţia în care se află această clădire emblematică a oraşului nostru. Cum de nu îi deranjează curtea prefecturii plină de bălării? Am fost în Cluj, în Oradea, oraşe administrate de PNL. Oare chiar nu se putea face un schimb de bune practici între primăria Călăraşi si primăriile celor două oraşe, pentru ca această clădire să treacă în administrarea primăriei si să poată fi renovată complet ? Oradea şi Cluj au renovat clădiri de patrimoniu cu fonduri europene, în aceeaşi ţară ca şi Călăraşiul, după aceleaşi legi, în acelaşi sistem. Ar fi nevoie doar de o HG şi de voinţă. Si să îţi pese cu adevărat, nu să găseşti mereu doar scuze.
Circul cu drumul de intrare în oraş pe la Siderca. Alte simulări 3D….alte promisiuni…. Nu contează al cui e drumul în acte. E al nostrum, al călărăşenilor!
Cartierul Măgureni: nu are canalizare în secolul 21, deşi au existat fonduri europene care puteau fi accesate pentru asta!
Culmea, acel vestit Bd 1 Decembrie 1918 care se prelungeşte după zona Navrom, o stradă de pământ cu impozite de lux. Doar pentru simplul motiv că se numeşte în acte “bulevard”. Acolo locuiesc oameni, care plătesc aceste impozite.
În plină criză Covid19, primăria a achizitionat 200 de dispensere pentru dezinfectant, pentru a fi montate la scări de blocuri (sursa SEAP). Unde sunt aceste 200 de scări de bloc? Unde sunt dispozitivele montate? Sunt?
Aici am putea scrie cărţi. Acestea sunt doar căteva exemple de bună administraţie.
Nu am văzut ca aleşii locali călărăşeni să îşi uite puţin culoare politică şi să-şi amintească faptul că în primul rând sunt locuitori ai Călăraşiului, că aici locuiesc. Nu am văzut decât contre, certuri, mizerii aruncate de unii în alţii, permutări, aranjamente şi combinaţii între partide, de nu mai ştii cine e la PNL şi cine e la PSD, cine se mai mută de colo-colo şi ce alte partide mici să mai păcălească cu promisiuni ruşinoase. Câţi consilieri locali aţi văzut până acum să umble prin oraş, să identifice probleme reale ale oraşului, ale cetăţenilor, să propună în Consiliul Local proiecte de HCL pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii călărăşenilor, să se implice real şi constructiv? Asta e experienţa şi expertiza de care întrebaţi.
Şi da, vom recupera repede acest minus pe care îl avem, alături de profesioniştii adevăraţi din Primăria Călăraşi, oameni care trebuie apreciaţi după competenţa lor profesională, oameni care locuiesc aici si cărora stim că le pasă. Putem forma o echipă foarte bună în cadrul primăriei, alături cei care deja lucrează acolo şi care, cu siguranţă, vor aprecia corectitudinea, onestitatea, interesul real pentru comunitate de care vom da dovadă.
Credem că a sosit timpul să se aşeze toţi la aceeaşi masă, să lase orgoliile, afacerile personale, interesele meschine deoparte şi să pună mâna la treabă chiar în folosul călărăşenilor.
