Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, luni, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de DNA şi a menţinut decizia de achitare dată de prima instanţă.

Decizia a fost luată cu majoritatea de voturi a celor cinci membri ai completului. A existat şi o opinie separată a unuia dintre judecători, în sensul admiterii apelului DNA şi trimiterii dosarului spre rejudecare.

Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.

Procurorii afirmau că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

Tăriceanu mai era acuzat că a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Sursa www.agerpres.ro

Biroul Electoral Central a admis candidaturile a 13 formaţiuni politice şi a trei candidaţi independenţi. Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor.

Poliţia locală asigură în campanie integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal în locurile special amenajate, potrivit unei decizii a BEC.

Campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, începe sâmbătă, ora 0,00, şi se încheie în ziua de 25 mai, ora 7,00, a decis Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Liberalii călărăşeni s-au aflat şi ei sâmbătă la Alexandria, unde au participat la un miting şi un marș pe străzile din oraş. Filiala municipală PNL Călăraşi, condusă de Viorel Ivanciu, a fost prezentă cu 150 de membri şi simpatizanţi. “Mii de liberali din zona de sud a ţării şi-au dat sâmbătă întâlnire la Alexandria unde au participat la un miting, organizat pe o proprietate private, mărşăluind apoi pe străzi pentru statul de drept, pentru libertatea de exprimare. E timpul ca România să fie în primul rând!” a declarat preşedintele PNL Călăraşi, Viorel Ivanciu care a mai adăugat “Campania electorală bate la uşă. Suntem mobilizaţi să obţinem cel mai bun rezultat. Avem un target de 7000 de voturi şi sperăm să-l atingem. Avem cei mai buni candidaţi, cea mai bună listă. Şi mai mult decât atât, sondajele de opinie relevă faptul că PNL se află pe primul loc în preferinţele românilor. Şi mă refer aici la sondajul comandat de Parlamentul Uniunii Europene şi realizat de IMAS. PNL e creditat cu 25,2% din voturile românilor. Principalul nostru rival politic, PSD, e pe doi cu 21,5%. Asta ne dă şi mai multă încredere că vom câştiga!”

Preţurile de consum în luna martie 2019 comparativ cu luna martie 2018 au crescut cu 4,0%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2018 – martie 2019) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018), calculată pe baza IPC, este 4,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,1%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică dat publicităţii pe 10 aprilie. “Faţă de decembrie 2018, inflaţia este de 2,13%. Este o valoare acoperită pe deplin de măsurile adoptate de guvernul PSD, pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor. Chiar dacă unele preţuri cresc, Guvernul PSD a mărit veniturile, astfel încât puterea de cumpărare a crescut puternic, cu cifre record în ultimii 10 ani.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, senatoarea, Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi care a continuat “În 2017, câștigul salarial real (dacă dăm la o parte inflaţia) a fost mai mare cu 12,8%, decât în 2016. În 2018 puterea de cumpărarea a crescut cu 9,7%. În 2019, estimăm o creştere a puterii de cumpărare de 11,8%.. Încă un detaliu destul de relevant, pensia medie reală a crescut și ea în 2018 cu 8% faţă de 2017.”

În opinia sa, “Inflaţia din martie a fost influenţată de un puseu temporar în ceea ce priveste creșterea de preţuri. În fiecare an există aceeaşi problemă. Din cauza lipsei ofertei interne de legume și fructe, în această perioadă a anului se consumă o mare parte din import. Această creștere temporară de preţuri vine din două mari surse: creşterea preţurilor la cartofi, + 26,33% faţă de decembrie 2018 și la alte legume şi conserve de legume, + 20,63%. În această perioadă în care produsele românești nu pot satisface cererea, importatorii cresc preţurile. Aceeaşi problema am avut-o şi la roşii și la ceapă și la usturoi.”

Paţurcă a trecut în revistă şi programele initiate de Guvern pentru sprijinirea producătorilor autohtoni. “Guvernul PSD a implementat scheme de ajutor pentru producătorii agricoli interni pentru a mări producția și, astfel, a se reduce prețurile. Am în vedere aici, Programul ,,Tomate Românești”- program finantat cu 233.190.000 lei în 2019, Programul ,,Sprijin pentru cultivatorii de usturoi”, finanţat în 2019 cu 9,3 milioane lei şi Programulul ,,Centre de colectare si procesare legume fructe”. Impact final pe  4 ani înseamnă 100 milioane euro pentru minimum 10 unități de procesare legume-fructe și depozite frigorifice.” a conchis Roxana Paţurcă, membră a Comisiei de buget – finanţe din Senatul României.

Preşedintele organizaţiei municipale PSD Călăraşi, Marius Dulce, e optimist în privinţa şanselor de reuşită la alegerile europarlamentare programate pe 26 mai. Dulce a declarat pentru www.arenamedia.ro că „Sunt ferm convins că şi anul acesta vom învinge la Călăraşi pentru că noi suntem oameni de cuvânt şi facem lucruri bune.”

În urmă cu 5 ani, PSD Călăraşi, organizaţie condusă şi atunci de Marius Dulce şi aflată într-o alianţă electorală cu UNPR şi PC, s-a clasat pe primul loc cu 6.099 de voturi (30,50%), pe 2 situându-se PNL, filială condusă de Dan Drăgulin, cu 3.714 voturi (20,48%).

Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, în care se constată că relaţia între cele două instituţii, între 2012-2015, a fost „ilegală”, a declarat Claudiu Manda. Manda a mai susţinut că un raport la care lucrează Comisia parlamentară vizează relaţia SRI-DNA şi cum a funcţionat aceasta, menţionând că fostul director George Maior „îşi făcuse propria măciucă” din relaţia de funcţionare a celor două instituţii. El a precizat că în relaţia SRI-ANI au fost vizaţi cinci miniştri, printre care Liviu Pop, Ovidiu Silaghi, Dan Mihalache şi Eduard Hellvig, cel din urmă fiind actualul director al SRI.

Comisia afirmă că ANI le-a deschis dosare lui Klaus Iohannis şi Eduard Hellvig în urma unor note trimise de SRI şi că există indicii că fostul şef SRI, George Maior a intervenit în parcursul din instanţă al dosarului lui Iohannis în 2014 înainte de prezidenţiale.

„Coroborând declaraţiile şi probele deţinute de Comisie putem concluziona, în mod cert şi fără echivoc, că dl George Maior a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al ANI, fiind principalul vector raportat la relaţionarea instituţională cu ANI, şi, în particular, în plan personal, formal sau informal, cu Horia Georgescu. Dl George Cristian Maior (...) a încălcat legislaţia care reglementează activitatea instituţiei pe care a condus-o şi a angajat instituţia în acţiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu şi personal, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă, în vederea obţinerii funcţiei de prim-ministru al României, în eventualitatea câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta” se arată într-un extras din raportul comisiei.

“Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI a scos la lumină o serie de lucruri foarte grave. George Maior a angajat SRI în acţiuni de poliţie politică pentru a ajunge premier, în eventualitatea câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta. SRI a trimis ANI note secrete cu încadrare juridică pentru 600 de oameni cu funcţii în stat.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, liderul interimar al ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Maior folosea binomul SRI-DNA ca o măciucă şi a încercat să scoată din viaţa politică actori politici. Fostul şef al ANI, Horia Georgescu a spus că informaţiile din raportul comisiei sunt corecte şi că Maior făcea presiuni asupra acestuia. El trebuie să dea socoteală în faţa legii, să explice toate aceste acuzaţii. Nu se mai poate ascunde la nesfârşit. Sistemul care l-a protejat atâţia ani trebuie să îl lase din braţe. În concluzie, sunt acuzaţii grave care i se aduc lui George Maior şi trebuie văzut în ce modalitate poate să-şi mai îndeplinească mandatul.”