Deputatul PSD de Călărași, Constantin Bîrcă a declarat joi la Călărași, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul partidului că România a pierdut 1,2 miliarde euro din suma alocată prin Programul Național de Redresare și Reziliență din cauza Guvernului PNL care n-a aprobat PNRR-ul în cursul anului trecut. “Vom începe cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Nici nu am început marea bătălie pentru atragerea fondurilor europene și deja am pierdut 1 miliard două sute milioane euro. După cum știți, în anul 2020 România avea alocată prin PNRR suma de 30,4 miliarde de euro pentru că această sumă a fost calculată în funcție de PIB-ul României din 2019. În 2021 România are alocați bani prin PNRR doar 29,2 miliarde euro ca urmare a scăderii PIB-ului în anul 2020. Cu alte cuvinte, dacă actualul guvern ar fi înțeles că ar fi trebuit să aprobe PNRR-ul încă de anul trecut, România ar fi avut la dispoziție 30,4 miliarde euro, bani care ar fi putut fi folosiți pentru sănătate, infrastructură, agricultură, educație. Dar, pentru că nu ne-am grăbit, pentru că actualii guvernanți ne arată că sunt incompetenți, o incompetență crasă, astăzi vorbim deja de o pierdere de 1,2 miliarde euro.”, a afirmat Bîrcă, parlamentarul social-democrat invocând o declarație a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea cu privire la existența unei a 3-a variante a PNRR, după ce primele două propuneri au fost respinse de Comisia Europeană. “Pentru că m-a frapat într-un fel declarația domnului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, aș vrea, cu acordul dumneavoastră, să îmi permiteți să vă citesc din declarația dânsului din PNRR a treia variantă pentru că, după cum știți, cele două variante, propuneri respinse de Comisia Europeană. În 9 martie 2021, așa cum spuneam, domnul ministru Cristian Ghinea, a făcut următoarea declarație: ”În urma negocierilor de succes avute anul trecut de Guvernul României și de domnul Președinte Klaus Iohannis, România este unul dintre cei mari beneficiari ai acestui mecanism privind o alocare consistentă de grant-uri și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Această sumă a scăzut puțin față de prima iterație de alocări, în urma recalculării scăderii produsului intern brut în anul 2020 în comparație cu media europeană.

Știți că în conformitate cu O.U. G. nr. 155 din 03.09.2020, de asemenea o să citesc ”Avem alocați 30,4 miliarde euro, sumă destinată instrumentelor de finanțare, mecanismul de redresare și reziliență, structurați sub formă de GRANT-uri, mă rog... investiții care urmau să apară să fie detaliate în PNNR. Deci, deja am pierdut 1,2 miliarde euro ca urmare a incapacității Guvernului!”, a conchis deputatul Constantin Bîrcă.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a reacționat dur pe FB după ce 61 de deputați și senatori din arcul guvernamental au depus la Senat Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. “Un nou jaf național al coaliției de dreapta: vânzarea pământului agricol românesc! 100 de miliarde de euro – atât este valoarea terenului agricol al României.”, susține Ciolacu care a mai adăugat “Prin legislația adoptată anul trecut, în acord cu legislația europeană, i-am împiedicat să mai vândă aceste terenuri străinilor. Pentru a proteja atât fermierii, cât și statul român în condițiile în care deja 4 milioane de hectare de pământ nu mai sunt ale românilor! Ce fac ei acum ?! 61 de deputați și senatori ai Puterii, în frunte cu ministrul Agriculturii AdrianOros, au depus la Senat un proiect de lege prin care să se dea din nou drumul vânzării pământului românesc! Concret, dispar condițiile privind domiciliul și rezidența, dar - mai ales - dispar și interdicțiile de înstrăinare care erau de minim 8 ani de la data cumpărării terenurilor. Asta e reforma lor! În loc să sprijine fermierii români, ei dau liber samsarilor de terenuri. Cum își va putea asigura România consumul intern dacă pământul nu îi mai aparține ?! Cum vom putea spera să nu mai fim o mare piață de desfacere pentru toate porcăriile pline de pesticide venite din afară ?! Nicicum! Dacă ei distrug acum tot!

PS : Prin comparație, cele 10 miliarde de euro pe care vor să-i obțină din vânzarea companiilor românești vor părea un mizilic !

https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b75&an_cls=2021”

Extrem de activ în activitatea parlamentară, deputatul PSD de Călăraşi, Constantin Bîrcă „l-a luat la întrebări” şi pe ministrul Educaţiei, prof. Sorin Câmpeanu solicitându-i acestuia răspunsuri la întrebarea „Există posibilitatea ca, în acest an, un plan concret de acţiune să înlocuiască promisiunile asupra modului în care se va soluţiona problematica transportului elevilor?”, adresată luni 15 martie în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor. Iată mai jos textul integral al chestiunii lansate de parlamentarul social-democrat călărăşean.

„Stimate Domnule Ministru,

Conform Eurostat, în România, 380 de mii de copii cu vârsta între 3 – 17 ani nu urmau nicio formă de învăţământ la începutul anului 2019. 38,1% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Investiţiile autorităţilor în educaţie sunt minime.

În aceste condiţii, elevii se mobilizează pentru a-şi apăra drepturile. Am avut recent o întâlnire cu reprezentanţii Consiliului Judeţean al Elevilor Călăraşi. Aceştia îşi manifestă nemulţumirea privind soluţionarea unei grave probleme cu care se confruntă elevii din ţara noastră, anume imposibilitatea de a fi şcolarizaţi din cauza faptului că statul eşuează în a le asigura transportul în regim gratuit.

Am citit Comunicatul din 5 martie 2021 conţinând Propunerile Ministerului Educaţiei privind facilităţile de transport acordate elevilor. Propunerile sunt promiţătoare dar anumite prevederi conduc la tergiversări în procedura de aplicare sau chiar la imposibilitatea aplicării lor.

Fac referire concretă la prevederea: „Operatorii de transport rutier vor avea obligaţia să emită documente lunare de transport cu încadrare în tarifele maxime / kilometru / lună şi să asigure transportul rutier al elevilor.”

În acest sens, s-a stabilit faptul că autorităţile de reglementare în domeniul asigurării transportului vor stabili normele de aplicare şi de monitorizare a modului în care operatorii de transport rutier vor respecta noile prevederi legale. Cunoaştem cu toţii ce înseamnă stabilirea normelor de aplicare şi de monitorizare şi cât durează!

A doua dilemă se regăseşte în prevederea: „Pentru a susţine interesele elevilor, Ministerul Educaţiei solicită reanalizarea tarifelor în aceste situaţii punctuale în care constituie abateri de la principiul logicii concurenţiale, cu grave consecinţe cu privire la asigurarea dreptului la educaţie”.

Cât va dura şi cine va reanaliza tarifele – NU SE ŞTIE!

Având în vedere cele de mai sus, aştept răspunsul dumneavoastră la întrebarea: „Există posibilitatea ca, în acest an, un plan concret de acţiune să înlocuiască promisiunile asupra modului în care se va soluţiona problematica transportului elevilor?

Cu stimă,

Deputat Constantin Bîrcă”

Pe 24 februarie, senatorul PSD de Călărași, Nicușor Cionoiu a depus la Parlament o interprelare la ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, având ca obiect “Nereguli cu privire la ordinea de executare a lucrărilor finanțate prin fonduri nerambursabile europene şi naționale, pentru comunele din mediul rural”.

Iată ce răspuns a oferit reprezentantul MDLAP, secretarul de stat, Claudiu Vasile Răcuci senatorului, Nicușor Cionoiu:

Ca urmare a interpelării dumneavoastră, înregistrată la Senat cu nr. 76a / 2021, având ca obiect „Nereguli cu privire la ordinea de executare a lucrărilor finanţate prin fonduri nerambursabile europene şi naţionale pentru comunele din mediul rural”, vă comunicăm următoarele:

În prezent, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei implementează Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), un program multianual de finanţare cu fonduri de la bugetul de stat, structurat în două etape, respectiv PNDL I (2015-2021) şi PNDL II (2017-2020) care are ca obiectiv general echiparea unităţilor administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie.

PNDL vine în sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale care nu dispun de suficiente surse de finanţare din bugetul propriu pentru realizarea proiectelor de infrastructură, obiectivul principal al PNDL fiind sprijinirea dezvoltării locale, inclusiv prin asigurarea standardelor minime de echipare tehnico-edilitară pentru creşterea calităţii vieţii, creşterea accesului la educaţie, sănătate, etc. Finanţarea PNDL se asigură din sume de la bugetul de stat, aprobate cu această destinaţie în bugetul MDLPA, din fonduri de la bugetele locale, aprobate cu aceeaşi destinaţie şi din alte surse legal constituite, fiind o sursă complementară de finanţare, un sprijin pentru comunităţile locale.

Prin art. III din OUG 6 / 2017 s-a instituit etapa a II-a a Programului Naţional de Dezvoltare Locală care se derulează conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28 / 2013, aprobată prin Legea nr. 89 / 2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul căreia se va asigura finanţarea pentru un număr de până la 9.500 obiective de investiţii noi introduse în program, în domeniile prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28 / 2013.

La momentul demarării celei de-a doua etape a PNDL, în analiza de specialitate a MDLPA au intrat toate obiectivele de investiţii pentru care au fost depuse solicitări de finanţare în termenul legal, în anul 2017 şi care s-au încadrat în domeniile specifice prevăzute de art. 7 din OUG nr. 28 / 2013 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, cu modificările şi completările ulterioare.

În etapa de analiză a priorităţii alocării fondurilor de la bugetul de stat pe obiective de investiţii, s-a stabilit că, în principiu, nu se finanţează lucrările de drumuri în situaţia în care în cadrul aceluiaşi UAT se finanţează lucrări de alimentare cu apă sau lucrări de canalizare pentru a evita ca, din cauza procedurilor de achiziţii publice, lucrările de reţele edilitare stabilite, lucrările de drumuri fiind mai uşor de executat.

Astfel, s-a luat în considerare nivelul de echipare la nivelul judeţului şi eligibilitatea pentru alte surse de finanţare precum şi capacitatea financiară a UAT care îi permite cofinanţarea tuturor proiectelor în acelaşi interval de timp, reducerea numărului acestora fiind o măsură de asigurare a utilizării corecte şi eficiente la nivel judeţean a fondurilor disponibile.

În ceea ce priveşte investiţiile finanţate din fonduri europene nerambursabile, derulate prin Agenţia pentru Finanţarea a Îmbunătăţirilor Rurale – AFIR, menţionată de dumneavoastră în cuprinsul interpelării care gestionează Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, precizăm că această instituţie se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prin urmare, pentru a obţine detalii cu privire la aceste finanţări, considerăm necesar să vă adresaţi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei îşi exprimă, şi pe această cale, totală deschidere faţă de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă,

1. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

Cseke Attila

Secretar de stat,

Claudiu Vasile Răcuci

Iată mai jos textul integral al interpelării:

“Stimate domnule Ministru

În exercitarea atribuțiilor specifice activității în circumscripția electorală, am constatat o politică deficitară în ceea ce priveşte alocarea și utilizarea fondurilor nerambursabile, europene și naționale, acordate pentru mediul rural (PNDL 1, PNDL 2, AFIR). Sunt comune ce au aprobate fonduri europene pentru infrastructura drumurilor, dar nu au rezolvate problemele legate de apă, gaze, canalizări. Este nevoie de o anumită ordine în ceea ce priveşte finanțarea comunelor din mediul rural, trebuie să se țină seama de o anumită disciplină, pe anumite etape de dezvoltare.

În județul Cälärași există numeroase comune ce au finalizat lucrările legate de infrastructura drumurilor, inclusiv asfaltarea acestora, dar care nu au rezolvat problema canalizărilor. Ca atare, următoarele investiții în finalizarea canalizärilor vor avea ca rezultat deteriorarea asfaltului.

Având în vedere constrângerile bugetare pentru acest an, respectiv cele preconizate pentru anii următorii, consider necesară optimizarea cheltuirii banului public pe baza unor investigații realizate de specialiștii din minister, astfel încât banii să ajungă acolo unde trebuie.

Domnule Ministru, ținând cont de faptul că ivestiția in infrastuctură este o moștenire la care are dreptul atât generația actuală căt și cea viitoare, vă rog să dispuneți o analiză din care să rezulte gradul de alocare a fondurilor pentru infrastructură la nivelul județului Călărași.

Vă solicit domnule Ministru, ca alocarea viitoare a fondurilor pentru aceste lucrări să fie analizate și verificate de echipe de specialiști neangrenați politic pentru a putea preîntâmpina greșelile trecutului iar cheltuirea banilor europeni și naționali să se facă într- un mod eficient și în folosul comunității.”

Senator PSD de Călărași

Nicuşor Cionoiu

Pentru Partidul Social Democrat, USR înseamnă “Urmașii Securiștilor din România, PLUS alte combinații cu foști securiști!”, susținând prin intermediul unui mesaj postat miercuri pe pagina de FB că “e de acord cu un registru al foștilor securiști și al rudelor lor, dar să fie și pentru colaboratori, nu doar lucrători, cum e în proiectul de fațadă propus de Năsui.”

„USR = Urmașii Securiștilor din România, PLUS alte combinații cu foști securiști! Asta e realitatea care îi deranjează pe cei care se erijau în mari reformatori ai clasei politice. PSD e de acord cu un registru al foștilor securiști și al rudelor lor, dar să fie și pentru colaboratori, nu doar lucrători, cum e în proiectul de fațadă propus de Năsui. Iar în plus, să fie și o lustrație pe bune, nu doar o listă fără consecințe! Și până ajungem la vot, domnul Năsui să ne răspundă la întrebarea din moțiune de care s-a eschivat: are sau a făcut afaceri cu foști securiști? Da sau nu! Iar dacă da, își dă demisia? Sau merge mai departe, pentru că... „ei, și?!” Întrebarea este valabilă și pentru colegii săi de partid și de guvern, Drulă și Voiculescu.”, se arată în mesajul postat pe Facebook.

Deputatul USR PLUS Claudiu Năsui, ministru al Economiei, a depus, marți, la Senat un proiect privind crearea registrului lucrătorilor Securităţii şi legăturilor de rudenie ale persoanelor care ocupă demnităţi sau funcţii publice cu aceştia prin completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. "În primul rând, se extinde dreptul cetăţenilor şi al presei la informaţiile privind legăturile inclusiv mijlocite cu fosta Securitate ale persoanelor deţinând anumite funcţii sau demnităţi, prin posibilitatea verificării calităţii rudelor de până la gradul al Ill-lea. Totodată, se instituie un registru public al lucrătorilor Securităţii care să permită identificarea sau căutarea acestora, precum şi transparentizarea legăturilor de rudenie ale acestora până la gradul al Ill-lea cu persoanele care ocupă anumite funcţii sau demnităţi în statul roman", se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Deputatul PSD de Călărași, Constantin Bîrcă, membru al Comisiei pentru agricultură a susținut săptămâna trecută de la tribuna Camerei Deputaților Declarația politică cu titlul “Agricultorii au nevoie de reglementări clare, precise şi eficiente!”, subliniind că “În urma unui ordin al ministrului afacerilor interne, toate tractoarele care circulă pe drumurile publice vor trebui să aibă efectuată inspecţia tehnică periodică”, ceea ce a provocat nemulțumiri în rândul fermierilor.

Iată mai jos textul integral al Declarației politice:

„Studiul Eurobarometru din februarie 2021 relevă o perspectivă interesantă asupra punctelor de vedere ale cetăţenilor asupra domeniilor de interes deosebit. Mai mult de jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene, 55%, consideră că agricultura a adus deja o contribuţie semnificativă la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Sondajul arată că preocupările de mediu - cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, protejarea resurselor naturale şi îmbunătăţirea biodiversităţii - au devenit o prioritate din ce în ce mai importantă. Rezultatele demonstrează o conştientizare crescândă a populaţiei faţă de interacţiunea dintre agricultură şi mediu.

Pe aceste coordonate se înscrie legislaţia privind circulaţia tractoarelor pe drumurile publice completată în ultima perioadă cu noi obligaţii pentru proprietarii maşinilor agricole.

Încadrate în categoria vehiculelor lente, conform Legii nr. 260/2020, publicată în Monitorul Oficial din 20 noiembrie şi intrată în vigoare din 23 noiembrie, tractoarele şi combinele trebuie să fie omologate la Regia Autonomă "Registrul Auto Român".

În urma unui ordin al ministrului afacerilor interne, toate tractoarele care circulă pe drumurile publice vor trebui să aibă efectuată inspecţia tehnică periodică. Conformarea cu noua condiţie este necesară chiar şi pentru fermierii care se deplasează pe drumurile publice doar câteva zeci de metri, pentru a ajunge la parcelele agricole, în caz contrar aceştia riscând să fie sancţionaţi. Incontestabil, măsura urmăreşte eliminarea factorilor care produc daune mediului prin noxe.

Totuşi, nemulţumirea fermierilor, perfect justificată, derivă din sumele percepute ca taxă de verificare - o inspecţie tehnică pentru un tractor U445, de exemplu, costă 250 de lei, putând ajunge şi la 1.100 de lei, în cazul tractoarelor mari.

O altă nemulţumire este aceea că fermierii trebuie să meargă la sediul Registrului Auto Român din raza căruia fac parte, cu dificultăţi majore atât pentru transportul pe platforme sau tractare, cât şi pentru cei care nu au carte de identitate, iar atât timp cât nu ai carte de identitate, nu poţi să faci ITP-ul la nicio staţie de ITP şi nici la RAR.

Este un semnal pe care îl aduc în atenţia factorilor de decizie pentru a îmbunătăţi aceste reglementări, în sensul detaşării unor echipe RAR acolo unde există un număr mai mare de tractoare sau acordarea unei subvenţii pentru reparaţiile mai mari în vederea eliminării noxelor.

În încheiere, doresc să precizez că Studiul Eurobarometru, realizat de Comisia Europeană, arată că "90% dintre cetăţenii Uniunii Europene consideră că întărirea poziţiei fermierilor în lanţul de aprovizionare cu alimente este o prioritate".