Preşedintele Federaţiei Sanitas Bucureşti, Viorel Huşanu, a declarat că operaţiunea care vizează trimiterea unor „pacienţi acoperiţi” în spitalele româneşti este „doar o măsură de imagine a doamnei ministru şi a ministerului”, ea nefiind justificată acum.

Sorina Pintea a declarat că măsura care vizează trimiterea unor „pacienţi sub acoperire” în spitale „nu este o „vânătoare de vrăjitoare”. Aceasta va funcţiona ca o analiză în urma căreia, dacă se vor găsi nereguli, se va întocmi un raport înaintat spitalului.

Pintea a mai adăugat că povestea „pacientului misterios” din spitale nu este invenţia Ministerului Sănătăţii, această măsură fiind implementată la nivel european de foarte mult timp. Potrivit aceleiaşi surse, un lucru care a cântărit în luarea deciziei implementării acestei măsuri este scăderea gradului de satisfacţie a pacienţilor.

“Am observat în ultimii ani că sistemul de sănătate nu se poate reforma și că, deși salariile medicilor au crescut considerabil, oamenii încă se plâng cu privire la șpaga din spitale. Sunt foarte mulţi oameni cinstiţi care au privit normal acest lucru, nefiind deranjaţi. Nu este o „vânătoare de vrăjitoare”, susţine vicepreşedintele ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a mai precizat “De ce deranjează această măsură? Dacă nu au nimic de ascuns spitalele sau medicii, dacă nu se ia șpagă de către cadrele medicale, de ce sunt atât de indignați medicii? Șpaga din spitale este o realitate, iar ea nu poate fi combătută altfel decât prin măsuri care să producă o reformare a sistemului. De ce sindicatele nu au contribuit la stoparea acestui fenomen al șpăgii din spitale? De ce atunci când li s-a cerut sprijinul sindicatelor, au refuzat și au spus că acest lucru nu este de competenţa lor? Nu în acest mod se poate curăța un sistem, nu în acest fel poate lucra în interesul cetățenilor.”

Un doctor din Craiova a adresat, miercuri, o petiţie Colegiului Medicilor, prin care se cere acestui organism să ia poziţie cu privire la măsura luată de Ministerul Sănătăţii de a trimite pacienţi sub acoperire în spitale. Doctorul consideră că s-au adus prejudicii de imagine corpului medical.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat duminică seară la un post de televiziune că menţinerea ritmului în care Guvernul s-a împrumutat în primul semestru ar duce la depăşirea de către România a nivelului mediu de îndatorare din Uniunea Europeană în doi ani. "În primele şase luni, Guvernul a împrumutat (...) aproape 10 miliarde de euro. Dacă ar păstra acest ritm de împrumut, ar însemna că pe an ar trebui să împrumute 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, dacă se ajunge la un asemenea ritm de creditare a cheltuielilor bugetare, depăşim nivelul de îndatorare mediu de la nivelul Uniunii Europene imediat, în doi ani de zile", a declarat Orban care a mai adăugat că banii împrumutaţi nu sunt destinaţi investiţiilor, care ar genera dezvoltare, ci cheltuielilor curente.

“Preşedintele PNL fie nu înțelege economie, fie urmărește  să-i dezinformeze pe români. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a scăzut în timpul guvernării PSD. Deci creșterea economică nu s-a făcut cu datorie. Minciuna PNL se vede în deficit: dacă am fi crescut pe datorie, atunci deficitul ar fi fost mult peste 3%.” a susţinut pentru www.arenamedia.ro senatoarea Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi care a continuat “Ludovic Orban şi economiştii PNL dovedesc că nu ştiu că sustenabilitatea datoriei guvernamentale a unei țări se evaluează prin raportarea la produsul intern brut, nu în cifre absolute. Din perspectiva stabilității, ceea ce contează nu este valoarea datoriei, ci capacitatea de returnare a acelei datorii. Așadar, dacă am avea două state care datorează aceeași sumă de bani, în mod evident, cel cu un PIB mai mare va avea o capacitate mai mare de a returna datoria și va prezenta mai multă credibilitate pe piețele financiare. Datorie guvernamentală sustenabilă este atunci când cea mai mare pondere a împrumuturilor au fost contractate pe termen mediu și lung.”

În prezent, în România, structura datoriei guvernamentale cuprinde 3,3% împrumuturi pe termen scurt și 96,7% împrumuturi pe termen mediu și lung, ceea ce indică o presiune scăzută privind rambursarea acestor datorii. “În 2016, structura era 7% împrumuturi pe termen scurt și 93% pe termen mediu lung, iar în 2015 raportul era 6% versus 94%, în timp ce în 2010 (în plină criză economică) structura era 24% versus 76%. Ultimele împrumuturi contractate de România, sunt pe termen lung şi arată că piețele financiare privesc cu încredere la economia României și sunt bucuroase să acorde împrumuturi unui stat care prezintă o capacitate ridicată de returnare a datoriilor. La nivelul Uniunii Europene se consideră că o datorie acceptabilă din perspectiva stabilității financiare a unui stat e de 60% din PIB.” apreciază parlamentarul călărăşean.

În România, pragul de sustenabilitate sau de alertă privind datoria publică a fost estimat de BNR la 45% din PIB. Prin urmare, cota de 35,1% înregistrată la finalul anului trecut, faţă de 37,5% în 2016, este cu mult sub acest prag de alertă, ceea ce indică că România se află într-o zonă de stabilitate consolidată în ceea ce privește datoria guvernamentală. Spre comparaţie, datoria României raportată la PIB este cu mult mai mică față de Germania (65,1%), Marea Britanie (86,5%), Franța (98,4%), Italia (134,1%) sau Grecia (177,4%).

“Minciuna PNL se vede în deficitul bugetar. A crește pe datorie înseamnă să faci împrumuturi cu mult peste veniturile pe care le ai. Deci ar trebui ca distanța dintre cheltuieli și venituri să se mărească. Or, în România, în primii doi ani de guvernare PSD, deficitul a fost de fiecare dată sub 3%, adică în marja de stabilitate financiară acceptată la nivelul Uniunii Europene.” a conchis Roxana Paţurcă.

Social-democrații au stabilit luni, în ședința Comitetului Executiv al PSD, că partidul va avea un candidat propriu la alegerile prezidențiale din toamnă, urmând ca în perioada următoare să discute varianta unei posibile susțineri și din partea ALDE și PRO România.

Contactat de PSnews.ro, fostul premier Mihai Tudose, actual europarlamentar PRO România, a declarat că PRO România nu va susține niciodată un candidat ales de PSD sau ALDE în reunile naționale de partid.

„Eu vă anunț că nu este nicio discuție în partid pentru că președintele partidului, Victor Ponta, este plecat din țară, iar discuțiile pe această temă vor începe în luna august. Până atunci, sunt păreri personale ca reacții la diverse declarații ale altor actori politici, că am văzut și eu că toată lumea speră și se comportă ca și cum ar avea susținerea totală a românilor, și PSD…Din ce am văzut. Noi, PRO România, putem să avem un candidat foarte bun care ar putea fi susținut de ALDE și de PSD. Sau putem să găsim, toată partea stângă, un candidat care să nu fie nici de la ALDE, PSD sau PRO România, ci să fie o personalitate de stânga care să fie susținută de toți. Ideea că PSD sau ALDE ține un Congres, stabilește că de la ei cel mai bun este Viorica Dăncilă sau Călin Popescu Tăriceanu și noi să susținem așa ceva, uitați-o. Ceea ce a lansat Victor Ponta pe piață a fost să găsim pe cineva care chiar să se ducă la Cotroceni. Hai să găsim pe cineva. Nu stabiliți voi pe cineva și noi îl susținem. Nu merge așa”, a declarat fostul premier Mihai Tudose.

Confruntat cu declarațiile făcute marți de vicepreşedintele Pro România, Adrian Țuțuianu, potrivit căruia Sorin Câmpeanu este prima opţiune a partidului pentru alegerile prezidențiale, Mihai Tudose a replicat:

„Cîmpeanu poate fi una dintre variante. Deocamdată avem poziții individuale. Discuțiile în partid încep în august”.

Președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, rămâne în continuare principalul contracandidat al lui Klaus Iohannis în bătălia pentru alegerile prezidențiale, potrivit celui mai recent sondaj realizat de CURS. Liderul ALDE este cel mai bine poziționat dintre toți posibilii contracandidați ai președintelui Klaus Iohannis.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidențiale, Călin Popescu-Tăriceanu se situează pe locul al doilea în preferințele românilor în cadrul sondajului realizat de CURS. Președintele ALDE ar obține 21% din voturile românilor, fiind următorul după Klaus Iohannis, cu 41%.

Sondajul CURS mai arată că Laura Codruţa Kovesi ar obține 11%, Dan Barna din partea USR – PLUS 9%, Eugen Teodorovici (dacă ar candidat din partea PSD) 5%, Corina Creţu cu 4% şi Kelemen Hunor cu 2%.

O decizie la nivelul coaliției PSD – ALDE cu privire la candidatul pentru alegerile prezidențiale urmează să fie luată în perioada următoare.

„Mi-am arătat această disponibilitate, colegii mei cunosc că am motivaţia necesară pentru a candida la următoarele alegeri, având în vedere că o viitoare candidatură comună din partea noastră şi a PSD ar avea şanse mai mari. Vom discuta după data de 20, pe baza sondajelor de opinie pe care şi noi le avem şi colegii din PSD le au în derulare. Vom hotărî întâi separat şi apoi, dacă va fi cazul, împreună, despre candidatura separată sau condiţiile optime de candidatură comună”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu pe 9 iulie după ședințele forurilor de conducere ale ALDE.

Deşi a dispărut de ceva vreme de pe orbita PSD Călăraşi, Ciprian Pandea continuă să rămână pe buzele colegilor săi, provocând chiar frisoane actualei conduceri a organizaţiei judeţene la simpla auzire a numelui său.

Bunăoară, sâmbătă, fostul preşedinte al filialei locale, a fost pomenit în discuţiile care vizau analizarea rezultatelor de la europarlamentare, purtate de o parte din membrii Comitetutului Judeţean cu conducerea centrală, reprezentată de Viorica Dăncilă, Eugen Teodorovici şi Mihai Fifor. Câţiva din cei prezenţi i-au comunicat premierului că marginalizarea lui Ciprian Pandea a însemnat, mai degrabă, o pierdere pentru partid. Au fost parcă şi o voce sau două care i-au sugerat lui madame Dăncilă că, în cazul Pandea, cea mai bună soluţie ar fi excluderea, pe motiv că ar fi coalizat cu inamicii politici în detrimentul PSD, la europarlamentarele din 26 mai. Păcat că o poziţie clară n-a avut preşedintele Iulian Iacomi care, după părerea mea, ar fi trebuit să pună degetul pe rană, dacă există aşa ceva, şi să ofere, desigur, şi o soluţie în cazul cu pricina.

Dar de ce mai este încă Ciprian Pandea un pericol pentru o parte din PSD Călăraşi? Pentru că se bucură de un capital de imagine şi încredere încă nealterat. În timpul mandatului său, în dese rânduri, a fost la dispoziţia colegilor săi, primarii cu precădere, cărora le-a oferit sprijinul în limita posibilităţilor sale. Îndepărtarea sa din funcţia de preşedinte n-a fost rodul unui comportament, hai să-i spunem dictatorial, în partid. Altele au fost motivele care s-ar putea repercuta şi asupra succesorului său.

Cred că domnul Iacomi şi-ar dori din toată inima să scape de umbra lui Pandea din partid. Deşi l-a detronat din funcţie cu sprijinul nemijlocit al Centrului, Iacomi ştie prea bine că Ciprian e un adversar redutabil iar dacă va rămâne în partid, fie şi ca simplu membru, se va mai pricopsi pe cap cu o problemă, mare cât casa!

Dar decât să-şi facă în mod inutil astfel de gânduri negre, domnul Iacomi ar face mai bine să-şi ofere o clipă, două de pauză pentru o analiză care l-ar putea pune, repet, pe aceeaşi bancă cu falsul său inamic.

Toată lumea ştie prea bine că obţinerea mandatului de preşedinte al filialei judeţene i se datorează în întregime lui Codrin Ştefănescu. La vremea respectivă, adică undeva la începutul anului, secretar general interimar şi unul din apropiaţii lui Dragnea. Acum, un simplu membru cu o agendă care nu-i provoacă deloc plăcere lui Dăncilă. Rămas fără un astfel de sprijin, Iacomi riscă oricând să fie, la rândul său, detronat. E limpede că în cazul unui insucces la prezidenţiale, scaunul său se va şubrezi şi mai tare.

Vedeţi domnule Iacomi, cam la fel a păţit şi Ciprian. Când „sprijinul” său a căzut, aceeaşi soartă a avut şi el. De ce oare n-aţi păţi şi dumneavoastră la fel dacă, după cum se vede, Codrin Ştefănescu e deja în pom şi pomu’ în aer?

În PSD dar şi înalte partide de anvergură, greu nu e să devii preşedinte, ci să te menţii în această funcţie!

Ce-aş face în locul lui Iacomi? E simplu şi are la baze şi nişte calcule politice. Pentru că interesele partidului sunt mai presus decât cele personale, aş îngropa securea războiului cu fostul preşedinte Pandea, invitându-l în linia întâi a partidului. Pentru că, în realitate, adevăraţii inamici sunt în afara lui şi nu în interior. Desigur, nu l-aş fi adus de pomană. L-aş fi responsabilizat pe măsura bănuielilor ori suspiciunilor care au planat asupra sa în legătură cu implicarea subterană de la europarlamentare.

Ciprian Pandea nu e un simplu membru pe care să-l poţi neutraliza cu o înjurătură, cel mult două livrată într-un cadru de partid de orice neica – nimeni şi să te debarasezi de el cu aceeaşi uşurinţă cu care vrei să scapi de un costum purtat până la uzare.

Eu cred că nu doar Ciprian Pandea ar mai avea nevoie de PSD, ci şi invers. N-o spun doar eu aici ci şi membrii cu vechi ştate din partid, unii dintre ei chiar fondatori ai filialei locale, care au regretat marginalizarea lui chiar şi în faţa conducerii centrale căreia i-a cam cerut socoteală!

La bătălia din noiembrie, domnule Iacomi, e nevoie de mulţi soldaţi. Din păcate, şi aceea puţinii pe care-i mai aveţi nu se mai simt nici ei confortabili în familia PSD!

Nu ştiu dacă liberalii mai sunt zdraveni la minte! De consecvenţă nici nu mai poate fi vorba!

După ce în campania pentru europarlamentare au invadat conturile de facebook cu postări care-l priveau pe Manfred Weber, la vremea respectivă lider al grupului PPE şi prezentat votanţilor inclusiv din mediul rural, de la Dichiseni şi Gurbăneşti până la Dragalina şi Modelu, drept viitor preşedinte al Comisiei Europene, acum noua stea a PPE-ului a devenit nemţoaica Ursula von der Leyen. "Am mandatat europarlamentarii Partidului Național Liberal pentru a susţine cu toate resursele de lobby pe care le au la dispoziție candidatura doamnei Ursula von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene ca propunere a Partidului Popular European.” este o parte a mesajului transmis de Ludovic Orban şi preluat de postacii partidului pe contul oficial de Facebook.

Cum, nu mai e bun Weber? Cel care spunea pe 17 aprilie despre PNL că e “Unul dintre motoarele din cadrul Partidului Popular European” sau că ”Este puternic și reprezintă viitorul României”?

Tot el, Weber, promitea crearea a 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri, ori acordarea de credite pentru locuințe pentru familiile tinere prin intermediul Băncii Europene de Investiții. Şi acum, ce să vezi? Nu mai e...de băgat în seamă. Dar veţi vedea mai jos şi de ce!

Cealaltă parte a ultimului mesaj al lui Orban promovat la greu pe Facebook o priveşte pe Laura Codruţa Kovesi, pe care PNL (???) o asigură de tot sprjinul său pentru ca Nefertiti (pentru care face lobby şi chiriaşul de la Cotroceni!) să devină procuror – şef european. „De asemenea, i-am mandatat pe europarlamentarii noştri să reia şi chiar să intensifice lobby-ul pentru susținerea candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru funcția de Procuror-șef european. După cum bine știți doamna Kovesi este candidatul Parlamentului European și în negocierile care se vor desfășura cu Consiliul Uniunii Europene vreau să ne asigurăm că va prevala propunerea Parlamentului European care este, practic, organismul cel mai democratic, ales prin vot direct de către cetățenii Uniunii Europene și are legitimitate deplină pentru a avea câştig de cauză." o altă citare de la Şică Mandolină.

Dar haideţi să vedem mai jos cât de „tare” e consecvenţa liberalilor!

PNL Calarasi 15 iulie

Ludovic Orban: "Am mandatat europarlamentarii Partidului Național Liberal pentru a susţine cu toate resursele de lobby pe care le au la dispoziție candidatura doamnei Ursula von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene ca propunere a Partidului Popular European.

De asemenea, i-am mandatat pe europarlamentarii noştri să reia şi chiar să intensifice lobby-ul pentru susținerea candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru funcția de Procuror-șef european. După cum bine știți doamna Kovesi este candidatul Parlamentului European și în negocierile care se vor desfășura cu Consiliul Uniunii Europene vreau să ne asigurăm că va prevala propunerea Parlamentului European care este, practic, organismul cel mai democratic, ales prin vot direct de către cetățenii Uniunii Europene și are legitimitate deplină pentru a avea câştig de cauză."

PNL Călăraşi  9 mai ·

Manfred Weber, Președintele grupului PPE din Parlamentul European și candidatul PPE pentru Președinția Comisiei Europene:

“În România, oamenii se pot baza pe un partid puternic, care reprezintă un pilon puternic la nivel european. Candidații de la PNL fac parte din cea mai puternică familie europeană, grupul PPE. Comparativ cu celelalte partide de guvernare din România (#PSD și #ALDE), #PPE este un partid unit, puternic. Socialiștii români și cei din ALDE România nu joacă nici un rol în partidele lor la nivel european. Sunt fie suspendați, fie excluși. Cetățenii români sunt asigurați că votând pentru #PNL votează pentru #România în primul rând al procesului decizional”.

PNL Călăraşi 24 aprilie

Manfred Weber, candidatul PPE la Președinția Comisiei Europene, și-a lansat la Atena programul de conducere a Europei.

Una dintre cele mai importante propuneri ale lui Weber este inițierea unui tratat global pentru interzicerea plasticului de unică folosință.

Programul prezentat propune măsuri pentru realizarea de acorduri comerciale negociate de UE prin care să se stopeze munca ilegală a copiilor în întreaga lume, crearea a 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri, acordarea de credite pentru locuințe pentru familiile tinere prin intermediul Băncii Europene de Investiții sau creșterea numărului de angajați ai Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) cu până la 10.000 de persoane până în 2022.

PNL Călăraşi 17 aprilie ·

”PNL este unul dintre motoarele din cadrul Partidului Popular European”. ”PNL este puternic și reprezintă viitorul României”. Sunt aprecierile lui Manfred Weber, lider al grupului PPE din Parlamentul European și viitorul președinte al Comisiei Europene, prezent la București la Summitul PPE din 16 martie 2019. Cuvintele liderului PPE nu au fost simple amabilități. Ele arată limpede că PNL este cel mai puternic și respectat partid din România în Uniunea Europeană. De altfel, la Summit-ul de la București, Manfred Weber și-a prezentat în premieră programul pentru viitoarea președinție a Comisiei Europene, iar România și românii ocupă un loc important în acest program.

De ce l-a abandonat şi PNL pe Manfred Weber

Liderii Uniunii Europene au decis că Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European (PPE), nu va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene, potrivit mai multor publicații internaționale.

Decizia a fost luată în urma mai multor discuţii purtate în cadrul summitului G20 din Osaka, menţionează Die Welt, care mai scrie că Angela Merkel, care l-a susţinut pe Manfred Weber pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, ar fi acceptat decizia.

Printre oficialii care nu au susţinut candidatura lui Weber se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, iar noua formațiune Renew Europe este cea care va înclina balanța, din poziția de al treilea mare grup din Parlamentul European. (sursa www.cursdeguvernare.ro text aparut pe 29 iunie)

De a luat-o şi PNL în braţe pe Ursula von der Leyen

Europarlamentarul german Manfred Weber a anunțat într-o reuniune a popularilor din PE că renunță la candidatura pentru șefia Comisiei Europene. Imediat, Consiliul European a anunțat nominalizările pentru ”top jobs”.

”Aici a început, în septembrie anul trecut, călătoria mea în calitate de Spitzenkandidat, aici se încheie”, a declarat Weber, potrivit unei postări pe Twitter a purtătorului său de cuvânt.

”Voi continua să lupt pentru o Europă democratică”, a mai spus Weber, candidatul PPE pentru șefia Comisiei Europene, dar nedorit de președintele francez, Emmanuel Macron.

Decizia lui Weber de a se retrage ar putea da un ajutor șefilor de stat și de guvern, care se chinuie de duminică să decidă cine va conduce principalele instituții europene. Ei au reluat reuniunea de la Bruxelles astăzi, cu o întârziere de cinci ore, timp în care Donald Tusk a continuat consultările cu membrii Consiliului European, pentru a găsi un compromis acceptat de majoritate.

După renunțarea la conducerea Comisiei, Manfred Weber ar putea ocupa funcția de președinte al Parlamentului European, pentru o perioadă de doi ani și jumătate, urmând ca socialistul bulgar Serghei Stanișev să fie liderul PE în cealaltă jumătate celei de-a noua legislaturi.

Imediat după renunțarea lui Weber, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat pe Twitter nominalizările pentru posturile care au dat atâtea bătăi de cap șefilor de stat și de guvern:

Ursula von der Leyen (Germania) pentru conducerea Comisiei Europene

Charles Michel (Belgia) pentru Consiliul European

Christine Lagarde (Franța) pentru Banca Centrală Europeană

Josep Borrell Fontelles (Spania) pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă 

Socialiștii nu o vor pe Ursula von der Leyen

Potrivit unui comunicat al Grupului S&D din Parlamentul European, Biroul și șefii delegațiilor naționale s-au reunit marți pentru a discuta de propunerea Consiliului European privind numirea ministrului german al Apărării, Ursula von der Leyen, la conducerea Comisiei.

"Această propunere ne dezamăgește foarte mult. Grupul nostru rămâne un apărător ferm al democrației europene și al sistemului Spitzenkandidat, nu vrem ca aceasta să dispară”, a declarat lidera Grupului S&D, Iratxe Garcia.

"Este inacceptabil faptul că guvernele populiste reprezentate în Consiliu au exclus cel mai bun candidat, doar pentru că a pledat pentru statul de drept și pentru valorile noastre europene”, a mai spus Garcia, referindu-se la Frans Timmermans.

De profesie medic, Ursula von der Leyen (61 de ani) e membră a Uniunii Creștin-Democrate (CDU). Este prima femeie care ocupă funcția de ministru al apărării din Germania, începând cu 2013. Anterior a fost ministru al muncii și ministru pentru familie. E singura care a rezistat în toate cabinetele conduse de Angela Merkel. La un moment dat a fost luată în calcul pentru a-i succeda lui Merkel.

Dacă va fi confirmată de Parlamentul European, Ursula von der Leyen va fi prima femeie la conducerea Comisiei Europene.

Charles Michel (44 de ani) e premier interimar al Belgiei. E cel mai tânăr premier belgian.

În decembrie 2007 a fost numit ministru în Guvernul Verhofstadt III.

Christine Lagarde (63 de ani), de profesie avocat, este în prezent director general al Fondului Monetar Internațional (FMI).

A condus diverse ministere în Franța: al Economiei și Industriei (2007-2011), ministru al Agriculturii (2007) și al Comerțului (2005-2007).

Lagarde a fost prima femeie ministru de finanțe în statele G8 și prima femeie la conducerea FMI.

Josep Borrel Fontelles (72 de ani) e ministru de externe în Spania. Între 2004 și 2007 a fost președinte al Parlamentului European.

Negocierile pentru funcțiile cheie de la Bruxelles arată, de fapt, cât de putred este sistemul care guvernează viața europenilor. Vântul schimbării nu înseamnă altceva decât o spoială trasă de mântuială peste fața hidoasă a Uniunii – nimeni nu-i spală trupul murdar, doar i se ascunde jegul sub haine noi. Plagiat, corupție și putinism, asta ne oferă UE pentru următorii patru ani. Ursula von der Leyen a fost extrasă din joben nu acum, ci la Montreux, în Elveția, acum o lună, cu ocazia reuniunii Grupului Bilderberg. (sursa www.euractiv.ro / text publicat pe 2 iulie)

Ursula von der Leyen  Europa îmbracă haine noi: plagiat, corupție, putinism

De ce ea și nu Timmermans? Pentru că are un dosar stufos, dar în același timp ușor de lecturat. A fost mâna dreaptă a Angelei Merkel, dar un comportament dăncilist i-a atras dizgrația cancelarului Germaniei. Chiar și așa, elita planetei n-a îndepărtat-o, din contră – a fost invitată la ultima întâlnire a bilderbergilor, unde i s-a transmis că are susținerea care trebuie pentru șefia Comisiei Europene.

Și, totuși, ce o recomandă pe Ursula von der Leyen în afară de obediența față de interesele Grupului Bilderberg? Atât și tot ar fi de ajuns, însă la fostul ministru german al Apărării putem adăuga și un „CV” impresionant. Parcă ar fi crescut pe străzile dure ale Bucureștilor, învățând șmecheria de la greii politicii dâmbovițene, zău așa! Păi, să spunem în primul rând că viitorul șef al CE face obiectul unei anchete declanșate de Bundestag încă din 2015! I se impută modul în care a acordat contracte de sute de milioane de euro, fiind bănuită (și acuzată de opozanți) de grave fapte de corupție.

Macron și sforarii săi au pus mâna pe Banca Centrală

Sună cunoscut, nu?! Mai departe, ce mai știm despre Ursula – și-a plagiat teza de doctorat și asta nu o spune Emilia Șercan, ci o comisie formată din zeci de profesori universitari germani, care au ajuns la concluzia că mai bine de jumătate din lucrarea ei științifică este „copy-paste” de pe Internet! A, și mai țineți minte când America îndemna UE să sprijine Ucraina (în războiul din Donbas) prin furnizarea de armament? Ghici-ghicitoare cine s-a opus, din fotoliul de ministru german al Apărării? Ursula von der Leyen este o putinistă convinsă, adeptă a parteneriatelor comerciale semnate între Federația Rusă și Germania (merge pe aceeași linie deschisă de Angela Merkel).

Cu un asemenea „background”, nu-i de mirare că pionul Ursula poate fi mutat pe tabla de șah oriunde vor bilderbergii. Jocul e al lor, noi suntem doar miza. (sursa www.national.ro / text publicat pe 3 iulie)