Senatul a adoptat marţi, în sesiune extraordinară, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă de modificare a Codului penal.

Proiectul, care a fost iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE, a întrunit 74 de voturi "pentru", 28 - "împotrivă" (PNL, USR) şi 9 abţineri (UDMR).

Senatorii au aprobat toate modificările la Codul penal propuse în raportul Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache.

Niciunul dintre cele 161 de amendamente respinse în comisie nu a trecut în plen.

Senatorul USR Florina Presadă şi-a motivat votul împotrivă vorbind, în plen, la o portavoce.

Printre amendamentele admise în comisie şi adoptate de plenul Senatului figurează posibilitatea eliberării condiţionate dacă s-a executat o jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi cum este în prezent, în cazul în care pedeapsa cu închisoarea este mai mică de zece ani.

Un alt amendament îl vizează pe condamnatul care a împlinit vârsta de 60 de ani şi care poate beneficia de eliberare condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei cu închisoarea dacă aceasta nu depăşeşte zece ani sau cel puţin o jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de zece ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare.

Un amendament admis se referă la abuzul în serviciu, în sensul că pragul pentru această infracţiune a fost stabilit la nivelul salariului minim brut pe economie.

"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau OUG, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea, inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă", se precizează în amendament.

Totodată, parlamentarii majorităţii au votat un amendament care vizează abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.

Articolul 308 din Codul penal - "Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane" - a fost modificat astfel încât dacă prejudiciul va fi achitat, limitele pedepselor să se reducă la jumătate.

Potrivit modificărilor adoptate: "dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297 - 300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia".

Articolul 295 se referă la delapidare, art. 297 - la abuz în serviciu, art. 299 - la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, iar art. 300 - la uzurparea funcţiei.

Şi termenele de prescripţie a faptelor cuprinse în Codul penal au fost reduse.

Altă modificare vizează alineatul (1) de la articolul 112 privind confiscarea extinsă, care, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost formulat astfel: "Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei".

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro

Camera Deputaţilor se convoacă în sesiune extraordinară în data de 2 iulie 2018, ora 14,00, pentru perioada 2 – 19 iulie 2018, cu următoarea ordine de zi:

1. Proiect de Lege privind unele măsuri referitoare la sumele acordate reprezentând ajutoare de urgenţă - PL-x 396/25.06.2018;

2. Proiect de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore - PL-x 33/2018;

3. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic - PL-x 342/2018;

4. Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare - PL-x 136/2018;

5. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România - PL-x 188/2018;

6. Proiect de Lege pentru detaşarea personalului prevăzut la art.241 alin.(1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, de la Ministerul Afacerilor Interne la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor - PL-x 335/2018;

7. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2017 privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică -S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" prin transformare - PL-x 600/2017;

8. Proiect de Lege privind Codul administrativ al României - PL-x 369/2018;

9. Proiect de Lege privind stabilirea destinaţiei unor imobile - PL-x 350/2018;

10. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor - PL-x 351/2018;

11. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică - PL-x 839/2015;

12. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică - PL-x 377/2011;

13. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal - PL-x 250/2016;

14. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii - Pl-x 506/2017;

15. Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic - Pl-x 55/2018;

16. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor - Pl-x 418/2017;

17. Proiect de Lege privind trecerea unor suprafeţe de fond forestier din grupa I funcţională - vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale - Pl-x 125/2018;

18. Propunere legislativă pentru modificarea art.94 alin.(1) din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar - Pl-x 282/2016;

19. Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național - Pl-x 494/2017;

20. Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar - PL-x 84/2018;

21. Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori - PL-x 85/2018;

22. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA - PL-x 128/2018;

23. Proiect de Lege pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - PL-x 112/2018;

24. Proiect de Lege pentru completarea art.31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.241/2006 - PL-x 244/2018;

25. Proiect de Lege pentru instituirea zilei de 9 noiembrie - Ziua Limbii Ucrainiene - PL-x 274/2018;

26. Proiect de Lege pentru instituirea Zilei limbii macedonene - PL-x 308/2018;

27. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing precum si pentru completarea art.120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului - PL-x 164/2018;

28. Inițiative legislative adoptate de Senat în calitate de primă Cameră sesizată;

29. Inițiative legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor;

30. Informare cu privire la proiectele de legi privind aprobarea unor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, precum şi a altor inițiative legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor care urmează să fie avizate de comisiile parlamentare în termenele stabilite.

Românii vor plăti mai puţin pentru apă, canalizare şi irigaţii, în urma unei iniţiative legislative votată de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal va uşura mult suportabilitatea costurilor legate de alimentarea cu apă şi canalizare pentru consumatorii casnici, şi implicit, traiul de zi cu zi al oamenilor. Noua reglementare prevede o cotă redusă a TVA de 9%, ce se va aplica începând cu data de 1 ianuarie 2019, la apa livrată pentru irigaţii în agricultură, şi, de asemenea, la serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare.

Actul normativ va avea ca efect reducerea costurilor legate de întreţinerea locuinţelor, capitol la care românii au cheltuieli mult mai mari decât cetăţenii celorlalte ţări din Uniunea Europeană. Conform informaţii furnizate de Eurostat, în România se depăşeşte cu mult pragul de 40%, considerat ca fiind împovărător pentru o gospodărie, în ceea ce priveşte cheltuielile curente.

Reducerea cotei de TVA pentru apa livrată în sistemul de irigaţii constituie o măsură extrem de benefică pentru agricultori care vor putea astfel să îşi dezvolte investiţiile din domeniu la preţuri mult reduse.

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, 20 iunie, cu votul Grupului parlamentar al PSD, proiectul de Lege privind internshipul. Actul normativ iniţiat de Executiv, în concordanţă cu Programul de guvernare 2017-2020- secţiunea “Șanse reale pentru tineri”, a fost adoptat cu amendamentele aduse de Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Astfel, prin această lege numărul internshipurilor care devin contracte de muncă permanente va creşte. Acest fapt va aduce un beneficiu României, având în vedere deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă angajatorii, dar şi nevoia tinerilor de a dobândi aptitudini practice pentru a-şi găsi un serviciu stabil şi corect plătit.

Potrivit “Raportului de ţară al României pentru 2016”, integrarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă rămâne o provocare, chiar dacă şomajul în rândul acestei categorii de vârstă a scăzut la 22% în anul 2015, fiind în continuare puţin peste media UE. Proporţia persoanelor care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare este cu mult peste media UE, respectiv 17% faţă de 12%. Având în vedere aceste aspecte, precum şi faptul că integrarea pe piaţa muncii depinde în mod fundamental atât de pregătirea adecvată a celor interesaţi, cât şi de existenţa unor locuri de muncă corespunzătoare, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a iniţiat acest proiect de lege care are ca scop activarea angajatorilor, cât şi a tinerilor în această privinţă.

Noua lege reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani sau vârsta de 15 ani (cu acordul părinţilor sau a reprezentanţilor legali), în scopul dezvoltării abilităţilor profesionale ale internilor în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor din domeniul în care se organizează programul de internship; desfăşurării unor activităţi şi familiarizarea cu cerinţele organizaţiei gazdă; cunoaşterii de către interni a specificului activităţii organizaţiei gazdă în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea, precum şi a exigenţelor acesteia; dobândirii de experienţă profesională, abilităţi practice şi/sau competenţe şi facilitării tranziţiei de la sistemul de educaţie către piaţa muncii.

Potrivit actului normativ, programele de internship se pot organiza oricând în decursul unei perioade neîntrerupte de 12 luni, iar durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive. Prin excepţie, între intern şi o organizaţie gazdă se pot încheia mai multe contracte de internship, cu condiţia ca acestea să fie pentru programe de internship diferite, iar durata cumulată a acestora să nu fie mai mare de 6 luni.

Cuantumul indemnizaţiei pentru internship este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată. Durata timpului de muncă pentru un intern este, potrivit legii, de maximum 40 de ore pe săptămână şi se stabileşte prin contractul de internship. În situaţia internilor cu vârsta sub 18 ani, durata timpului de muncă este de maximum 30 de ore pe săptămână, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.

Organizaţiile gazdă, care în termen de 60 de zile de la finalizarea programuluide internship încheie un contract individual de muncă cu persoana care a desfăşurat programul de internship, primesc, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării în cuantum de 4.586 de lei pentru fiecare persoană astfel angajată, după îndeplinirea obligaţiei de menţinere a raporturilor de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni.