Parlamentarii PNL și USR au contestat la Curtea Constituțională modificările aduse legii dării în plată, prin care impreviziunea devine previzibilă

USR și PNL au contestat la Curtea Constituțională modificările aduse legii dării în plată, prin care sunt considerate elemente imprevizibile deprecierea cursului de schimb cu minimum 20%, a valorii imobilului cu 50% faţă de momentul cumpărării şi majorarea gradului de îndatorare din total venituri al clientului, au declarat pentru HotNews.ro surse politice.

Amendamentele au aparținut senatorului ALDE Daniel Zamfir, care e și inițiatorul legii privind darea în plată.

„PNL și USR fac front comun împotriva românilor cu credite la bănci! Cele două partide de opoziție se unesc împotriva românilor care au credite la bănci și se poziționează de partea băncilor. Ce lasă de înțeles PNL și USR? Că își doresc să continue abuzurile îndreptate împotriva românilor.” e de părere vicepreşedintele ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică, a anunţat, marţi, că primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe data de 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie.

"Am avut o discuţie cu doamna prim-ministru, am avut două propuneri: 3 (noiembrie - n.r.) - primul tur şi 17 (noiembrie - n.r.) - turul al doilea. În discuţiile avute, având în vedere că iniţiativa legislativă abia acum este aproape de finalizare şi e posibil săptămâna viitoare să fie promulgată, am dus termenul pe 10 noiembrie - primul tur de scrutin, 24 - turul al doilea al alegerilor prezidenţiale", a declarat Mituleţu-Buică, la Palatul Parlamentului.

Sursa www.agerpres.ro

Pentru semestrul 2 al acestui an, Guvernul are în vedere o serie de măsuri prioritare care vizează îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, anunţă pentru www.arenamedia.ro senatoarea Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi. „De la 1 septembrie, punctul de pensie va creşte cu 15%, mai exact de la 1100 lei la 1265 lei. Beneficiari sunt circa 3,7 milioane de pensionari. De asemenea, şi pensia minim garantată va creşte cu 10% ceea ce îmseamnă că va ajunge începând cu 1 septembrie la 704 lei” a declarat Roxana Paţurcă.

O altă măsură vizează creşterea salariului minim brut la 50% din câştigul salarial mediu brut. În cazul salariaţilor cu studii superioare, salariul minim brut va reprezenta 60% din această valoare de referinţă. „Astfel, o estimare în cazul salariului minim brut prevede că acesta va creşte de la 2080 de lei, la 2244 de lei. Pentru cei cu studii superioare, suma este majorată de la 2350 de lei la 2.692 de lei. În cazul salariului net, estimarea este că va creşte de la 1.263 de lei la 1355 de lei (creştere 92 de lei/lună), iar pentru cei cu studii superioare de la 1413 de lei la 1603 lei (creştere de 190 de lei/lună).” a completat sematoarea social – democrată.

Iată mai jos o parte din măsurile pe care le va lua Cabinetul condus de Viorica Dăncilă în partea a doua a acestui an.

1. Ceşterea punctului de pensie cu 15%

Beneficiari: 3,7 milioane pensionari

Creşterea va avea loc la 1 septembrie 2019. Punctul de pensie va creşte de la 1.100 lei la 1.265 lei

2. Creşterea pensiei minim garantate cu 10%

Beneficiari: 1,3 milioane pensionari

Creşterea va avea loc de la 1 septembrie 2019. Pensia minim garantată va creşte de la 640 lei la 704 lei

3. Creşterea salariului minim brut la 50% din câştigul salarial mediu brut

Salariul minim brut pe ţară va fi raportat la 50% din valoarea câştigului salarial mediu brut pe ţară din anul anterior. În cazul salariaţilor cu studii superioare, salariul minim brut va reprezenta 60% din această valoare de referinţă.

Calculul se va aplica de la 1 octombrie în fiecare an.

4. Programul “O casă, o familie”

Program de credite ipotecare pentru cumpărarea unei locuinţe cu subvenţionarea dobânzii. Locuinţa trebuie să aibă minim două camera şi o vechime de minim 5 ani, cu o suprafaţă între 50 şi 100 mp.

Creditul: valoarea maximă de 570.000 lei, pe o durată de cel mult 20 de ani, cu dobândă fixă cuprinsă între 0,9% şi 5,5%, în funcţie de venituri şi de numărul de copii al familiei. Avansul va fi între 5 şi 1+%. Perioada de graţie de 3 ani.

5. Impozit zero pentru veniturile mai mici de 2.000 lei obţinute de familiile cu copii.

Începând cu 1 ianuarie 2020, scutirea se va aplica familiei monoparentale şi celor cu cel puţin  3 copii. De la 1 ianuarie 2021, scutirea se va aplica tuturor familiilor cu cel puţin 2 copii

6. Impozit zero pentru veniturile medicilor de familie

Măsura se va aplica începând cu 1 ianuarie 2020.

7. Fondul de Dezvoltare şi Investiţii

Beneficiari: Sunt depuse 1.500 de cereri aflate în analiză.

Program destinat UAT, ADI şi universităţi, pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare constând în investiţii noi, investiţii nefinalizate, lucrări de întreţinere şi reparaţii curente. Se pot finanţa din acest Fond cheltuielile de proiectare, de construcţii, pentru asigurarea utilităţilor obiectivului de investiţii, cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului, studii de fezabilitate.

8. Eliminarea taxei de timbru pentru diverse procese civile

Se elimină, printre altele, taxa de timbru pentru partaj, moştenire, dezmembrământ, taxa privind drepturile de autor. Măsura se aplică de la 1 ianuarie 2020.

9. Maxim 5 formulare pe an pentru IMM-uri

Toate raportările fiscale depuse de Întreprinderile Mici şi Mijlocii privind declararea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat vor fi reduse, prin comasare, la maxim 5 formulare pe an, iar declaraţiile vor fi mult simplificate.

10. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Prin înfiinţarea FSDI se are în vedere crearea unui vehicul public de investiţii financiare şi intermediere financiară în acţiuni sau participaţii în proiect sau companii profitabile. Principalele completări aduse prin proiectul revizuit de Hotărâre de Guvern:

Capitalul Social iniţial al FSDI şi contribuţia în natură:

• - Publicarea listei operatorilor economici ale căror pachete de acţiuni vor constitui aport în natură la capitalul social iniţial al FSDI
• - Prezentarea metodelor de evaluare a acestor active din portofoliu.

Guvernanţa corporatistă:

FSDI pune în valoare capacitatea economică a companiilor cu capital majoritar de stat pentru crearea de noi unităţi economice şi pentru investiţii în infrastructură.

11. Eliminarea impozitului pe terenul agricol lucrat şi pe utilajele agricole

Măsura se aplică de la 1 ianuarie 2020.

Scutirea de impozit se va aplica pentru terenurile agricole lucrate mai mici de 10 ha. În schimb, se va dubla impozitul pe terenul agricol nelucrat.

12. Vouchere de 10 lei / elev pentru fiecare zi de şcoală cu prezenţă integrală

Plata se va face la începutul lunii următoare.

În anul şcolar 2019 – 2020, voucherele vor fi acordate elevilor din ciclul primar iar începând cu anul şcolar 2020 – 2021 şi celor din învăţământul gimnazial.

13. România 2040 – Proiect de ţară pe termen lung

Document strategic de dezvoltare. Principalul obiectiv: România trebuie să devină a 7-a putere economică din UE până în 2024

14. Programul rezidenţe pentru vârstnici

Programul are ca scop încurajarea construcţiei de centre private rezidenţiale, dezvoltarea de servicii de îngrijire necesare persoanelor vârstnice dependente, prin susţinerea financiară a cheltuielilor eligibile privind construcţia / reabilitarea şi înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de rezidenţe pentru persoanele vârstnice.

Susţinerea financiară constă într-un ajutor nerambursabil de până la 100% din cheltuielile eligibile, de până la maxim 500 de mii de euro pentru construcţia / reabilitarea şi / sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de rezidenţe pentru persoanele vârstnice.

PSD-ALDE au depus, la Camera Deputaţilor, proiectul pentru revizuirea Constituţiei, care prevede interdicţia de a deţine funcţii publice a persoanelor condamnate la închisoare, dar şi extinderea dreptului de a sesiza CCR în privinţa ordonanţelor de urgenţă.

Totodată, USR acuză că proiectul, în care a fost inclus textul iniţiativei „Fără Penali în funcţii publice”, arată ipocrizia social-democraţilor care au în continuare membrii cu condamnări penale definitive, inclusiv în Parlament, dar public susţin că vor curăţirea. În plus, USR îşi exprimă îngrijorarea că PSD se foloseşte de popularitatea iniţiativei “Fără Penali în funcţii publice” pentru a strecura modificări constituţionale nocive.

“Coaliția PSD – ALDE a anunțat încă de săptămâna trecută faptul că va avea propriul său proiect de revizuire a Constituției. Va fi un proiect ce va adapta referendumul din 26 mai cu legea fundamentală.” a declarat pentru www.arenamedia.ro vicepreşedintele ALDE Călăraşi, Laurenţiu State, domnia sa adăgând “Atunci când vorbim despre acest proiect trebuie să avem în vedere următorul lucru: vocea românilor la votul din 26 mai a fost clară în ceea ce privește votul la referendum. Datoria Parlamentului este aceea de a transpune ce au decis românii. Nu putem să ne facem că nu vedem lucrurile pe care le vor românii. Aceștia au transmis un mesaj în privința modului în care ar trebui să arate scena politică, cum ar trebui să funcționeze anumite instituții. Este de datoria noastră să iniţiem modificarea legii fundamentale pentru a pune de acord textele constituţionale cu voinţa exprimată de alegători la referendum şi pentru asigurarea unui cadru legal previzibil, unitar şi stabil.

State apreciază că “măsurile propuse corespund votului majoritar la nivelul societăţii în acest moment şi că ele trebuie să îşi găsească o transpunere în legislatie. În același timp, nu putem să nu subliniem superficialitatea partidelor de opoziţie care au refuzat un dialog constructiv şi pe această temă. Ne este tuturor şi mai clar că ei continuă să se raporteze la cetăţeni şi la mesajul pe care aceştia l-au transmis pe 26 mai doar când vine vorba de beneficii electorale.”

În opinia sa “Toată lumea s-a convins că niciun membru al opoziţiei nu îşi doreşte în mod real guvernarea, cum nu îşi doresc să rezolve vreuna dintre problemele cetăţenilor, dar ne aşteptăm ca măcar pe acest subiect de interes public major să aibă o abordare matură şi serioasă şi să nu încerce să blocheze această iniţiativă legislativă în Parlament.”

Codul administrativ a fost adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, în şedinţa de Guvern din 25 iunie, iar în şedinţa din 3 iulie i s-au mai operat câteva modificări şi clarificări.

Vicepremierul Daniel Suciu preciza după adoptarea din 25 iunie, că actul normativ nu este perfect, dar va fi corectat în Parlament.

"Acest act normativ nu este perfect, trebuie să o recunoaştem de la bun început, dar este un act normativ care va ajunge în Parlament şi vor fi făcute corecturile pe care toţi actorii politici le vor considera necesare. (...) Prin Codul administrativ stabilim proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către preşedinte, pentru motive de oportunitate, poate avea loc o singură dată. Termenul primului-ministru pentru propunere este de 5 zile, iar termenul de răspuns al preşedintelui este de 10 zile. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi stăm a la long, fără să răspundă cineva de nerespectarea unui termen care nu există. Nu cred că deranjează pe absolut nimeni. Este o regulă care va trebui să fie respectată şi chiar este venită din blocajele apărute", a afirmat Suciu, la Palatul Victoria.

El a adăugat că în acest act normativ se regăsesc reglementări, proceduri pentru validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare.

Daniel Suciu a afirmat că în Codul administrativ se precizează că atestarea domeniului public se va face prin hotărâre de consiliu local sau judeţean şi nu prin hotărâre de Guvern, aşa cum este în prezent.

În ce priveşte indemnizaţiile de vârstă pentru primari, Suciu a susţinut că timp de 15 ani aceştia nu au avut dreptul "nici măcar la sportul de vechime" şi au avut o serie întreagă de interdicţii.

"În ziua în care Guvernul va lua decizia de a anula toate pensiile speciale, atunci se va lua şi decizia de anulare a indemnizaţiilor de vârstă pentru primari", a precizat Suciu.

Guvernul a operat, în şedinţa din 3 iulie, câteva clarificări la Codul administrativ privind anumiţi termeni şi anumite proceduri, ca urmare a observaţiilor din avizul primit de la Consiliul Legislativ, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

"Pentru o mai mare acurateţe este clarificată procedura de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, se specifică clar entităţile care elaborează şi iniţiază hotărârea de Guvern prin care un bun trece din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, în sensul că această hotărâre de Guvern se face la solicitarea autorităţilor locale, iar ministerul care deţine bunul respectiv iniţiază actul normativ. Până acum Ministerul Dezvoltării Regionale era singurul minister care iniţia acest act normativ. De acum încolo, fiecare minister care are în posesie bunul respectiv va iniţia respectivul act normativ", a explicat Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.

El a adăugat că o altă modificare vizează eliminarea acordării statutului special pentru anumite categorii de funcţionari publici pentru a nu crea diferenţe în sistemul public central.

"Dintr-o eroare de formulare se înţelegea că funcţionarii Ministerului Finanţelor Publice ar putea avea statut special. Acum se clarifică acest aspect şi nu se pune problema de aşa natură", a susţinut Barbu.

Potrivit acestuia, în actul normativ s-a păstrat prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raporturile cu aceştia şi a limbii minorităţii respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

"Se menţine acea prevedere cu 20%, însă, în baza principiului autonomiei locale, se acordă dreptul autorităţilor publice locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20%, aşa cum a decis Parlamentul. Se înlocuieşte sintagma 'în forma bilingv' cu sintagma 'în limba română şi în limba minorităţilor naţionale', pentru o mai multă claritate", a arătat Nelu Barbu.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că s-a clarificat, de asemenea, statutul secretarului general al Guvernului, în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public.

Sursa www.agerpres.ro

Legea privind votul în diaspora a fost adoptată, luni, de plenul Senatului, după ce s-au dat două voturi. La primul, proiectul nu întrunise numărul necesar de voturi favorabile pentru a fi adoptat.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat că regretă că propunerea făcută de el nu a fost acceptată, respectiv ca votul din Diaspora să se desfăşoare pe parcursul a şapte zile. Votul anticipat în străinătate va dura doar trei zile.

“ALDE a susținut încă din luna mai adoptarea în regim de urgență a măsurilor stabilite de Comisia specială a Parlamentului ce vizează votul românilor din Diaspora! ALDE a susținut adoptarea modificărilor necesare într-un timp cât mai scurt, astfel încât la alegerile viitoare toți românii din diaspora să poată vota.” a declarat pentru www.arenamedia.ro vicepreşedintele ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “ALDE a propus în cadrul Comisiei speciale pentru votul în Diaspora, condusă de senatorul ALDE Dorin Bădulescu, ca votul în străinătate să se desfășoare pe parcursul unei săptămâni. Însă, în urma discuțiilor din comisie și a majorității conturate, prin consens s-a decis ca românii care locuiesc în străinătate să poată vota anticipat pe durata a trei zile (vineri, sȃmbătă și duminică) și vot prin corespondență. Vrem să adoptăm rapid soluția pentru votul în diaspora, ca indiferent de locul în care se află, fiecare român să poată să își poată exercita dreptul democratic la vot într-un mod cât mai facil.

Dorim ca în această săptămână modificările legislative să fie adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului. Prin aceste măsuri, ALDE speră că românii din străinătate vor avea posibilitatea să-și exprime dreptul de a alege.

Sperăm ca și parlamentarii PNL și USR să dea dovadă de același interes și să participe la ședințele de plen pentru a putea grăbi adoptarea acestor modificări, dar și să voteze acest proiect.”

Liderul PNL, Ludovic Orban a susţinut că Autoritatea Electorală Permanentă încearcă să modifice pe uşa din dos legislaţia în domeniul electoral. “să fie adoptat strict proiectul care a fost adoptat în comisia specială, fără alte adăugiri “ El a mai declarat că propunerile PNL vizând modificări la legea electorală au fost adoptate în comisia specială înfiinţată prin decizia plenului reunit al celor două camere ale Parlamentului.

“Se pare că temperaturile ridicate din ultima perioadă l-au făcut pe președintele PNL să halucineze și să vorbească iar tot felul de prostii. Sau cine știe, probabil amicii lui din pădurile Capitalei i-au pus în declarație să dea naștere la noi dezinformări.” a afirmat State care a conchis “Senatul a votat proiectul așa cum a rezultat din Comisia Specială, iar același lucru se va întâmpla și la Camera Deputaților. Nu putem să credem toate gogomăniile pe care le debitează Ludovic Orban și ceilalți reprezentanți ai PNL.”