Liderul organizaţiei municipale PNL Călăraşi, Viorel Ivanciu, a declarat pentru www.arenamedia.ro că liberalii pregătesc în plan local o agendă electorală intensă anunţând co o serie de candidaţi ai partidului la alegerile din 26 mai se vor afla în periplu electoral şi în municipiul reşedinţă de judeţ, în perioada următoare. „Veţi vedea nişte acţiuni ale PNL, în speţă ale organizaţiei municipale Călăraşi, în perioada următoare. Sper să aducem aici o parte din cadidaţii noştri la alegerile din 26 mai, în aşa fel încât să interacţioneze cu călărăşenii. Tot ce ne dorin este ca ei să voteze în cunoştinţă de cauză candidaţii propuşi de PNL” a declarat Ivanciu care a menţionat recent că ţinta organizaţiei, pe 26 mai, este obţinerea a 7000 de voturi. „Întotdeauna când îţi propui puţin, realizezi şi mai puţin. Mi-am propus o cifră astfel încât să-i motivez şi pe colegii mei iar împreună să reuşim să construim cât mai multe lucruri durabile pentru Călăraşi” a mai adăugat Ivanciu, aflat la cârma organizaţiei locale PNL Călăraşi încă din toamna anului 2014, imediat după ce preşedintele de atunci, Dan Drăgulin, optase pentru UNPR. „În toată această perioadă, succesele obţinute de organizaţia noastră nu sunt neapărat ale mele ci, în primul rând, al celor care se văd mai puţin dar fără de care nu s-ar fi putut obţine astfel de rezultate pozitive. Eu sunt doar unul dintre cei care sunt mai vizibili. Şi-mi place, uneori, să cred că am avut şi eu o contribuţie la realizarea acestor performanţe în plan electoral” a conchis Viorel Ivanciu.

Ministrul Muncii, Marius Budăi a arătat că în decembrie 2018, numărul pensionarilor care încasau pensie sub 500 de lei era de 1.332.116, iar în prezent numărul acestora a ajuns la zero.

Ministrul a precizat că niciun pensionar nu va mai plăti impozitul de 5,5% la Sănătate.

”Niciun pensionar, indiferent de valoarea pensiei, nu mai plătește acea contribuție de 5,5% la Sănătate”, a spus Marius Budăi.

De asemenea, ”pensiile mai mici de 2.000 de lei, de la 16% impozit cât plăteau înainte, acum acesta este de 0%, exact pentru ca baza să crească, iar numărul de pensionari cu pensii mai mici să nu mai trebuiască să plătească impozit”, a mai spus ministrul Budăi.

Cei cu pensii de peste 2.000 de lei vor plăti în loc de 16%, 10%. Va fi impozitată doar valoarea de după 2.000 de lei.

”Deci, dacă avem o pensie de 2.200 de lei, 10% se plătește doar pentru 200 de lei”, a explicat ministrul Muncii.

Sursa www.momentulzero.ro

Senatoarea, Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi, candidată la alegerile europarlamentare din 26 mai a prezentat principalele măsuri pe care le vor propune viitorii europarlamentari social – democraţi în sfera politicilor fiscal – bugetare.

- Vom participa activ la reforma regulilor fiscal-bugetare în UE și vom milita pentru eliminarea actualului sistem de reguli şi introducerea unei noi reguli fiscale - rata de creştere a cheltuielilor primare nominale nu trebuie să depăşească rata de creştere a PIB nominal pe termen lung.

- Vom susține menținerea regulii privind datoria publică la 60% din PIB și reducerea ei până la acest procent.

- Vom susține că rata de creștere a cheltuielilor trebuie să excludă, în afară de dobânzi și clauza de investiții, cheltuielile cu inovarea cercetarea dezvoltarea dar și cheltuielile suplimentare cu înzestrarea militară mai ales pentru țările aflate la Granita de Est a UE. Consilii Fiscale cu adevărat independente, care să colaboreze cu Comisiile de Buget Finanțe din Parlamentele Naționale, așa cum prevăd principiile OECD.

- Vom sprijini emisiunea de euroobligațiuni de către BCE. Risk sharing privind datoriile suverane ale statelor europene (doar pentru datorii noi care să meargă în investiții în educație, sănătate și inovare). Astfel costurile de finanțare vor fi diferențiate în funcție de riscul fiecărei țări, dar suportabile, asigurându-se evitarea intrării în criză de lichiditate a țărilor din UE și aplicarea la pachet cu Fondul Monetar European ca mecanisme de salvare a țărilor cu probleme din UE.

- Vom lupta pentru crearea unui Fond de Solidaritate pentru ajutorarea copiilor persoanelor care au plecat la muncă în străinătate, în contextul mobilității forței de muncă în UE.Vom obține astfel sprijin financiar sau de altă natură (emoțional, psihologic) pentru copii, pentru ca aceștia să facă față situației materiale și pentru a asigura dezvoltarea copiilor rămași în țară și/sau contribuție comunitară pentru facilitarea întoarcerii părinților înapoi în țară alături de copii. În ceea ce privește numărul copiilor rămași acasă, în România, în anul 2018, existau aproape 160 de mii de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, din care cei mai mulți în județele din Moldova: Iași (11,5 mii), Suceava (11,1 mii), Bacău (9,7 mii), Neamț (7,6 mii), Vaslui (6,8 mii).

- Vom solicita creșterea fondurilor totale alocate prin Fondul European de Ajustare la Globalizare și diminuarea numărului minim de lucrători beneficiari per proiect de la 500 la 250. Fondul ajută lucrătorii să se reintegreze pe piața muncii dacă aceștia și-au pierdut locurile de muncă în urma unor schimbări structurale majore sau a delocalizării unor companii. Valoarea acestui Fond este în prezent de 150 milioane EURO și poate finanța până la 60% din valoarea proiectelor. În prezent, potrivit actualului Regulament, era eligibilă doar situația în care existau 500 de angajați care își pierdeau locurile de muncă, ceea ce presupunea că IMM-urile nu aveau acces la acest tip de Fond. Scăderea pragului minim la 250 facilitează accesul acestora din urmă, având în vedere că în foarte multe state companiile sub 250 de salariați reprezintă chiar și 99% din total companii.

- Vom milita pentru creșterea numărului de programe de tip Erasmus pentru Antreprenori. Noii antreprenori pot avea acces la bune practici care au loc în alte state, în cadrul altor IMM-uri sau multinaționale, acest lucru contribuind la îmbunătățirea ratei de succes a start-up-urilor și la o mai bună identificare a provocărilor / barierelor ce stau în calea unei companii. Cele mai multe start-ups de obicei se închid în primii ani de activitate. De asemenea, antreprenorii își dezvolta ideile de afaceri împreună cu alți antreprenori, cu experiență și pot stabili parteneriate cu aceștia.

- Vom sprijini aderarea României la Uniunea Bancară înainte de aderarea la Zona Euro. Uniunea Bancară presupune un sistem de reglementări comune în domeniul financiar-bancar, asigurarea comună a depozitelor și un sistem comun de supraveghere în sectorul bancar. Aderarea României va asigura stoparea fenomenului de ”fugă” a banilor din depozitele bancare ale țărilor în dezvoltare spre țările dezvoltate din Uniunea Europeană.

-Vom lupta pentru aderarea României la Fondul Monetar European. Fondul Monetar European trebuie să funcționeze ca un Acord de tip Linie de Credit Flexibilă (fără condiționalități). Fondul va acorda asistență financiară țărilor europene cu acces dificil pe piețele financiare externe. Țările care accesează asistența financiară a FME vor implementa o serie de reforme structurale menite a reface sustenabilitatea echilibrelor interne și externe. Ne dorim ca fondul să fie acordat în condiții compatibile cu programele de tip Linie de Credit Flexibilă (specific FMI).

- Vom sprijini eforturile de creare a unor condiții de acces mai facile la împrumuturile BEI (FEI) pentru IMM-urile românești. Ne dorim un program de imprumuturi în euro dedicat pentru IMM-urile din Europa Centrală și de Est (inclusiv România) la aceeași dobândă cu IMM-urile europene și garantate prin FEI. Dorim să asigurăm astfel:

Împrumuturi în aceleași condiții pentru toate IMM urile europene

IMM urile românești vor putea beneficia de fonduri pentru investiții, extinderea capacității de producție, tehnologizare, formare profesională, inovare, confinanțare fonduri europene la dobânzi mici.

- Vom susține adoptarea cât mai rapidă și implementarea mecanismului European Investment Stabilisation Function (EISF) și aderarea României la acest mecanism. (mecanismul este prevăzut în prezent pentru țările din Zona Euro și cele care sunt în ERM 2). EISF reprezintă un mecanism (fără condiționalități) de ajutor /stabilizare pentru țările care se confruntă cu șocuri asimetrice. Comisia va realiza sau contracta împrumuturi și va împrumuta țările cu dificultăți grave (la dobânzi rezonabile) pentru finanțarea investițiilor publice urmând ca după ieșirea din criză aceste țări să ramburseze împrumuturile.

- Vom crea o schemă comunitară de șomaj la nivelul zonei euro / Uniunii Europene. Foarte multe state europene s-au confruntat cu rate ale șomajului ridicate în perioada post-criză, factor care a mărit starea de tensiune socială (Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Irlanda s.a). Bugetul schemei ar trebui să fie alimentat de țările care sunt în expansiune, iar fondurile ar trebui să ajungă să completeze veniturile statelor care se confruntă cu recesiune și cu șomaj ridicat. Articolele de specialitate sugerează că un stat poate să devină eligibil pentru a primi fonduri atunci când rata șomajului este cu 2 p.p. peste rata șomajului natural sau când rata șomajului crește într-un ritm foarte rapid.

- Vom susține demersurile de Capitalizare a băncii de dezvoltare a României (Eximbank) pentru a susține accesul IMM din România la garanțiile din cadrul Programului InvestEU. Prin intermediul Fondului InvestEU (garanție totală de 47,5 mld euro), Comisia va continua în perioada 2021-2027 să stimuleze investițiile, inovarea și crearea de locuri de muncă, mobilizând o sumă estimată de 650 de miliarde EUR pentru investiții suplimentare. IMM constituie unul dintre cele patru domenii finanțate prin Fondul InvestEU, care va acorda garanții bugetare ale UE de 11,5 miliarde de euro în acest domeniu pentru a atrage investiții suplimentare private de aproximativ 150-170 de miliarde de euro la nivel comunitar. Pentru a fructifica avantajele planului de investiții este foarte importantă existența unei bănci de dezvoltare naționale (de promovare), care va fi un potențial beneficiar al Fondului InvestEU.

- Vom accelera adoptarea clauzei de flexibilitate privind investițiile României și propunerea extinderii acestei clauze țărilor pentru investițiile în infrastructură de bază (transport, energie) a celor mai sărace regiuni ale UE (cu PIB/locuitor sub 50% din media UE). Clauza de flexibilitate privind investiţiile a fost strâns legată de Planul de investiţii Juncker, putând fi extinsă pentru Fondul InvestEU, fiind limitată la investiţiile cu relevanţă europeană. În cadrul Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu (361/22.07.2015) se menționează explicit că aceste contribuții directe la investițiile finanțate (prin FEIS – Fondul European de Investiții Strategice) realizate de către statele membre sau de către băncile de promovare care aparțin sectorului public, ar trebui să fie măsuri “one-off”, adică punctuale, adică sunt excluse de la calculul deficitului bugetar ESA. De asemenea, cofinanţarea naţională a programelor europene va fi luată în considerare la evaluarea progresului către „obiectivul bugetar pe termen mediu” şi se vor permite “deviaţii temporare” de la MTO sau de la traiectoria de ajustare spre MTO, în anumite condiţii. Prin extinderea aplicabilității acestei clauze pentru investițiile în infrastructura de bază a celor mai sărace regiuni din UE în pot fi cofinanțate mai ușor proiectele cu fonduri europene, de tip PPP, fondul InvestEU etc. în respectivele regiuni. Astfel, resursele bugetare naționale utilizate în acest demers vor fi excluse de la calculul deficitului bugetar, conform metodei ESA.

- Vom face tot ce este posibil pentru a ne asigura că investițiile din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei să fie implementate în cadrul unor proiecte unice la nivel european, în locul mai multor proiecte naționale ale țărilor implicate. De exemplu, proiectul aferent creării/continuării/finalizării unei rețele de transport rutier va fi unic la nivel european, ceea ce permite atât obținerea unor economii de costuri pentru bugetul Uniunii Europene, cât și implementarea/gestionarea mai eficientă/mai rapidă a proiectului, inclusiv la nivelul statelor membre caracterizate printr-o eficiență mai redusă în privința cheltuirii banilor pentru infrastructura de transport. Eventual, aceste investiții privind interconectarea Europei pot fi administrate de către BEI, cea care este implicată și în fondurile europene de investiții strategice. De asemenea, va scădea riscul pierderii de fonduri pentru infrastructură, precum s-a întâmplat în exercițiul financiar 2007-2013.

Articol comandat de Partidul Social Democrat – PSD

CUI mandatar financiar coordonator: 41190008

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a măsurat în doua studii din acest an cum ar sta lucrurile dacă în Turul II ar fi Klaus Werner Iohannis vs. Călin Popescu Tăriceanu şi Klaus Werner Iohannis vs. Liviu Nicolae Dragnea. Studiile au fost efectuate în lunile februarie (13-28 februarie) şi aprilie (5 aprilie - 28 aprilie) pe un eşantion de 1.500 de persoane, prin interviuri faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor, cu o marjă de eroare de 2,5%.

-În Februarie, într-un tur II, între Klaus Werner Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu scorul ar fi de 42 la 37, iar Klaus Werner Iohannis vs. Liviu Nicolae Dragnea ar fi de 47 la 24.

-În aprilie, într-un tur II, între Klaus Werner Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu scorul ar fi de 42 la 42, iar Klaus Werner Iohannis vs. Liviu Nicolae Dragnea ar fi de 51 la 30.

“Datele arată ceea ce ştiam deja şi anume că actualul preşedinte, Klaus Iohannis poate fi bătut de domnul Călin Popescu Tăriceanu în cursa pentru Palatul Cotroceni. Acest lucru nu surprinde pe nimeni având în vedere că locatarul de la Cotroceni s-a evidenţiat doar prin vacanţe de lux, prin acţiuni menite să-i servească interesului propriu (ex. Referendumul pe justiţie) sau prin blocajele la care a supus guvernul.” a declarat pentru www.arenamedia.ro preşedintele interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a mai adăugat “Să ne aducem aminte că domnul Klaus Werner Iohannis spunea pe 23 ianuarie 2015 că vrea să fie un altfel de preşedinte, însă a ajuns să fie mai rău decât Băsescu. „Eu propun altfel de politică, fără scandaluri, show-uri, pe mine nu o sa mă vedeţi acuzând premierul la TV pe ceva ce a făcut sau trăgându-l de urechi, nu aşa se face politică şi am spus de atâtea ori că voi colabora instituţional, corect, cu orice guvern. Preşedintele nu este ales să distreze oamenii!”, spunea Iohannis.”

State e convins că România are nevoie de un preşedinte capabil să-I unească pe cetăţenii ei, subliniind că liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu are această capacitate. “România are nevoie de un preşedinte care să-i unească pe români, să le apere interesele oriunde în lume şi să contribuie la dezvoltarea ţării. Domnul Tăriceanu are capacitatea de a face aceste lucruri, însă mai multe vom vorbi după alegerile europarlamentare.” a conchis State.

Primarul Dan Drăgulin a anunţat recent într-o emisiune televizată că primăria ar mai putea accesa până în toamnă un al doilea împrumut de 41,5 milioane lei după cel de 25 de milioane, contractat în 2016. Fostul viceprimar al municipiului reşedinţă de judeţ, Virgil Dumbravă, a declarat pentru www.arenamedia.ro că acest împrumut  ar fi un adevărat balon de oxigen pentru Drăgulin care şi-ar putea asigura încă un mandat în fruntea Primăriei în ciuda „costurilor” ridicate generate de cele două credite în sumă de circa 67 milioane lei, suportate până la urmă de călărăşeni.

Dumbravă a făcut o declaraţie – şoc susţinând că actualului primar, liderul judeţean al PNL Călăraşi, nu-i pasă de consecinţe, scopul fiind doar obţinerea celui de-al 3-lea mandat de primar.

Domnule Dumbravă, primarul municipiului Călăraşi spunea, deunăzi, că sunt şanse foarte mari ca în toamnă să fie accesat şi al doilea împrumut, cel de 41,5 milioane lei pentru finanţarea unor proiecte de investiţii locale. Ar fi un balon de oxigen pentru mandatul său actual care “scârţâie” din toţi rărunchii dar, în schimb, ar putea deveni o piatră de moară pe gâtul nostru, al cetăţenilor, nevoiţi să plătim sume mari, vreo 3 mandate pentru cele două credite.

Părerea mea e că nu-l prea interesează. Dacă pune mâna pe încă un împrumut, mai stă încă 4 ani la Primărie. O asemenea gură de oxigen ar putea să-i faciliteze obţinerea unui nou mandat, şi-apoi să iasă la pensie. Şi, care-i problema că vor plăti călărăşenii? Credeţi că pe cetăţeanul de rând îl interesează câte împrumuturi a contractat Primăria? Dacă i-a reparat strada, el e mulţumit. Îl interesează oare că peste 4 ani nu va mai putea face nimeni nimic din cauza acestor datorii? A luat împrumutul, plăteşte dublu, ce mai, e bine! Dar facem bulevard îngustat cu parcăarepe mijlocul lui, nu?

Anul trecut, s-au apucat să amenajeze câteva parcări, s-au lăudat peste tot cu isprava lor şi acum... s-a închis povestea. De ce nu continuă cu amenajarea parcărilor? De ce nu le-au amenajat în spatele blocurilor, pe B-dul N. Titulescu, unde e loc destul?

Acest boulevard trebuia puţin lărgit, doar pentru trafic şi era extraordinar. Cheltuiala era mult mai mică. De ce n-au făcut lucrul ăsta? Cred că au început să gândească pe „invers”.

Vreau să vă mai zic o chestie importantă. Nu ştiu dacă a ajuns informaţia la primar dar vreau s-o transmit şi prin intermediul dumneavoastră. Drăgulin a abandonat investiţiile mari. Sunt lăsate în paragină. Două lucruri vreau să vă spun. De ce s-apucat de B-dul. Titulescu şi nu au finalizat amenajarea Prel. Bucureşti, de la 5 Călăraşi până la fostul Combinat? A amenajat, în zona 5 Călăraşi, pe centru, adică scuarul. Marele proiect arăta extraordinar de frumos pe hârtie, însă acum constat doar nişte „beţe” pe scuar. Repet, pe hârtie, era extraordinar!

S-a amenajat scuarul dar proiectul cuprindea şi amenajări pe stânga şi pe dreapta: parcările şi spaţiul verde. Trebuiau montate nişte grătare din metal în jurul copacilor. Aşa ceva există peste tot în lumea asta. Ar fi rezultat o chestie foarte frumoasă.

Parcarea de pe partea stânga arată jalnic, cu pavele din „1900 toamna” distruse, gropi făcute. Drept ar fi fost ca după scuar, să finalizeze şi aceste lucrări, după care să se apuce de B-dul Titulescu. Observ cu tristeţe că n-a făcut-o nici p-aia bine, şi nici asta n-o să iasă cum trebuie.

Acum aflu că proiectul privind scuarul viza şi amenajarea stânga-dreapta...

Aşa era proiectul. Vedeţi cum arată acum? Ceva de nedescris. Nu era logic să finalizeze acel proiect după care să se concentreze şi pe celelalte? Nu credeţi că-i ceva în neregulă acolo? Problema lui e că cetăţenii au început să vadă! Şi-l vor taxa, nu mă îndoiesc de asta!

Să vă mai spun o chestiune pe care, sincer, chiar n-o înţeleg. Am văzut de curând pe B-dul Republicii, aproape de intersecţia de la Farfuria, doi stâlpi vopsiţi în galben şi negru. Am crezut iniţial că-s pentru montarea unui semafor. În perioada 2012-2016, am aprobat în cadrul Comisiei de Circulaţie, de la nivel de municipiu, prin Hotărâre de Consiliu Local banii pentru semaforizare la Agneza, la fosta Şcoală 5 şi la 5 Călăraşi. S-a terminat mandatul iar domnul primar de atunci dar şi de acum a uitat să ducă la bun sfârşit investiţia. Şi acum montează doi stâlpi, cu două lămpi dar nu ştim de ce.

Semafor nu e, m-am uitat, e amplasat lângă o trecere de pietoni. De ce o fi făcut treaba asta? Să mai cheltuie nişte bani? Probabil, pentru că nu văd altă explicaţie.

Sâmbătă, 4 mai, în primul weekend de după sărbătorile pascale, liderii PSD, însoțiți de voluntari și de membri ai organizației județene, au început în forță campania electorală, atât pe străzile municipiului Călărași, cât și prin comunele județului.

Domnul Iulian Iacomi, președintele PSD Călărași, a vorbit presei despre modalitatea în care au gândit acțiunea desfăşurată și despre reacțiile oamenilor pe care i-au întâlnit.
”Am organizat astăzi o acțiune electorală pe străzile din Călărași, atât în municipiu, cât și în câteva comune din județ. Scopul activităților este acela de a discuta cu cetățenii, de a le transmite motivele pentru care ar trebui să voteze lista candidaților noștri pentru alegerile europarlamentare, dar și de a lua pulsul electoral al momentului. Să știți că, spre deosebire de alte campanii, de această dată am constatat că oamenii sunt mult mai informați, știu ce presupun aceste alegeri, știu ce rol au eurodeputații, ce pot și ce trebuie să facă ei pentru țară atunci când ajung la Bruxelles.
Încă un lucru, extrem de important: am realizat că oamenii cunosc faptul că eurodeputații PNL au votat de două ori împotriva României în decursul anului trecut și chiar m-au întrebat de ce ar vota un europarlamentar împotriva țării care l-a trimis în Parlamentul European. Nu am știut să le răspund, la fel cum nici cei de la PNL nu au știut să răspundă la această întrebare la acel moment. I-am îndemnat așadar pe toți călărășenii să cântărească bine pe cine vor trimite de această dată în Europa să ne reprezinte.”

De la acțiune nu putea lipsi candidatul PSD Călărași la aceste alegeri europarlamentare, doamna senator Roxana Pațurcă, cea care a discutat la rândul ei cu reprezentanții mass-media.
”Suntem într-un moment extrem de important pentru noi, ca organizație, dar și pentru români. Este important ca oamenii să înțeleagă că astfel de comportamente, precum cel pe care l-au adoptat eurodeputații Opoziției anul trecut, când au votat împotriva României în plenul Parlamentului European, trebuie să înceteze. Este momentul ca românii să înțeleagă cine trebuie să îi reprezinte la Bruxelles și că trebuie să trimită în Europa adevărați patrioți.
Acesta este mesajul pe care am ținut să îl transmitem astăzi oamenilor și am fost plăcut surprinsă să constat cât de mulți călărășeni au conștientizat importanța acestui scrutin.”

La Călărași pesediștii sunt extrem de motivați să câștige alegerile, iar acțiunea de sâmbătă, 4 mai, a demonstrat acest lucru cu prisosință. Dialogul cu cetățenii din județul Călărași va continua și în zilele următoare, PSD organizând o serie întreagă de astfel de activități electorale în perioada acestui sfârșit de săptămână.

Articol publicat la comanda Partidul Social Democrat-PSD
CUI mandatar financiar coordonator: 41190008