Dosar DNA pentru atribuirea ilegală de teren islaz în comuna Ștefan cel Mare, judeţul Călăraşi. Prejudiciul se ridică la milioane de euro. Cine sunt beneficiarii reali?

„Există un dosar penal la DNA, înregistrat în perioada 2016-2017, în care se cercetează atribuirea ilegală de teren islaz cu destinaţia de păşune şi cauzarea unui prejudiciu de peste 800.000 lei, doar în cazul unei ferme agricole de pe raza comunei Ștefan cel Mare, judeţul Călăraşi, respectiv Eco Vial Prest SRL”, a susţinut deputatul Dumitru Coarnă în declaraţia politică din 5 octombrie.

Sunt anchetate posibile infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Prin aceste acţiuni s-a urmărit schimbarea în mod forţat a regimului juridic al terenului de tip păşune, care în mod normal nu se poate concesiona sau da în folosinţă.

„Din cercetări, rezultă că Eco Vial Prest SRL a primit cea mai mare parte din islazul comunei Ștefan Cel Mare, deşi societatea nu are şi nici nu a avut vreodată animale. Cum este posibil? O firmă care nu are în obiectul de activitate creşterea şi producţia de animale primeşte, totuşi, de la o instituţie publică, o suprafaţă foarte mare de teren islaz pentru desfăşurarea activităţii de acest gen. Care este raţiunea din spatele acestui mecanism? Cine sunt adevăraţii beneficiari?”, a declarat deputatul PSD.

Societatea agricolă pare a fi controlată din umbră de forţe nebănuite încă de la data înfiinţării ei, chiar dacă în structura sa figurează şi un inginer agronom, folosit doar ca interfaţă pentru funcţionarea maşinăriei de sustras bani publici.

Tot pentru aceste fapte ar mai fi cercetate peste 30 de persoane fizice şi juridice din comuna Ștefan cel Mare, iar prejudiciul total, stabilit de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Călăraşi, se ridică la câteva milioane de euro.

O mare parte dintre persoanele audiate în dosarul penal al DNA spun că au primit instrucţiuni preţioase, la acea vreme, de la actualul senator PNL Ciprian Pandea, fiul primarului din Ștefan cel Mare, cu privire la aspectele pe care să le declare, pentru a evita imputarea ulterioară a sumelor obţinute de la APIA. Cine amână desfăşurarea anchetei? De ce întârzie DNA să ofere clarificări într-un dosar ce datează din 2016?

În cazul în care sunt persoane fizice sau persoane juridice interesate de atribuirea de teren din această categorie, primarul comunei, Nicolae Pandea, este nerăbdător să vă ofere toate informaţiile necesare. Când se confruntă cu o cerere de acest gen, primarul motivează că la nivelul comunei Ștefan cel Mare nu există scriptic teren islaz, întrucât la nivelul Prefecturii Călăraşi nu a fost emis vreun ordin al prefectului de stabilire a amplasamentului terenului cu destinaţia islaz. Scurt şi cuprinzător! Terenul nu e pentru oricine, e numai pentru cei „aleşi”!

În realitate însă, încă din anii 1990, comuna Ștefan Cel Mare, deţine peste 140 ha de teren cu destinaţia islaz comunal.

„Dacă s-ar face cercetări serioase cu privire la suprafeţele de teren atribuite, s-ar stabili concret cine deţine terenul, ce culturi au fost semănate şi recoltate, care este profitul obţinut şi mai ales la cine ajung banii. Deocamdată aşteptăm verdictul DNA şi indicarea persoanelor responsabile de un jaf de milioane de euro!”, a sintetizat Dumitru Coarnă în finalul declaraţiei sale politice.

Deputatul PSD de Călărași, Dumitru Coarnă a declarat vineri că a reușit să-i convingă pe consilierii locali oltenițeni de la USR, PRO România, PMP și, desigur, și pe cei de la PSD, să blocheze inițiativa primarului Costinel Milescu de extindere a platformei de gunoi pe o suprafață de 64.387 mp, situată în municipiul Oltenița. Din cauza acestei majorități, Milescu s-a văzut nevoit să retragă de pe ordinea de zi a ședinței ordinare din 30 septembrie PH privind aprobarea PUZ-ului și a Regulamentului local de urbanism aferent pentru terenul în suprafață de 64.387 mp, situat în municipiul Oltenița, șos. Călărași, km. 4, nr. cadastral 20542.

“Joi în ședința de Consiliul Local, la care am participat, am reușit să blocăm această inițiativă legislativă de extindere în zona respectivă a platformei de gunoi. Am creat o majoritate din consilierii locali de la PSD, USR, PRO România și PMP, 13 din 19, și am blocat astfel acel proiect de hotărâre al primarului de extindere a acelei gropi de gunoi.”, a declarat Coarnă care a continuat “Totodată am depus și un proiect de hotărâre prin care să fie interzisă depozitarea de gunoi în acea zonă, proiect pe care și l-au însușit consilierii de la partidele mai sus-menționate. Am făcut pași mici dar decisivi. Nu putem să fim groapa de gunoi a Bucureștiului, a Giurgiului, a celor din Dâmbovița ori Prahova.”

Coarnă a arătat cu degetul și spre primarul Costinel Milescu. “Dl primar Milescu are inițiative să extindă nu să oprească. Noroc că oamenii de acolo sunt mult mai raționali. Cred că și consilierii PNL, dacă insistam, ar fi votat cu noi. E bine că am reușit să oprim acestă inițiativă. Practic, (n.r. dl Milescu) a retras-o de pe ordinea de zi. Comisiile de specialitate au dat avize negative. A realizat că nu poate să treacă această extindere a PUZ-ului în ideea de a dezvolta alte suprafețe pentru gunoi. E cutremurător ce se acolo! Cine a fost acolo, înțelege perfect!” a conchis Coarnă.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, fără amendamente, OUG 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" cu o valoare de 50 de miliarde de lei, prin care, în perioada 2021 - 2028, autorităţile administraţiei publice locale pot încheia contracte de finanţare multianuală pentru a realiza lucrări pentru alimentări cu apă, canalizare, drumuri de interes local, sisteme de distribuţie a gazelor naturale.

Au fost înregistrate 88 de voturi "pentru", 14 "împotrivă" şi 25 de abţineri, plenul însuşindu-şi raportul de admitere al Comisiilor de buget-finanţe şi de administraţie.

Cele 16 amendamente depuse de USR PLUS la acest proiect au fost respinse.

Beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi unităţile administrativ-teritoriale pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

În cadrul programului se pot realiza construcţii noi sau lucrări de construire, reconstruire, consolidare, reparaţii, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie, protejare, restaurare, conservare la construcţii existente.

Obiectivele de investiţii care se realizează în cadrul programului trebuie să fie amplasate pe terenuri şi/sau construcţii, după caz, aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale.

Categoriile de lucrări care vor putea fi finanţate prin Programul "Anghel Saligny" sunt: alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei; sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; drumuri publice încadrate ca drumuri judeţene, drumuri interes local şi variante ocolitoare ale localităţilor; poduri, podeţe, pasaje, puncte pietonale, inclusiv pentru biciclete şi trotinete electrice; sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi racordare la sistemul de transport al gazelor naturale.

Pentru sistemele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate, beneficiarii trebuie să realizeze lucrările în maximum 2 ani de la data includerii în lista obiectivelor de investiţii propuse spre finanţare.

Potrivit OUG, pentru sistemele de distribuţie a gazelor naturale contractele de finanţare se încheie după obţinerea autorizaţiei de construire.

Implementarea, monitorizarea şi verificarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale se realizează de către Ministerul Dezvoltării, împreună cu Ministerul Energiei.

Proiectul de lege privind aprobarea OUG 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro

Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a declarat că toți deputații și senatorii Partidului Social Democrat vor vota la vedere moțiunea de cenzură.

„Cei 157 de parlamentari ai PSD, senatori şi deputaţi, vor vota la vedere. Îi invităm şi pe cei de la AUR şi USR să-şi asume, la fel ca noi, acest vot de blam la adresa lui Florin Cîţu şi a acoliţilor lui. Solicităm preşedinţilor celor două Camere, Anca Dragu şi Ludovic Orban – mă gândesc că până mâine mai e preşedinte, dacă nu se mai răzgândeşte o tură – să identifice soluţii pentru ca mâine toţi parlamentarii, indiferent de formaţiunea politică, să poată să-şi exercite votul. Suntem în plin val 4, cu peste 10.000 de cazuri zilnic, şi în cazul în care apar suspiciuni trebuie să existe o variantă legală ca orice vot să fie exprimat. Vă anunţ că PSD are deja un parlamentar confirmat deja cu COVID-19, avem însă şi un parlamentar care se confruntă de mai multă vreme cu o afecţiune gravă şi care totuşi va veni la vot”, a declarat Sorin Grindeanu în cadrul unei conferințe de presă susținută după reuniunea Biroului Permanent Național.

Sorin Grindeanu a ținut să amendeze totodată modul în care a înțeles Guvernul Cîțu să ajute consumatorii vulnerabili în privința creșterii facturilor la energie electrică și gaze naturale. „Guvernul vine cu ceva: cu un formular de 14 pagini. Ăsta-i formularul pe care trebuie să îl completeze orice român care vrea ajutor de încălzire, adică acei 25 de lei. 14 pagini în care te întreabă tot felul de aberații: situația școlară a copiilor, bunurile pe care le ai în casă…Ăsta este modul în care gestionează GUVERNUL această problemă extrem de gravă pentru români. 14 pagini, vă repet”, a declarat prim-vicepreședintele PSD.

sursa www.psd.ro

Deputatul PSD de Călăraşi, Constantin Bîrcă a susţinut recent în Parlament o declaraţie politică având ca subiect Strategia de securitate energetică a României între mit și realitate. În opinia sa, „declarație reprezintă ecoul îngrijorării românilor aflați în prag de iarnă în fața incompetenței unui “stat eșuat” – după cum l-a caracterizat însuși șeful statului.”

“Situația este deosebit de gravă și nimic nu dă măcar o rază de speranță pentru o soluționare favorabilă.

Cu un an în urmă a fost elaborată Strategia energetică a României. Un document rămas, ca multe altele, la nivel de “document de sertar”.

Anunțul pompos din introducerea acestui document sună astfel: ”Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic național va fi mai puternic, mai sigur și mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat și diversificat și avem determinarea de a face din România un furnizor de securitate energetică în regiune.”

Mituri! Sub guvernarea Câțu, sistemul a devenit mai puțin sigur și mai puțin stabil. Avem resurse dar nu sunt gospodărite rațional.

În ceea ce privește determinarea, aceasta se impune a fi însoțită de profesionalism - element care lipseste cu desăvârșire!

Specialiștii afirmă că proiectele declarate prioritare în propunerea de strategie energetică a României necesită peste 5 ani între momentul deciziei de investire şi momentul punerii în funcţiune.

Câtă răbdare trebuie să mai aibă românii?

Strategia energetică a României nu se bazează pe studii documentate şi transparente neavând precizate clar sursele de finanțare. Capacitatea redusă de cercetare-dezvoltare-inovare își spune cuvântul!

Actualele așa-zise măsuri de protecţie socială propuse de guvern sunt minore faţă de suportabilitatea facturilor energetice. Consumatorul final plăteşte toate pierderile energetice (de exemplu, pierderile energetice ale blocurilor de locuinţe reprezintă 40-50% din căldura intrată).

Totuși, în perspectiva unei intervenții competente, Partidul Social Democrat a pregătit un proiect de lege prin care preţurile la energie electrică și gaze naturale sunt plafonate pentru 6 luni la o medie a perioadei martie-septembrie 2021, pentru consumatorii casnici.

Proiectul prevede că statul va suporta 50% din scumpiri pentru consumatorul final. Banii pentru compensare vor veni dintr-un fond în care se vor duce 50% din profiturile producătorilor de energie și gaze, precum și de la bugetul de stat.

Este încă un motiv real pentru care guvernul Cîțu trebuie să plece!”, se mai arată în conţinutul documentului susţinut de la tribuna Parlamentului de deputatul PSD Constantin Bîrcă.

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită începerea urmăririi penale împotriva lui Raed Arafat, pe care îl consideră principalul responsabil moral pentru toate tragediile din ultimii ani petrecute în spitalele din ţară.

"Cei şapte oameni care au murit astăzi la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa se adaugă altor zeci de bolnavi care au pierit cu zile în incendiile din unităţile spitaliceşti din România. Sunt zeci de victime şi, după atâta vreme, niciun vinovat. Şi de această dată, ca şi de fiecare dată până acum, domnul Arafat ridică din umeri şi promite că va analiza situaţia şi va lua măsuri dure. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă este structura operaţională cu atribuţii de coordonare la nivel naţional a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor. Cine este şeful DSU încă din ianuarie 2014? Domnul Raed Arafat. Acelaşi domn Arafat care a promis că vom afla vinovaţii de la Colectiv, de la Piatra Neamţ, de la Matei Balş, dar care nu a mişcat un deget în acest sens şi nici ca tragediile să nu se mai repete", a precizat senatorul Claudiu Târziu, co-preşedinte AUR.

"Raed Arafat trebuie să plece acum! Şi nu doar să plece, ci şi să dea socoteală în faţa legii pentru incompetenţa, iresponsabilitatea lui şi complicitatea lui! Pentru oamenii care au murit în chinuri, sufocaţi şi arşi, pentru suferinţa provocată rudelor lor, vinovaţii trebuie să plătească! Iar mâine ieşim în stradă, aşa cum am făcut-o şi după Colectiv, pentru a ne arăta solidaritatea cu victimele nepăsării guvernanţilor. Ajunge cu atâtea sacrificii pe altarul incompetenţei!", a declarat deputatul George Simion, co-preşedinte AUR.