Bătălia pentru putere din PNL pune România pe pauză. În vreme ce situaţii disperate au loc în întreaga ţară cauzate de fenomenele extreme, liderii partidului de guvernământ par a fi mai preocupaţi de lupta lor internă.

Zilele trecute am putut vedea cum presa era luată cu asalt de valul de tragedii cauzate de inundaţii. Mai mulţi români şi-au pierdut viaţa în faţa şuvoaielor de apă. Cu toate acestea, competiţia internă din PNL a continuat nestingherită.

Pe principiul "apa trece, politica rămâne", liderii PNL şi-au împărţit din nou ţara şi au mers la pas în competiţia electorală. În vreme ce românii se luptau cu apele, echipa Orban se lăuda cu victoriile reuşite în alegerile din mai multe filiale. În timp ce Galaţiul se confrunta cu vremea capricioasă, liderii PNL ţineau alegeri interne la municipiu. Aceeaşi situaţie şi la Brăila, acolo unde chiar locotenentul lui Ludovic Orban a fost să asiste la alegeri.

De cealaltă parte, echipa Cîţu era mai preocupată, în frunte cu premierul în exerciţiu, să combată declaraţiile adversarilor politici din interiorul partidului. În loc să genereze un sprijin real pentru românii afectaţi de şuvoaie, echipa Cîţu încerca din sediul Guvernului să convingă prefecţii de la USR şi PNL să îşi ia cizmele şi să coboare printre oameni.

Rolul unui premier este acela de a genera încredere că ţara este gestionată întru binele oamenilor. Premierul trebuie să le ofere românilor încredere că autorităţile ştiu ce trebuie făcut. Acest lucru nu poate fi realizat doar prin videoconferinţe cu prefecţii.

Dacă în cazul PNL putem să găsim o explicaţie legată de lipsa de reacţie în faţa unei situaţii extrem de dificilă pentru români, în privinţa partenerilor de coaliţie de la USR nu putem identifica vreo scuză.

Aţi văzut cumva vreun lider USR - PLUS să îşi pună cizmele în picioare şi să meargă în zonele afectate de inundaţii? L-aţi văzut pe vicepremierul Barna să dea dovadă de empatie faţă de români? Aţi văzut vreun ministru al USR - PLUS să se arate îngrijorat de soarta a milioane de români? Nu! Ministrul Drulă de la Transporturi era mai preocupat să îşi facă poze pe şantiere. Ministrul Sănătăţii, doamna Mihăilă, susţinea conferinţe de presă la un pupitru montat invers. Restul liderilor USR - PLUS nici nu s-au arătat public.

Incapacitatea guvernanţilor de a înţelege că este nevoie de sprijin pentru români, de empatie, de grijă pentru aceştia, ne arată că preocuparea celor care ne conduc este doar pentru binele lor şi doar al lor.

Doamnelor şi domnilor guvernanţi, arătaţi că sunteţi preocupaţi şi de români, nu doar de funcţii!

Consiliul Naţional al ALDE

Preşedinte Cristian Dima

Pe 3 iunie, în plenul Camerei Deputaților, deputatul PSD de Călărași, Constantin Bîrcă a susținut declarația politică "Îmbunătăţirea vieţii pensionarilor este o datorie a guvernanţilor!" care reflectă îngrijorările şi temerile cu care se confruntă atât vârstnicii, dar şi cei cărora o asemenea stare de fapt nu le este indiferentă.

Iată conținutul integral al acestei declarații:

“Un sistem sanitar, în care geriatria nu mai există - pacientul pierde zile întregi la uşile cabinetelor medicale. Investigaţiile, mai ales cele imagistice, comportă luni de programare sau costuri inimaginabile.

Medicamentele gratuite şi compensate au fost revizuite şi aranjate în ultimul an, astfel încât reţeta lunară să coste pacientul peste 300 de lei, în condiţiile unui tratament de întreţinere. Doamne fereşte de cazuri urgente!

Declaraţiile de intenţie ale guvernanţilor arată că ne aşteaptă zile grele. Se vor produce majorări ale tarifelor la gazele naturale, energia electrică şi termică, dar şi majorarea preţurilor carburanţilor, cu impact direct asupra tuturor preţurilor.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, la începutul anului 2021, în România, din totalul de 5 milioane de pensionari, 23% trăiesc de pe o zi pe alta. Pensia medie în România este de 1.300 de lei.

Ce înseamnă pensionar care trăieşte de pe o zi pe alta? Înseamnă o pensie mai mică cu 60% faţă de medie, adică 520 de lei.

În topul ţărilor europene cu cei mai predispuşi pensionari la sărăcie, România este pe locul 8. Suportă oare comparaţie, 23% din ţara noastră, cu Luxemburgul, cu 7% risc de sărăcie, sau Franţa şi Danemarca, cu 9% risc de sărăcie?

Faţă de această situaţie, guvernanţii refuză orice majorări, indexări sau compensări ale impactului creşterii preţurilor. Mai mult decât atât, se anunţă cu nonşalanţă că se analizează, se caută soluţii pentru viitor etc. Anul acesta, exclus!

Este stupefiantă declaraţia ministrului muncii, în acelaşi timp viceprim-ministru în Guvern, pe Facebook - "Discuţia despre echitatea şi sustenabilitatea sistemului de pensii - obiective pe care mi le-am asumat - trebuie aşadar în mod obligatoriu să includă o soluţie pentru echilibrarea pensiilor...".

Poate nu ştiaţi, doamnă ministru, pensionarii nu mai au timp să aştepte "soluţiile" dumneavoastră, pe care acum le căutaţi, urmând să le scrieţi mai târziu şi a le promova altă dată!

Numărul mediu de pensionari înregistraţi în România, la nivelul anului 2020, este de 5,128 milioane de persoane.

Conform datelor INS, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară - 99,98% - în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,18%, în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent de 78,4%, în cadrul pensionarilor de asigurări sociale.

Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială, în anul 2020, a fost de 968.400 de persoane, din care 800.800 de persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,1% din totalul pensionarilor din această categorie; 152.700 de persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,5% din totalul acestora.

Cât vor putea aceşti oameni să supravieţuiască? Este întrebarea care ar trebui să vă determine la adoptarea unei soluţii viabile. Un vechi proverb românesc spune - "Cinsteşte pe cei bătrâni, că poţi ajunge şi tu bătrân".

Stimaţi guvernanţi, interveniţi de urgenţă, până nu e prea târziu!”

Conflictul dintre prefectul Valentin Barbu și președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță a bifat, recent, un nou episod.

Pe 2 iunie a.c. (coincidență sau nu, chiar în ziua în care în urmă cu 200 de ani se năștea Ion C. Brătianu, unul din fondatorii PNL, partid pe care cu cinste îl reprezintă Valentin Barbu), reprezentantul Guvernului în teritoriu a găsit de cuviință să înștiințeze Compania Națională de Investiții că sediul care găzduiește Prefectura pentru care Consiliul Județean Călărași i-a solicitat finanțare pentru reabilitare are o “situație juridică ambiguă”, subliniind în adresa transmisă doamnei director general Manuela Irina Pătrășcoiu” că “Ministerul Afacerilor Interne va face, în perioada imediat următoare, unele demersuri legislative ce vor viza revocarea dreptului de administrare temporară a acestui imobil, în măsura în care acesta este un bun de uz și interes public național, așa cum precizează în cadrul art. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 706 / 1994 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reședințe de județe în administrarea instituției prefectului, cu modificările și completările ulterioare, și nu unul de uz și interes public județean”.

O intervenție absolut inutilă a marelui pierzător al alegerilor locale din 27 septembrie 2020 care n-a vrut, foarte probabil, să-i rămână dator lui Iliuță, după ce conducerea Consiliului Județean i-a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, în luna mai a acestui an, o plângere penală „cu privire la săvârșirea de către Barbu Valentin (care în perioada 2016 – septembrie 2020 a fost consilier județean și a deținut funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Călărași) a infracțiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că în cursul lunii august 2020, a aprobat repartizarea unor cantități de material rezultat din frezarea asfaltului existent pe Drumul Județean 411, drum modernizat prin Programul Național de Dezvoltare Locală”. Concret, mai multe primării au solicitat Consiliului Județean diferite cantități de asfalt frezat de pe DJ-ul mai sus-menționat, lucru acceptat de Barbu (n.r. aflat atunci la șefia CJ), care a decis în mod abuziv că materialul solicitat are valoare de inventar zero, creând astfel o pagubă pentru UAT-Județul Călărași. Desigur, în această speță, ultimul cuvânt îl va avea justiția.

Pentru că reprezintă un partid aflat la putere, sprijinit fățiș de președinte, servicii și parchete (nu mai zic de SUA, UE, NATO, FMI sau FAO, se știe!), Barbu își poate permite orice. Mai ales să pună “piedici” când partidul i-o cere sau când prinde vreo ocazie să se revanșeze în fața lui Iliuță (se spune că 70% din HCJ-urile adoptate sau Dispozițiile sale de președinte au fost deja “bușite” din martie, de când a devenit prefect și până acum) pentru că are “spatele” asigurat, așa cum s-a întâmplat și în august, septembrie anul trecut când s-a autoproclamat președinte al Consiliului Județean, știind prea bine că nu i se va întâmpla nimic deși a încălcat cu bună știință legile în vigoare.

Acum, Barbu pune sub semnul întrebării perspectiva reabilitării unui simbol arhitectonic al municipiului și județului, doar ca să-și mai răcorească un pic orgoliul în fața inamicului “de moarte”. Dacă într-adevăr, fostul palat administrativ se află într-o situație juridică ambiguă, așa cum pretinde, de ce nu a reacționat domnia sa așa de virulent și când ocupa funcția de vicepreședinte al CJ Călărași? Sau de ce a denunțat proiectul de reabilitare a clădirii în timpul campaniei electorale? De ce nu a spus atunci că proiectul n-ar trebui să avanseze, după ce se semnase contractul de execuție a lucrărilor, pentru că imobilul de fapt nu mai este în administrarea Consiliului Județean și că ar trebui să fie preluat de instituția prefectului așa cum pretinde în momentul de față? Sau de ce nu a reacționat recent, prin februarie mai exact, în plenul Consiliului Județean când s-a pus în discuție finanțarea lucrărilor prin intermediul unui împrumut bancar? Nici el și nici colegii săi n-au scos atunci o vorbă despre presupusa situație ambiguă!

Dacă tot a pus CNI-ul în gardă, de ce nu l-a dat până acum pe Iliuță pe mâna justiției dacă tot a dat undă verde finanțării cheltuielilor privind elaborarea SF-ului și a PT-ului dacă tot știe că sediul Prefecturii nu e în administrarea Consiliului Județean?

Vă invit să citiți și “dreptul la replică”, postat pe pagina personală de FB. Argumentele invocate n-au nicio legătură cu cele afirmate în adresa trimisă CNI care, bineînțeles, a pus dosarul în sertar, la naftalină, și de unde-l va scoate spre analiză poate peste un an.

Rivalitatea asta care riscă să capete dimensiuni apocaliptice nu interesează pe nimeni sănătos la cap. În mijlocul Călărașiului tronează un imobil ajuns într-o stare avansată de degradare, riscând, dacă va mai fi pasat de la Ana la Caiafa, să se transforme într-un morman imens de pietre și moloz ca să fim de râsu’ lumii!

De o astfel de “imbecilitate” avurăm parte și în urmă cu 2 ani când drumul de intrare în Călărași prin incinta Siderca a generat inclusiv plângeri penale. Păcat că dl Barbu nu pare dispus să învețe ceva din acest episod rușinos care a contribuit și el la ducerea PNL-ului în opoziție, în plan local, după 16 ani de domnie.

Altfel, logo-ul de campanie “Dezvoltăm Călărașiul!” pe care-l flutură și acum liberalii e doar, din nefericire, nutreț pentru naivii, unii chiar de bună credință, care s-au înrolat voit sau nu în urma lor.

PS: Își mai imaginează cineva că după ce a “blocat” la CNI proiectul privind reabilitarea sediului Prefecturii, prefectul Barbu va semna vreodată decretul privind instituirea stării de urgență care să mute proiectul de modernizare a lotului 2 de străzi din Cartierul Mircea Vodă din lista sinteză pe cea de finanțare a Companiei Naționale de Investiții?

Deputatul PSD de Călărași, Constantin Bîrcă a susținut recent, în plenul Camerei Deputaților, declarația politică intitulată "Ziua Mondială a Mediului. Există dorinţa salvării ecosistemelor?".

“Cu câteva zile în urmă, la data de 5 iunie, a avut loc - ce e drept, la nivel guvernamental, cu mare discreţie - Ziua Mondială a Mediului Înconjurător.

Este un eveniment internaţional important, marcat începând din anul 1974 de Organizaţia Naţiunilor Unite, care stabileşte o temă pentru fiecare an.

Încă de la crearea sa, Organizaţia Naţiunilor Unite a subliniat că acest eveniment ar trebui privit ca "Ziua Oamenilor", unde fiecare dintre noi trebuie să facă ceva pozitiv care să contribuie la protejarea planetei noastre.

Tema pentru Ziua Mondială a Mediului din acest an este "Restaurarea ecosistemelor". Cu acest prilej va avea loc şi lansarea "Deceniului Naţiunilor Unite pentru restaurarea ecosistemelor".

Ecosistemele sunt reţeaua vieţii pe Pământ. Un ecosistem cuprinde toate organismele vii şi interacţiunile dintre ele şi împrejurimile lor într-un loc dat. Ele includ păduri, râuri, zone umede şi pajişti.

Oraşele şi terenurile agricole conţin şi ele ecosisteme importante.

Este nevoie urgentă ca agricultura noastră să se reintegreze în ansamblul economiei şi să depăşească stadiul de sector cu caracter de subzistenţă.

Constatăm cu tristeţe că, în pofida potenţialului natural şi uman al agriculturii, în actuala guvernare, România a devenit importatoare netă de produse agroalimentare.

În situaţia actuală, indiferent de forma de proprietate, se impun măsuri competente pentru rentabilizarea, creşterea eficienţei şi productivităţii agriculturii româneşti şi crearea de disponibilităţi pentru export.

Viitorul este al agriculturii de tip industrial, care promovează tehnologii ecologice, nedistructive pentru mediu.

Cu acest prilej, reiterez mesajul Secretarului General al ONU, António Guterres - "Trebuie să ne unim forţele pentru a depăşi crizele legate de schimbările climatice şi pandemia COVID-19, ca parte a unei tranziţii către un viitor durabil şi favorabil"., se arată în conținutul declarației politice.

Dan Barna vrea să scoată domiciliul de pe cărţile de identitate ale romanilor, acţiune definită ca una "firească şi flexibilă".

Noi credem că este un prim pas în pregătirea fraudării alegerilor viitoare - focusarea pe unele UATuri şi direcţionarea votanţilor la vot către acea localitate. O nouă formă de turism electoral pe faţă !

Miniştrii Pluserişti din coaliţie sunt cei mai slabi, nu au performat, au dezamăgit, au gafat mai mult decât Dăncilă şi întreg partidul ştie că sunt pe trend descendent. Acesta este cu siguranţa un motiv de îngrijorate în viaţa unui partid, mai ales unul realizat în laborator cum este USR. Aşadar, au nevoie de o reţeta pentru a intra în Parlament şi în următorul mandat căci şi-au epuizat lozincile şi nu mai au credibilitate.

Scandalurile USRiştilor dinainte de alegeri despre viză de flotant şi posibilitatea celor nedomiciliaţi în urban să voteze, sunt deja cunoscute. Iată că planurile lor merg la următorul nivel. În contextul noilor schimbări pentru cărţile de identitate, Bârna vrea să nu mai existe domiciliul, invocând practicile europene din alte ţări.

Om fi noi cetăţeni europeni şi Europa o mare familie, dar domiciliul şi apartenenţa de locul natal, mecanismele democratice şi fiscale de astăzi se leagă total de acest detaliu: domiciliul.

Cum ar fi ca cei din Galaţi să voteze în Cluj sau la Timişoara ? Ori cei din Olt şi Giurgiu, la Teleorman ? Ei nu sunt în stare să facă o autostradă sau să facă un spital şi vor schimbarea întregului sistem ?

Biroul de presă al PER

PSD consideră că proiectul de ordonanţă pregătit de Guvern în domeniul alocaţiilor reprezintă cea mai ticăloasă trădare a electoratului de către actuala Coaliţie, întrucât prevede abandonarea definitivă a calendarului promis de Orban şi Cîţu înainte de alegeri, cu privire la eşalonarea dublării alocaţiilor.

Astfel, Guvernul a eliminat cu totul din proiectul de ordonanţă ţinta de creştere a alocaţiilor până la valoarea de 300 de lei pentru copiii între 2 şi 18 ani, respectiv la 600 de lei pentru cei cu handicap sau mai mici de 2 ani. Această prevedere care apărea în OUG 123/2020, semnată anul trecut de Cîţu şi Orban, dar şi în amendamentul adoptat recent în Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor nu mai apare în ordonanţa pregătită de Guvernul Cîţu.

De asemenea, este eliminată indexarea alocaţiilor de la 1 ianuarie 2022, promisă pe toate vocile de liderii Coaliţiei de guvernare.

În concluzie, din cele cinci tranşe de majorare, cu câte 20 de puncte, promise de Cîţu şi Orban înainte de alegerile din 2020, copiii vor beneficia doar de trei, respectiv cele acordate deja în august 2020 şi ianuarie 2021, şi cea care, potrivit proiectului de ordonanţă, ar urma să fie acordată de la 1 ianuarie 2022. Sunt anulate tranşele de la 1 iulie 2021 şi de la 1 iulie 2022.

În acest fel, Coaliţia de guvernare fură din buzunarele copiilor sume consistente de bani care li s-ar fi cuvenit conform legilor adoptate. Guvernul minte cu neruşinare când afirmă că nu are bani pentru copii, în timp ce renunţă la taxe în favoarea unor mari corporaţii din domeniul energiei, alocă prin PNRR, fără licitaţie, 3 miliarde de lei unui sponsor de partid şi se pregăteşte să transfere un sfert de miliard de euro din sistemul public de sănătate către clinicile şi spitalele private. Doar dobânzile anuale plătite de România la cele 31 de miliarde de euro împrumutate în mod iresponsabil de Florin Cîţu depăşesc cu mult sumele necesare pentru majorarea alocaţiilor, conform promisiunilor neonorate de actuala Coaliţie de guvernare.

PSD reafirmă decizia fermă de a ataca la Curtea Constituţională Legea de adoptare a acestei ordonanţei ticăloase, care aduce mari prejudicii copiilor din România.

Biroul de presă al PSD