Ministrul Economiei continuă linia acţiunilor iresponsabile, al căror efect cert este blocarea economiei. Claudiu Năsui nu a avut timp în ultimele două luni să desemneze reprezentanţi la şedinţele Fondului Român de Contragarantare, astfel că toată activitatea instituţiei este, practic, suspendată, susţine senatorul PSD, Radu Oprea.

„Nimeni nu ştie cu ce se ocupă în mod real ministrul Năsui, în afară de a genera catastrofe precum blocarea Schemei 3 - Granturi pentru Investiţii, în valoare de 16 miliarde de lei. Zeci de mii de IMM-uri vor fi lipsite, astfel, de fondurile necesare pentru a face faţă crizei generate de noile restricţii.

Tot ministrul Economiei este cel care a îngropat şi ultimele speranţe ale industriei HoReCa, propunând eliminarea voucherelor de vacanţă. De aceea, orice zi în plus cu Năsui la butoanele unui minister de care depinde soarta economiei româneşti prelungeşte agonia firmelor locale şi produce mii de şomeri.

Moţiunea simplă, depusă de PSD la Senat împotriva lui Claudiu Năsui şi care va fi votată săptămâna aceasta, poate fi un act de dreptate în numele zecilor de mii de întreprinzători români umiliţi de ministrul USR.”, se mai arată în comunicatul de presă transmis de senatorul Radu Oprea, purtător de cuvânt al PSD.

Deputatul PSD de Călăraşi, Dumitru Coarnă a declarat joi că deşi împreună cu colegii săi au depus amendamente la Legea bugetului de stat care vizau creşterea nivelului de trai în localităţile judeţului, nici unul nu a fost admis nici la comisii, nici în plen. Coarnă a criticat dur coaliţia de guvernare care prin intermediul controversatei Anexe 7.03, apărută în premieră la Legea Bugetului, a prevăzut finanţări doar pentru anumite primării, 60 la număr dintr-un total de peste 3000, conduse de edili PNL (201 milioane lei), USR PLUS (120 milioane lei) şi UDMR (40 milioane lei). Doar două primării PSD au fost incluse în anexă, suma primită fiind de 10 milioane lei.

”Am depus amendamente la buget, am stat nopţi întregi până la 4 dimineaţa dar nu a fost admis nici un amendament. Ei au lucrat, în opinia mea, ilegal în acea Anexă 7.03. Practic, au reglementat într-o şedinţă de Guvern şi ulterior pron Legea Bugetului amendamentele pe care PNL, USR PLUS şi UDMR ar fi trebuit să le susţină, aşa cum le-am susţinut şi noi.

Ca să vă explic aşa în procente, 98% din actualul buget se duce către primăriile PNL, USR PLUS şi UDMR. Oamenii ăştia au creat un precedent extrem de periculos. Prin buget, au separat România în „ei” şi „noi”. Niciodată în istoria postdecembristă a României nu a existat această abordare. Au fost discuţii, sigur că Puterea, e logic, să aibă o parte mai mare dar 20-30% trebuia să meargă şi către Opoziţie. Ce vină au cei care au votat PSD? Aşa au considerat, PSD a câştigat alegerile! Această atitudine e una de răzbunare. Nu o să spun a cui armă este răzbunarea.”, a declarat joi la Călăraşi Dumitru Coarnă care a avansat posibilitatea declanşării unei greve fiscale pentru a sancţiona abuzurile Guvernului Cîţu. „Dar dacă nu vor schimba nişte lucruri o să vedeţi că la un moment dat vom fi în imposibilitatea să funcţionăm. Mă tot gândeam, ce posibilităţi de atragere a atenţiei avem, mă gândeam să analizăm posibilitatea declanşării unei greve fiscale. Adică, îmi iei banii la Centru după care nu dai nimic înapoi. Deci noi, cei din judeţul Călăraşi plătim impozite şi taxe conform reglementărilor din Codul Fiscal dar la întors nimic. Banii se duc, de pildă, la Braşov, la băiatul ăla de la USR care are şi el probleme cu diploma. Lucrurile sunt extrem de complicate şi sper să depăşim şi acest moment pentru că nu cred că vom putea funcţiona, la nivel instituţional de primării. E un buget pentru 6 luni de zile maxim”., a conchis deputatul călărăşean.

Deputatul PSD, Dumitru Coarnă a anunţat joi că au fost excluşi din partid doi consilieri locali din cadrul Consiliului Local al comunei Radovanu, unul dintre ei fiind Iulian David, desemnat recent viceprimar, fără a avea susţinerea partidului ci sprijinit de primăriţa, Vasilica Dobrescu şi al consilierilor PNL.

„Am avut o întâlnire la Radovanu, săptămâna trecută, când l-am exclus pe un domn David care spunea că-i la PSD dar nu era la PSD. A votat împotriva organizaţiei locale PSD, deci a încălcat Statutul. Organizaţia de acolo, cu vot 100%, a luat decizia să fie excluşi doi consilieri. Şi acum desigur va trebui îndeplinită procedura, potrivit prevederilor legale în vigoare, să urce următorii 2 de pe lista partidului în Consiliul Local.

Nu putem să admitem să mergem în continuare cu...Să nu mai spun că era şi penal, avea cazier. Are condamnare definitivă. Adică, nu pot să mă asociez cu oamenii ăştia.

Practic, pierdeam organizaţia. Am fost în zona aia de multe ori iar oamenii exact asta-mi spuneau „ Domnu’ Coarnă, noi am votat PSD, nu pe David. Oameni serioşi.”. Dar, din păcate, asta-i viaţă, încercăm să facem curăţenie. Eu, cel puţin, asta o să fac atât cât mi-e permis de lege şi de Statut. Nu voi încălca nici legea, nici Statutul Partidului Social Democrat.”, a declarat Coarnă.

Pe 23 noiembrie, în cadrul unei şedinţe extraordinare, liderul organizaţiei locale PSD, Ionuţ Gălbinaşu a fost ales viceprimar însă proiectul de hotărâre a fost atacat în contencios la începutul lunii decembrie, fostul prefect Marian Stoica invocând nişte vicii de procedură. Dosarul se află la instanţă nefiind încă soluţionat. Primăriţa Dobrescu a grăbit însă lucrurile şi cu susţinerea tacită a Prefecturii condusă de colegii săi de partid dar şi a doi consilieri PSD n-a mai aşteptat decizia instanţei şi l-a trimis acasă pe Gălbinaşu, promovându-l în locul său pe Iulian David, şi el fost candidat PC la primăria Radovanu.

La ultimele alegeri locale, din 27 septembrie, liberala, Vasilica Dobrescu, fostă PSD şi PDL, a obţinut al 4-lea mandat de primar la o diferenţă de 15 voturi faţă de rivalul său de la PSD, Ionuţ Gălbinaşu. În Consiliul Local, PSD deţine 7 mandate iar PNL, 6.

Radovanu | Alegeri locale 27 septembrie

PRIMAR

Vasilica Dobrescu (PNL): 1110 voturi (48,94%)

Ionuţ Gălbinaşu (PSD): 1095 voturi (48,28%)

CONSILIUL LOCAL

PSD: 7 mandate (1072 voturi)

PNL: 6 mandate (1029 voturi)

Reabilitarea Palatului Administrativ, clădire emblematică pentru istoria municipiului și a județului care găzduiește în acest moment și sediul Instituției Prefectului Județului Călărași, reprezintă o preocupare și pentru senatorul PSD de Călărași, Nicușor Cionoiu care a adresat pe 10 martie o Interpelare ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, solicitându-i acestuia să intervină pentru asigurarea finanțării lucrărilor de reabilitare și transformarea acesteia în Centru Socio-Cultural. În calitate de administrator al clădirii, Consiliul Județean Călărași a formulat mai multe cereri de finanțare, însă nici una nu a primit vreun răspuns favorabil din partea MDLPA.

Iată mai jos textul integral al Interpelării

„Stimate domnule Ministru,

Clădirea reprezentativă pentru municipiul Călărași, cunoscută sub denumirea de Palat Administrativ se află în momentul de față într-o stare ce nu face cinste statutului de monument arhitectural. În prezent, clădirea este utilizată doar într-un procent de 35% ca sediu al Instituției Prefectului, restul clădirii nefolosită fiind supusă unui grad rapid de degradare.

Consiliul Județean Călărași, în calitate de administrator al clădirii, a formulat mai multe cereri de finanțare pentru reabilitarea clădirii și transformarea acesteia în Centru Socio-Cultural dar până în momentul de față nu s-a găsit o finalitate concretă. Subliniez faptul că dimensiunea și gradul de intervenție necesar depășesc posibilitățile de finanțare a autorității locale, Consiliul Județean Călărași făcând eforturi mari pentru împiedicarea degradării acesteia.

Reabilitarea clădirii și acordarea destinației de Centru Socio-Cultural reprezintă o necesitate stringentă atât pentru stoparea degradării acestui monument arhitectural reprezentativ cât și pentru crearea unui spațiu socio-cultural atât de necesar instituțiilor de cultură și cetățenilor județului Călărași.

Vă rog, domnule Ministru, să dispuneți măsurile necesare pentru analiza și rezolvarea cu prioritate a solicitărilor Consiliului Județean Călărași. Tergiversarea finanțării acestui important obiectiv putând avea consecințe ireparabile în ceea ce privește structura clădirii.

Senator PSD de Călărași

Nicușor Cionoiu”

Lucrările de construcție a Palatului administrativ au demarat pe 11 iunie 1895

În materialul “O istorie a Călărașiului în imagini fotografice de ieri și de azi (II), publicat pe blogul personal, prof. doctor Constantin Tudor susțină că “Licitația de construire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11 iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, aceasta din urmă fiind finalizată deja în octombrie 1896, Palatul fiind dat în folosință mai târziu, pe 21 ianuarie 1898.

Proiectată în stil neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată, cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul, scările de acces la etaj și loggia.

Clădirea a fost reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii 1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe au fost reabilitate până în anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a aplicat o foiță de aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări nefinalizate, din păcate.

De la darea în folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au funcționat următoarele instituții și organizații:

-Prefectura județului Ialomița (1898-1949)

-Comitetul provizoriu al județului Ialomița (1949-1950)

-Sfatul popular al Regiunii Ialomița (1950-1952)

-Sfatul popular al raionului Călărași (1952-1968)

-Consiliul popular al municipiului Călărași (1968-1981)

-Comitetul municipal PCR Călărași (1968-1981)

-Consiliul popular al județului Călărași (februarie 1981-22 decembrie 1989)

-Primăria județului Călărași (27 decembrie 1989 – martie 1990

-Prefectura județului Călărași(martie 1990 – prezent)

-Consiliul județean Călărași (martie 1992 – noiembrie 1997)

-Tribunalul județului Ialomița (1898-1950)

-Tribunalul Regiunii Ialomița(1950-1952)

-Tribunalul raionului Călărași(1952-1968)

-Tribunalul județului Ialomița(1967-1977). După cutremurul din 1977, sediul Tribunalului județului Ialomița se mută într-o clădire de pe str. Pompieri, unde funcționase un Dispensar stomatologic. Clădirea era lângă fostul Restaurant Pausania. Din 1979, sediul Tribunalului Ialomița se mută la Slobozia, unde se finalizaseră lucrările de construcție ale unui sediu nou.

-Judecătoria Călărași (1951-1977).

În Casa Prefectului, după 1949, au funcționat următoarele instituții:

-Casa Pionierilor Călărași (1949-1980)

-Comitetul județean UTC Călărași (1981-1989)

-Institutul FORDOC (1993-2013)

-Compartiment al Agenției de dezvoltare Sud Muntenia (2013-în prezent)

Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat s-a reunit vineri, 12 martie 2021, la Sâmbăta de Sus, în județul Brașov. Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, într-o conferință de presă, după ședința BPN, că Partidul Social Democrat va folosi toate pârghiile legale interne şi naționale pentru a apăra Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru ca acesta să nu fie transformat într-un nou act normativ al Guvernului prin care să se aloce discreționar fonduri numai către anumite comunități din țară. “Am luat o singură decizie, aceea de a apăra Programul Național de Redresare și Reziliență, să nu fie transformat într-o nouă anexă 703 sau într-un nou HG de alocare a fondurilor discreționar numai către anumite autorități locale, cum a fost și alocarea din fondul de rezervă al prim-ministrului”, a afirmat Marcel Ciolacu.

De asemenea, președintele PSD a anunţat că Partidul Social Democrat ar pregăti un plan alternativ de redresare și reziliență. “Colegii mei au venit cu ideea să încercăm într-o perioadă foarte scurtă să prezentăm noi, PSD, un PNRR. Știți, la Comisie domnul ministru al Fondurilor ne-a prezentat pilonii, sunt aceiași piloni în toate statele europene, acela este ghidul Comisiei pe care lucrează fiecare stat. Vom veni cu un PNRR, cum am venit și cu un buget alternativ. Am spus că la fiecare critică vom veni și cu soluții și cu altă viziune”, a mai spus Marcel Ciolacu.

sursa www.psd.ro

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarant joi că proiectul de lege privind continuarea voluntară a activităţii până la vârsta de 70 de ani intră de astăzi în procedura de transparenţă decizională. “Proiectul intră astăzi în transparenţă decizională, urmând ca după îndeplinirea termenului legal să mergem cu acest proiect în şedinţa de Guvern pentru a fi adoptat. Astfel, proiectul de lege pentru continuarea activităţii pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevede ca persoanele ajunse la vârsta de pensie şi care doresc să rămână în activitate să poată să facă acest lucru. Este vorba aşadar de o opţiune a angajatului, o opţiune de a munci în continuare, chiar dacă a ajuns la vârsta legală de pensionare. (...) Vorbim aşadar despre un drept şi nu de o obligaţie, iar exercitarea acestui drept este strict la latitudinea angajatului. Legal, rămâne posibilitatea oricărei persoane de a se pensiona la vârsta legală de pensionare, fără nicio îngrădire", a afirmat Raluca Turcan.

Deputatul PSD, Dumitru Coarnă a declarat la Călărași că proiectul de lege are șanse minime să treacă de Curtea Constituțională, o astfel de inițiativă având o soartă similară și anul trecut. “A mai fost și anul trecut ca inițiativă legislativă. Știu că a picat la Curtea Constituțională. Eram membru în CES și am dat aviz în această inițiativă.

E o discuție extrem de complexă. În primul rând încalci dreptul la muncă. Al doilea element, vorbim de oameni care sunt necesari societății și aici privesc doar spre sănătate și educație.

Uitați-vă, sunt 5 milioane de tineri, absolvenți de studii superioare, în medicină, educație și avem nevoie de ei în societate, pleacă. Și atunci rămânem descoperiți în yone rurale fără medici. Sunt zone rurale fără profesori pregătiți în sensul de a fi pregătiți de școlile specializate. Și atunci se recurge la această abordare, de a folosi un învățător pensionar, un medic pensionar ca să ăutem veni către cetățeni, în zona respectivă.”, a susținut Coarnă care a continuat “Eu sper să fie o analiza extrem de profundă, extrem de atentă. Până la urmă e un drept la muncă. A încheiat raporturile de muncă, a îndeplinit condițiile de vechime și vârstă din lege, e ok, mai departe e problema lui. Nu pot să-i interzic dreptul la muncă. Pentru că în logica asta funcționând, încălcăm Constituția. Sigur că sunt discuții multiple, sigur că, știu eu, sunt zone în care putem discuta dar în alte zone de reglementare, nu în asta.

În opinia mea, această decizie va fi și ea declarată neconstituțională. Din mai multe perspective, cel puțin din aceea a oportunități dar și a utilității folosirii medicilor, a profesorilor în sistem”.

Angajaţii care ajung la vârsta pensionării pot opta să-şi continue activitatea până la vârsta de 70 de ani, potrivit proiectului de lege iniţiat de Ministerul Muncii, lansat joi în dezbatere publică.

"Persoanele care desfăşoară activităţi în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie, după caz, pot continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cererea privind menţinerea în activitate în condiţiile alin.(1) se depune la unitatea angajatoare, cu cel mult 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare. Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru pensionare pot solicita înscrierea la pensie potrivit legii şi anterior împlinirii vârstei de 70 de ani, chiar dacă au optat pentru continuarea activităţii potrivit alin. (1). Cererea de încetare a activităţii se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data pensionării", se arată în textul legii.

Activitatea va continua în baza aceluiaşi contract de muncă.

Ca excepţie, personalul didactic care îşi manifestă opţiunea de continuare a activităţii, respectiv de pensionare, după caz, trebuie să anunţe acest lucru cu cel puţin 30 de zile înainte de data încheierii anului şcolar.

Persoanele care desfăşoară activităţi în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială şi care au şi calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/ sistemului pensiilor militare de stat/ beneficiari ai pensiilor de serviciu au obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să îşi exprime în scris opţiunea pentru menţinerea în activitate în baza aceluiaşi contract de muncă, raport de serviciu sau act de numire, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani sau pentru încetarea contractului de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire în funcţie, după caz.

În situaţia în care au optat pentru menţinerea în activitate, se suspendă plata pensiei începând cu luna următoare exprimării opţiunii.

Persoanele care au calitatea de pensionari şi continuă activitatea pot opta, la cerere, pentru reluarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă oricând, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cererea de încetare a activităţii se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data pensionării.

Continuarea activităţii nu este condiţionată de acordul prealabil al angajatorului.

Prevederile acestei legi nu se aplică persoanelor alese în funcţii publice sau celor pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituţie; persoanelor care beneficiază de drepturi de autor în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; personalului didactic prevăzut de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 plătit în regim de plata cu ora; pensionarilor încadraţi în gradul III de invaliditate; membrilor Academiei Române.

Prevederile nu se aplică persoanelor din cadrul autorităţilor administrative autonome sau instituţiilor publice care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt în exerciţiul unui mandat a cărui durată este prevăzută de lege.

"Schimbările privind organizarea muncii ar trebui să permită integrarea avantajelor competitive ale lucrătorilor vârstnici, inclusiv experienţa vastă a acestora. O viaţă activă mai lungă ar fi, de asemenea, obţinută prin îmbunătăţirea politicilor de resurse umane a celor care urmează să se pensioneze la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. În acest sens, se impune o politică de flexibilizare a raporturilor de muncă şi după îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare. Cu toate acestea, pornind de la criteriul vârstei persoanei, legislaţia în vigoare limitează dreptul la muncă în cazul persoanelor care doresc să continue activitatea, legea impunând încetarea forţată a raporturilor de muncă sau de serviciu la îndeplinirea condiţiilor de pensionare", se arată în nota de fundamentare.

Prin opţiunea de a continua activitatea după îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare se urmăreşte valorificarea competenţelor celor care au o vastă experienţă pe piaţa muncii, prin crearea unui cadru legal care să permită persoanelor vârstnice să rămână active. Astfel, îmbătrânirea activă poate reduce cheltuielile publice, reducând presiunea pe bugetul asigurărilor sociale şi poate produce venituri bugetare actuale şi viitoare mai mari, ce conduc la creştere economică, dezvoltarea unei societăţi mai cuprinzătoare, în care toate persoanele pot participa la îmbunătăţirea vieţii.

De asemenea, prin opţiunea de a alege între plata pensiei sau a salariului se asigură repartizarea echitabilă a resurselor bugetare. Sub acest aspect este de menţionat faptul că particularităţile locului de muncă determină reducerea vârstei standard de pensionare cu până la 13 ani, în sistemul pensiilor militare de stat şi cu până la 12 ani, în sistemul public de pensii, fapt ce favorizează pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, mai spun susţinătorii proiectului.

În urma analizării integrate a informaţiilor gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice, respectiv datele aferente Declaraţiilor 112 depuse de angajatori pentru luna noiembrie 2020 şi datele aferente beneficiarilor sistemului public de pensii, cu datele comunicate de către Ministerul Finanţelor Publice la data de 1 ianuarie 2019 privind codurile fiscale ale autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi cele ale regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ teritorială, au rezultat următoarele: total asiguraţi declaraţi în D112: 5.509.379 persoane, din care, cu contract de muncă/raport de serviciu: 5.337.535 persoane, din care: 102.375 persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 65 ani la 1 ianuarie 2020 din care pensionari: 88.134, precum şi 28.271 persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 70 ani la 1 ianuarie 2020, din care pensionari: 26.954.

Având în vedere constrângerile bugetare şi reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privinţa cheltuielilor de personal, proiectul de lege propune o revizuire a legislaţiei aplicabile în cazul cumulului pensiei cu salariul şi o alternativă prin care un angajat din sistemul public poate opta între pensie şi veniturile salariale aferente raportului de muncă. De aceea, în sistemul public, posibilitatea continuării activităţii este însoţită de suspendarea plăţii pensiei, se mai arată în nota explicativă. (sursa www.agerpres.ro)